389 matches
-
Gligorie neagă. Împăratul vine prima dată în contact cu astfel de intrigi orientale. Constantin Stolnicul aduce și un martor, pe Ionașcu, Cap-de-ghindă. Dovedit, învinuitul își smulge părul din cap, se lamentează. Și, ca să vedeți cum este Occidentul, un prieten îl povățuiește să treacă la catolici. Așa scapă de moarte. S-a făcut catolic, s-a aranjat. Nu se mai auzise ca cineva să treacă la ortodoxi, ca să scape cu viață, pentru ortodox viață fiind peste tot, berechet. Și pleacă Gligorie la
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
aventură. Cu "T" și cu "M" mare. Cu "A" parcă nu sună atât de frumos. - Ce porunci le-ați lăsa prin testament, tinerilor scriitori de azi? - Să uite tot ce au studiat despre arta scrisului și să procedeze după cum îi povățuiește propriul instinct artistic. Fără nici o rezervă. - Cum e viața dumneavoastră la Găgeni? - Păi, ce, asta este viață? - Spuneți-mi una-alta despre întâlnirile pe care le-ați avut de-a lungul anilor cu personalități literare... - Relativ la întâlnirile mele cu marile
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Victore, m-am gîndit să joci tu pe Apostol Bologa"; sau Ana Szeles, amintindu-și că incomparabilul regizor a sfătuit-o să nu poarte niciodată imitații ("Decît o imitație de blană, mai bine fă-ți un palton elegant, m-a povățuit el"...) Și cîte și mai cîte! Cel mai puțin convingător capitol al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
câștiga mai mult decât ai pierdut, numai printr-o vorbă, prin vorba mulțumirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia I, p. 12 13) „Dar noi nu mai suntem legați astăzi, și nici că povățuiesc la aceasta, fiindcă nu e timpul acum. Să nu-Ți legi mâinile, însă leagă-Ți cugetul. Sunt încă și alte legături, și cei ce nu le poartă pe acestea de aici le vor purta pe acelea”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a Acatistului ei ne arată în ce fel este ea „mult folositoare”. Sfânta Cuvioasă Parascheva alină suferința, mângâie pe cei întristați, izbăvește pe cei deznădăjduiți (Icos 1). Sfânta Cuvioasă Parascheva ascultă rugăciunile preoților cucernici, se roagă Maicii Domnului pentru fecioare, povățuiește văduvele, ajută pe străini, mângâie pe cei prigoniți, vindecă bolile trupești (Icos 2). Sfânta Cuvioasă Parascheva sprijină pe cei bătrâni, miluiește pe cei săraci (Icos 3). Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, risipește furtunile, aduce mană roditoare
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
viața de jos, a oamenilor vii, sufăr laolaltă cu ei, parcă aș mai fi unul de-al lor". Nu este lăsat totuși să rătăcească singur în spațiile intermediare, ci e asistat de spirite mai evoluate, care îl însoțesc și îl povățuiesc, de condorul vorbitor Truman și de îngerul Lazarus, păstrătorul "cărții pecetluite". Este chiar cartea trăirilor lui Veniamin, a "viselor" acestuia despre lumea terestră din strânsoarea căreia încă nu s-a desfăcut, a viselor despre nenorocirile abătute asupra familiei, asupra mamei
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
profesor, după ce coborîsem îmbujorat de pe estradă, purtînd pe creștet cununa dobîn-dită la sfîrșitul clasei întîi. Luat prin surprindere și fîstîcit de ambianța festivă, am îngăimat: ŤAl mamei...ť. Cînd a aflat acasă cele întîmplate, tata a rîs și m-a povățuit ca, pe viitor, să răspund că sînt Ťal patrieiť!"2) "Sans prendre garde a l'ouragan" Clasa a doua primară (1940-1941) începe sub auspicii rele. Localul școlii israelite, o clădire frumoasă și trainică zidită în timpul lui Spiru Haret, este transformat
