79 matches
-
miejii de nucă am fi cu toții de-am avea măcar o parte de voioșie și bunătate pe care le găsim pure doar la țânci ca mieii. De ce ne-am preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări și ne încâlcim ițele gândului, încremenindu-l în creștetul pitic, în loc să-l lăsăm vultur? De ce, dacă nu
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
cotropește ființă. *Câți oameni trec prin viața ta fără să lase vreo urmă? *Un matisor căzut pe aleea din parc - miriapod verde. *Lângă casa pustie o gheață uitată fără șireturi. *Ghemotoace de puf gata de spulberare - păpădii. Copaci în derivă povârniți amețitor în groapă de cer. *Un hau între frunze. Cuțite verzi taie cerul în patru. *Șofran cu mustăți o floare adulmeca aerul serii. *Pe-o rază sinilie gândul gălăduie în conduri de argint. *Salcii nepieptănate mângâie spinarea luminii. *Maieutica viselor
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Simfonie_senzoriala_micro_stihuri.html [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, „O zi solemnă” „Nu am câtuși de puțin
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_romeo_si_julieta_george_roca_1353470012.html [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
S-a pomenit de datorii și faliment, De industrii cu risc, de avantaje ... De-abia aștept să mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene la porci, Apoi înc-o dată s-aduc să repare pereții Lut dintr-un mal povârnit (Pe unde ne jucam noi, băieții) A trebuit să stau la rând,ce să vedeți: O obște de călugări și una de poeți ... Ceva mai alături pe-un dâmb : Tufe de măceși și garofițe de câmp. Rugăciune Vrerii Tale, Doamne
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_georgescu_al_florin_tene_1374914577.html [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
apune, iarna și vară. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, si mai sus, în depărtare, treptele din ce in ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnita, pana departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poartă Bărăganului.” Al Dvs., prof. Bădicioiu, coordonatorul proiectului "Romeo și Julieta la Mizil", ediția a V-
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Festival_international_de_poezie_si_epigrame_ed_a_v_a.html [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, “O zi solemnă”. Textul complet pe: www.romeojulietalamizil
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Festivalul_international_de_poezie_si_gheorghe_serbanescu_1352570563.html [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
100 km, are o lărgime de 10 - 13 km în zonele de confluenta cu Suceava și Moldova și în rest de 4 - 6 km. Este adâncit cu peste 150 m în Podișul Sucevei, fiind dominat de podișurile vecine prin versanți povârniți, iar profilul sau transversal este relativ simetric. Tot la acest nivel, lunca să (de 2 - 4 km lățime și cu 3 trepte -la 2 m, 4 m, respectiv la 6 - 8 m) are caracteristicile unei câmpii de acumulare. Albia Șiretului
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
actual. Pe toată întinderea localității Văleni predomină două forme de relief: dealuri și coline. Dealurile sunt o formă pozitivă de relief cu altitudini de circa 300-600 m, mai mici decît munții și mai mari decît colinele, cu sectoare de versanți povîrniți, formati prin erodare. Colinele sunt culmi alungite și înguste, cu altitudini de 200-500 m, versanți puternici înclinați, ale căror altitudini coboară treptat în sensul curgerii rîului care le încadrează , aici, rîul Prut . Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
redeschisă. Satul Mihaileni este situat pe două dealuri destul de pieptișe în lungul alhiei rîușorului Ochiul- Alb. Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
fals care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri în păduri de foioase sau mixte. Perioada favorită de dezvoltare o are din iunie până în octombrie. Buretele cerbului fals este asemenea de otrăvitor ca Scleroderma citrinum (buretele cerbilor). Mâncat în doze mai
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
Munților Metaliferi, la contactul cu Munții Vințu-lui. Ea se înscrie distinct in relief prin doi piloni masivi , secționați de apa pârâului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară și drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are o înălțime de circa 16 m, iar blocul din dreapta, mai impozant, are forma unui pilon înalt de circa 30 m, cu pereți verticali, dedublat de un gheb mai scund. Acoperă aproximativ 45 ha, în lungul culmii, până la limita pădurii
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
persoane. Poate mai accentuată este femeia care joacă rolul vrăjitoarei: avea 28 de ani și până la vârsta aceea, după cum spune în film, și-a pierdut soțul și a îngropat doi copii. Trăia singură, luptându-se cu agricultura pe niște dealuri povârnite. Se lupta cu gerurile, cu lupii, dar în fiecare seară se îmbătrânea, făcându-și riduri pe față cu un tăciune, pentru a deveni vrăjitoarea bătrână din piesă. Exista un îndrumător cultural dintr-o comună alăturată. Un tip de treabă, care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
liber, pe un țanc de piatră, era o cascadă. Uneori era învăluită într-un nor, însă de obicei se zărea doar bura stropilor, mai străvezie decât aerul, deasupra crestelor copacilor. Mult mai jos erau pini, formând colți triunghiulari pe solul povârnit; și apoi urmau copaci și flori tropicale, precum și centura de piatră fierbinte pe care sălășluiau șerpi și porci sălbatici, căprioare și acele iguane gigantice pe care venisem să le prindem. Acolo unde ședeau ele lumina era arzătoare. Într-un Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
