29 matches
-
liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
face autorul lui Mihai Racoviță pentru că în cea de-a doua domnie a lui adusese în țară un „alt obicei nou", care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a imperiului Otoman în Principate. Patronicul era moneda veche
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine am voit ...și am început și am zidit a noastră sfânta mănăstire...în numele sfinților Trei Ierarhi...Si am dat și am miluit a noastră mai sus numită mănăstire, când încarcă caru și marfa să aibă a lua câte doi potronici bătuți, precum se lua și până acum. Si acei bani să fie la sfânta mănăstire pentru alte trebuințe...” Această danie a fost reînoită și întărită de Gheorghe Ghica voievod la 22 mai 1658 (7166), de Gheorghe Duca voievod la 18
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Arhanghel Mihail.” Vine apoi Grigorie Ghica voievod, care, la 15 aug. 1736 (7244), printr-un zapis, confirmă cele de mai sus, scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și 12 poslușnici. Apoi împuternicește mănăstirea să ia câte doi potronici de la cei ce scot piatră de la Bucium și Poiana lui Păun. Iar de la cei ce cară piatră în Iași să ia câte patru potronici de om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zece pogoane de vie de la Odobești și 12 poslușnici. Apoi împuternicește mănăstirea să ia câte doi potronici de la cei ce scot piatră de la Bucium și Poiana lui Păun. Iar de la cei ce cară piatră în Iași să ia câte patru potronici de om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar un strop de gâlceavă. Iaca și mănăstirea Dancu are pricină de gâlceavă cu o biserică (care o fi aceea nu știu) din Bucium. Mănăstirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Leurs sentiments sont purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița domnească contăș cu ceaprazuri de fir și profimuri de samur. "Trimeteți doi ciopcâni care să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe margini... au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă. În spirala infinită a vieții Moartea pune popasuri de-o clipă. Ce-am râs! Postește robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca. x
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din 2 iunie 1792 prevedea că meșterul străin „așezându-se la breaslă, să aibă a da o pereche de papuci starostelui și 6 potronici la breaslă banii vedrii”. Statutul breslelor lăutarilor specifica, totodată, că „feciorul de herar, sau de bucătar, de vizitiu de va învăța scripcăria, să aibă a da un leu la breasla cutiei și 1 leu starostelui și 3 potronici a vedrii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 6 potronici la breaslă banii vedrii”. Statutul breslelor lăutarilor specifica, totodată, că „feciorul de herar, sau de bucătar, de vizitiu de va învăța scripcăria, să aibă a da un leu la breasla cutiei și 1 leu starostelui și 3 potronici a vedrii”. Breasla lăutarilor, ca și breasla ciobotarilor, acorda ajutor material bisericii și celor săraci. Catastihul breslei lăutarilor din Huși constata că banii strânși din breaslă timp de un an „să aibă a-i strânge la cutia cea pecetluită și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1879, aparține deja epocii moderne. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Constantin Țoiu ...VITELI era scumpe, mierea era scumpă, găinili mai nu era în țară. Găina câte un leu, oul câte un potronic (15 parale), oca de untu câte doi orți bătuți (20 de parale), oca de brânză câte doi potronici. Bani ieșisă mulți în țară dar bucate nu era... înțelegem, înțelegem. Asta era situația în a doua domnie a lui Dumitrașcu Vodă
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
Constantin Țoiu ...VITELI era scumpe, mierea era scumpă, găinili mai nu era în țară. Găina câte un leu, oul câte un potronic (15 parale), oca de untu câte doi orți bătuți (20 de parale), oca de brânză câte doi potronici. Bani ieșisă mulți în țară dar bucate nu era... înțelegem, înțelegem. Asta era situația în a doua domnie a lui Dumitrașcu Vodă. Cele mai rafinate și extravagante petreceri au loc de obicei în plină degringoladă economică. Mizeria ascute luxul și
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din monezi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mănăstiri sali”. În același an, adică la 17 iulie 1639, după cum aflăm din ispisocul de la „Vasilie (Lupu) voievod”, se spune că: „Am dat și am miluit a noastră... mănăstire, când încarcă caru și marfa să aibă a lua câte doi potronici bătuți, precum să lua și până acmu”. În timp ce umblam printre documentele din cărțile ce le țineam aproape, am dat peste o danie ce depășea imaginația mea: Părinte, am găsit aici un document care vorbește despre o danie nemaipomenită, făcută de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Sfetitelor” ca să ia „câte douăzeci de bani pentru fiecare car care intră sau iese din târg cu marfă”. Asta ar cam însemna întărirea daniei făcute de Vasile Lupu la 17 iulie 1639. Numai că atunci era vorba de „doi potronici bătuți”. Pe lângă mănăstire existau tot felul de oameni care făceau diferite munci. Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și nici un venit mănăstirii nu dau”. Ca urmare, la 3 decembrie 1734 (7243), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod hotărăște „ca de acum înainte să aibă rugătorii noștri... a-și lua vinitul,... să aibă a lua de coșul de piatră câte doi potronici de la cei ce vor scoate piatra și câte patru potronici de la cei ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decembrie 1734 (7243), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod hotărăște „ca de acum înainte să aibă rugătorii noștri... a-și lua vinitul,... să aibă a lua de coșul de piatră câte doi potronici de la cei ce vor scoate piatra și câte patru potronici de la cei ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în Iași taman aici în Târgul de Gios, pe Ulița Rusască. Și așa din lună în lună și din an în an s-au cam adunat ceva părăluțe datorie. Nici mai mult nici mai puțin de 260 lei și 4 potronici. La 31 august 1728 (7236), când s-au trezit cu sula în coaste, au întocmit repede zapis „la mîna preosfinții sale părintele patriarhul Ierusalimului”, în care împricinații recunosc „Și neavînd banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am început și am zidit a noastră sfântă mănăstire,...în târg în Iași, în numele sfinților Trei Ierarhi...Și am dat și am miluit a noastră mai sus numită mănăstire, când încarcă caru și marfa să aibă a lua câte doi potronici bătuți, precum să lua și până acum.” „ Și acei bani să fie la sfânta mănăstire pentru alte trebuințe...” Așa este, sfințite părinte. Stau, însă, iar și mă întreb, de unde știi, părinte, ce scrie în ispisoc? „ Citesc odată cu tine. Un răspuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
scot piatra ieu câte doi lei pe coș și cei ce o cară iau hacul lor câte patru lei și nici un vinit mănăstirii nu dau.” Ca urmare, vodă îi obligă pe cei ce scot piatra să dea mănăstirii câte doi potronici pentru coșul de piatră, iar cei ce o cară să dea câte patru potronici pentru un coș de piatră. Acum mi se pare că treaba îi lămurită de-a binelea.” După aceasta, am început să răsfoiesc prin teancul de acte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hacul lor câte patru lei și nici un vinit mănăstirii nu dau.” Ca urmare, vodă îi obligă pe cei ce scot piatra să dea mănăstirii câte doi potronici pentru coșul de piatră, iar cei ce o cară să dea câte patru potronici pentru un coș de piatră. Acum mi se pare că treaba îi lămurită de-a binelea.” După aceasta, am început să răsfoiesc prin teancul de acte pus de bătrân pe masa mea. Unul dintre ele mi-a atras atenția numaidecât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-au adunat cei 5.993 lei și 4 potronici și văd că: „3.295 lei s-au luat de pre la boiari, cu 1.000 lei ce-au dat gospod precum arată izvodul cu pecete gospod, 698 lei 4 potronici s-au luat de la preuți pe 419 preuți... 2
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]