87 matches
-
untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de mere. Ceai din frunze, flori sau planta aeriană de dumbăț, Închegătoare, flori de levănțică, iasomie, flori de tei, mușețel sau dediței. Spălări pe cap cu ceai de antonică. Consum de de borș de tărâțe de grâu, de ciorbă de potroace, varză acră, moare de varză sau de "tăria" cu care "am făcut-o lată" (Îmbătat) și suntem mahmuri a doua zi. Cui pe cui se scoate... Oțet de vin și cataplasme cu făină de porumb, muiată În apă rece. Compresele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb cu semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dezosat, lăsăm să mai dea un clocot, după care punem leușteanul tocat fin. Borșul îl dăm la fiert cu sare, iar atunci când clocotește, se pune peștele să clocotească timp de zece minute, strecurăm borșul și peștele îl dezosăm. CIORBĂ DE POTROACE Măruntaiele, aripile și labele de la pasăre se pun la fiert, în puțină apă, cu o ceapă, un morcov și un pătrunjel. Se spumuiesc, apoi se adaugă moare de varză și se fierbe până se înmoaie carnea. Se servește pentru a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
roșiile, călim cinci - șase minute, după care punem trei - patru litri de apă și lăsăm să fiarbă. Când sunt fierte, adăugăm delicatul și dăm gust de sare și piper, apoi dăm deoparte. Adăugăm verdeața și smântâna bătută. CIORBĂ DREGĂTOARE - DE POTROACE Un pui sau 1,5 kg. de piept și coaste de vițel, două cepe, doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel, o țelină, trei roșii, sare, 100 gr. de orez, trei ouă, trei linguri de făină de grâu, 400 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o și văd: e Nebunica Virginiei Woolf, din Între acte, în tălmăcirea nu mai puțin năstrușnicei Frida Papadache). Ei? îl întreb iar. Mai vrea și musaca, zice. Deci? cer, adică, bilanțul. Păi... zice viezurele: mastică, salată de vinete, ciorbă de potroace, ostropel, musaca, un chil de Cotnari, clătite. Mai iau un bitter. Ei? Îl descos iar pe viezure. Mai vrea și spaghete cu nucă. Stai! îi spun, fii atent, vrea să se sinucidă. Viezurele își face cruce și urcă-ngrijat. Regret cinismul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
regăsim până și oțetul bătut cu ouă, același despre care vorbește Dimitrie Papazoglu. Mică mai este lumea! Această acreală este identică avgolemono-ului grecesc, în care oțetul este înlocuit cu zeamă de lămâie. Am pomenit ciorba de burtă; alături de cea de potroace, este unul dintre principalele remedii românești ale mahmurelii, o zeamă reparatorie, ivită în farfurii la spartul zorilor, după o noapte de chef. Deși astăzi ea este servită în 99,9% din restaurantele românești, voga sa nu pare a avea foarte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată, este un alt reper al românismului gastronomic, mulți comentatori neezitând să-i acorde autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele apar în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată, este un alt reper al românismului gastronomic, mulți comentatori neezitând să-i acorde autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele apar în clipa în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele apar în clipa în care ne uităm în farfuriile rușilor și găsim acolo un anumit fel de rassol ’nik, foarte prețuit, făcut din măruntaie și aripi de pasăre, împreună cu orez... Este chiar ciorba noastră de potroace, cu mențiunea că noi, românii, acrim numai cu zeamă de varză, în timp ce rușii, la rassol ’nik, nu o folosesc doar pe aceasta, ci și zeamă de la orice fel de murături; frecvent apare cea de la castraveții murați, 82 dar imaginația lor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăria evreiască, iar curcanul umplut cu castane este o specialitate împărtășită de majoritatea bucătăriilor europene, dar în cazul nostru, dacă e să-i dăm crezare lui Sevastos, are o origine grecească. Odată cu menționarea ciorbei de burtă și a celei de potroace, am trecut deja la cel de-al doilea „strat“ al gastronomiei românești, denumit de Radu Anton Roman „bucătăria târgoveață“, aceea care a avut suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. Înainte de a da câteva exemple de preparate culinare aparținând
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
țe patlagele împanate, / țe baclavale, țe cafe! / La birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]