acel cuvânt magic? Și cum pot fi eu atât de abject încât să cerșesc un asemenea cuvânt?“. George ajunsese în vârful stâncii de unde i se oferea priveliștea atât de familiară a mării. Aici, ierburile gălbui dispăreau brusc, la o margine povârnită. Stâncile negre-cafenii, moarate cu vine roșietice, nu coborau lin în apă, ci într-o urâtă învălmășeală de colți, despicături și proeminențe tăioase care atârnau în afară. În marea spumegândă, care părea să se înalțe destul de aproape și totuși inaccesibilă unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe cele două maluri povârnite. În mișcare, solzii cât țiglele de pe casă scoteau zgomote de scândurici uscate lovite Între ele. Și, dintr-odată, Valea sparse creasta dinspre Dunăre și se deschise larg, către Baltă. Ieșiră alergând din văgăuna Întunericului și a spurcăciunilor și mai goniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adăugat, în ultimii ani, agroturismul. Grupa Munților Făgăraș se desfășoară între văile Dâmboviței, la est, și Oltului, la vest, fiind alcătuită din: Munții Făgăraș, în nord, formând cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km), ce domină prin versanți povârniți (peste 1 000 m) Depresiunea Făgăraș și valea Oltului, au șase vârfuri cu înălțimi ce depășesc 2 500 m, între care se remarcă Moldoveanu (2 544 m) și Negoiu (2 535 m). În acești munți se află circuri și văi
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt adânci, dar se lărgesc mult către vărsare, unde adesea există lacuri. Acest podiș reprezintă o regiune agricolă importantă. În partea de nord există canalul Dunăre - Marea Neagră, trasat pe valea Carasu, care este folosit tot mai intens pentru transportul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
CÂMPIA DE VEST a. Poziție geografică, limite, caracteristici se desfășoară în vestul României, la exteriorul Dealurilor de Vest și al munților Zarand și Oaș, pe o lungime de peste 375 km; contactul cu munții și dealurile este realizat la baza versanților povârniți ai culmilor acestora. În general, câmpia se extinde spre est, pătrunzând ca niște „golfuri“ în lungul marilor râuri carpatice (Timiș, Crișuri, Someș etc.). relieful este reprezentat de două trepte: câmpii înalte (Vinga, Arad etc.) situate lângă dealuri, alcătuite din pietrișuri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu seamă ardeleni, bucovineni și basarabeni) din anii ’40, nu fără ecouri din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Poetul încearcă să descopere divinitatea în propriul suflet: „Lângă inima nopții veghez/ luceferii stinși din sufletul meu./ Poate, mă doare acest drum povârnit, / căutându-l în mine pe Dumnezeu”. Stăpânit de neliniști, schițează, cu peniță argheziană muiată în expresionism, un spectacol terifiant: „Vulpile fug spre vizuini, / Pădurea sare din rădăcini, / Nicăieri nu e bine, / Taci și ascunde-te-n tine”. Priveliștile sumbre sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
vedenie. Apoi se aplecă și, deja cu autoritate de adult, pipăi bustul acela murdar de pământ, pântecele acela rotund, îngreunat cu o viață. Ea rămase nemișcată, chircită lângă focul zdravăn pe care el îl aprinsese într-o scobitură a malului povârnit. Două găleți umplute cu apă se încălzeau atârnate deasupra flăcărilor. Nikolai muncea, așa cum ar fi făcut-o la construcția unei case sau la fierărie. Gesturi precise, sigure. Gândurile care se ciocneau în capul lui n-aveau nici o legătură cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
În niciun fel textul. Există doar notația succintă a două fapte decupate cu migală din lumea cea mare. Poemul execută un zoom focalizînd pe locul unde o casă este demolată și apoi, apropiindu-se și mai mult, pe zidul (căzut, povîrnit sau rămas Încă puțină vreme În picioare) unde un melc se deplasează cu lentoarea-i caracteristică - netulburat. Sau poate, textul nu ne spune, melcul se află de multă vreme acolo, fixat pe zid (el sau doar cochilia În care a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
personaj în mod deosebit: Dar nu putem să petrecem la un garden party, cu un mort chiar peste drum de grădina noastră. Acesta ar fi fost un lucru extravagant, deoarece cocioabele se îngrămădeau pe un maidan chiar la capătul cărării povîrnite ce urca pînă la casa lor. O șosea lată despărțea maidanul de grădină. Într-adevăr, prea era aproape. Familia lor n-avea nici un drept să se afle în această vecinătate, și le stătea tuturor ca un ghimpe în ochi. Cocioabele
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și un soi de jgheab scobit în bancă, unde îmi depozitez pietrele frumoase pe care le culeg; așa încât pot să șed pe bancă și să contemplu pietrele. De la ușa din față pornește o cărare către un dig rutier cu margini povârnite, un fel de pasarelă construită de natură, care a fost înnobilată cu denumirea „drumul de pe țărm“. E un soi de pistă, de felul celor năpădite în centru de iarbă. Dar chiar și în luna mai, automobilele nu se prea aventurează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care m-au atras de la bun început către aceste locuri. În spatele plajei, o cărare duce în diagonală la satul așezat spre interior, dar dacă urmezi drumul drept înainte, ajungi la un intrând foarte atrăgător cu un minunat chei din piatră, povârnit, un golfuleț împotmolit de mâl și complet părăsit. Bănuiesc că, pe vremuri, era folosit pentru bărcile de pescuit, care se avântă acum departe, spre nord: uneori le zăresc pe fâșia mea de mare, altminteri remarcabil de pustie, în spatele intrândului, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că am să evit „muntele“ meu, cu excepția zilelor foarte calme. Am înotat în dreptul plajei, dar n-a fost un succes. Pietrele ascuțite mi-au rănit picioarele și am întâmpinat iar mari greutăți la ieșirea din mare, întrucât valurile și panta povârnită a plajei făceau ca pietrișul să cadă în ploaie peste mine. M-am întors indispus, dârdâind de frig, și mi-am uitat pe plajă lemnele pe care le adunasem. Mi-am luat prânzul (supă de linte, cârnați cu ceapă fiartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]