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Cu-o mîndră crăiasa/ A lumii mireasă;/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cunună!/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari./ Păseri lăutari./ Pasarele mii/ Și stele făclii!") O povățuiește că și mamei sale să-i spuie că nu s-a întors acasă pentru că s-a însurat și s-a dus cu o fată de crai în lume. Din această resemnare blajina s-a nascut ideea fatalismului care ar fi
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție inferioară sau marginală, ci, la o analiză atentă, o creație reprezentativă și testamentară, o capodoperă în genul
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
din CRONICA ROMÂNĂ, deși după părerea noastră e scris cu o vădită tentă partizană. "Din felurite surse, aflu că la ușa lui Mugur Isărescu a fost și este un adevărat pelerinaj secret al celor care, băieți de bine fiind, îl povățuiesc să-l lase pe Stolojan "să-și facă ambiția", ca să preiau chiar declarația lui sinceră, dată presei. Frumos e că parte dintre acești soli își exercită mandatele de tip recuperator presînd dinspre o falsă dreaptă, iar parte aduc mesajul stîngii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
În momentul în care îi venea chef să bea lua Scriptura și începea să citească un capitol. Întîi a fost sceptic, nu a crezut că poate scăpa atît de ușor. Mai ales că nu înțelegea nimic din ce citea, dar povățuit de un preot care îi spusese să nu abandoneze lectura, deoarece atunci cînd el nu înțelege ce citește înțeleg îngerii iar diavolul e cu atît mai înfricoșat, a continuat să parcurgă Biblia pînă la lecuirea totală". Un mic miracol! E
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul depindea, așadar, de priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind friguros foarte, ceea ce nu-i plăcea poetului. Aici
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
care se bucură foarte de totul, inclusiv de ajutorul militar și promisiunile pentru facilitarea împrumutului financiar. Greul misiunii sale devenea, atunci, tratativele cu Anglia. A cerut, și aici, audiență ministrului de Externe al Marei Britanii, după ce ambasadorul Franței l-a povățuit cum să se comporte. Dar din înștiințare reieșea că va fi primit nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul întrevederii, pe ministrul de Externe al perfidului Albion. Din capul locului
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
scriitori bisericești, care au demonstrat că învățătura ce o propovăduiesc o au prin inspirația Duhului Sfânt, pe Care l-a promis Domnul Apostolilor când le-a făgăduit că le va trimite pe Duhul Sfânt (In., 15, 16), Care îi va povățui și-i va învăța tot adevărul, împărtășindu-le învățătura lui Hristos, a Cuvântului divin, Cel ce este cu ei până la sfârșitul veacurilor. De trimiterea Duhului Sfânt i-a asigurat Domnul nostru Iisus Hristos pe Apostoli și pe urmașii acestora, episcopii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Apoi se obișnui cu acest trai. Miloș nu află în peregrinările sale de soarta taberei corturare și în Rusalina crescu dorul răzbunării, primind de la bătrîn o otravă bine tăinuită într-o mărgea cu care să-și împlinească destinul. Bătrînul o povățui că de nu-l va mai afla viu să se îndrepte spre Lugoj, unde mai trăiesc fiul și nepotul (Marco) unui prieten Mania. După patru ani de pribegie, Rusalina, bolnavă, reveni iar la Vlădeni. Țiganii (autorul îi numește faraonii) îi
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
îi vei înlocui treptat cu foștii tăi colegi de saloane, care și-au făcut rost de diplome de licență. Te învăț eu cum să procedezi. Vei avea putere, încât vei putea să-ți bați joc de oricine, fără deosebire! o povățui bătrânul medic. Epilog Trecură cinci ani, de când Chiștoroaia pășise pe tărâmul fermecat, pentru ea, al educației. Acum era mare manager, obținuse gradele didactice - fără să susțină vreo inspecție măcar - și în liceu adusese numai oamenii selectați și indicați de Perversso
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
în lumea dreaptă!” Poetul transmite prin aceste versuri părerea pe care, în viață fiind soția sa, a avut-o în legătură cu aceasta. Fără să urmărească aspectul în sine, acesta reiese din monologul atribuit ei, dragei sale, ce-l apreciază și-l povățuiește cu înțelepciune de dincolo de viață, de dincolo de moarte... „legând timpului punte”. Și tot ca o dovadă de iubire, de respect și de încredere, în ultima parte a acestui “dialog mut...”, a acestui „dialog sacru...”, poetul, pe un ton imperativ, își
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
fi avut constant tăria să le refuze așa cum a făcut-o, de fiecare dată, Blandiana. Într-o lume în care ciolanul este piatra filozofală a existenței celor mai mulți dintre contemporanii noștri, vocația de a-ți rămâne credincios ție însuți (cum ne povățuiește Shakespeare), de a nu te lăsa folosit de nimeni, indiferent de cât de amețitor e prețul care ți se oferă, este o virtute din ce în ce mai rară și când, totuși, ne este dat să o întâlnim cred că trebuie s-o salutăm
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
mama, grijulie ca fiul ei să nu se facă de râs în viață mai mult decât se cuvine. Iar bunica, atoateștiutoare, notează poetul cu un zâmbet duios și amar deopotrivă, și-a dovedit totuși ignoranța când a fost să-și povățuiască nepotul în privința ieșirilor din impas dincolo de cei șapte ani petrecuți acasă. În fine, e de reținut figura lui Onkel Buck, plimbându-și făptura în „fulgarinu-i ponosit”, ca de obicei, spre brutăria din colț („Decrepitudine”). Anii copilăriei și adolescenței revin obsesiv
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
la argumentarea istorică și științifică a originii noastre românești. Or, trebuie neapărat să ne cunoaștem rădăcinile. Toate porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
Isus, fiul lui Sirah, „privegherea avutului topește trupul și grija lui strică somnul, grija privegherii gonește ațipirea și ca boala grea alungă somnul...” (Ecclesiasticul 31, 1-2) Bine și cu folos ar fi „a ne îmbogăți în fapte bune”, după cum ne povățuiește și Sfântul Apostol Pavel. Mulți Ani întru înspicare și rodnicie, Românie! Livia Ciupercă Membru U.Z.P.R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
un articolaș, un motto din Rainer Maria Rilke. Atâta doar că-l pune în limba engleză. Cu toată sfiiciunea, îi atrag atenția că Rainer Maria Rilke nu este femeie, nu a scris în engleză și că bunul simț cultural ne povățuiește ca, atunci când cităm, fie să cităm în original, fie în traducere. A-l cita pe Rilke, pentru cititorul român, în engleză este o prețiozitate ridicolă. Asta-i diferența: la "Elle" a mers, la teve ar fi mers, dar într-o
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
Florin Iaru, Alexandru Mușina, Ion Mureșan, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Robert Șerban, Dan Sociu, Stoian G. Bogdan), dacă se poate spune, și care au fost criteriile prime? Am avut imensul privilegiu de a fi fost povățuită și îndrumată de Nicolae Manolescu în alegerea celor 20 de voci. Antologiile sînt obiecte rare, la răscrucea istoriei unei țări, a unei generații, a unui om. Gloria antologatorului e vecină cu oprobriul (ambivalența se asumă intrinsec), dar mantra (asul din
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
nu se piardă. Nu aveau bagaje, probabil așteptau pe cineva, apropiat și drag. Altceva, ce să caute la trei noaptea în gară? Copii, să-i sărutați mâna lui nenea și să nu-l întrebați ce a adus! încercă să-i povățuiască, aproape șoptit, mama, dar nu o auzi nimeni, nici măcar micuții: trenul intrase deja în gară. Dar femeia zâmbi, parcă mulțumită că-și făcuse datoria. Nu coborâră mulți din tren, acceleratul era aproape gol, iar de urcat, nici atât. În câteva minute
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]