723 matches
-
prezența și ajutorul lui Dumnezeu. Colțișorul din cameră care este împodobit cu chipul unei icoane sfințite, în fața căreia părinții îngenunchiază împreună cu copii lor, devine o mică Biserică, un altar asupra căruia se revarsă ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Rugăciunea familiei, povețele și exemplele părinților se vor întări prin slujbele religioase și predicile ascultate la Biserică. Rodul împlinirii rugăciunii părinților va fi acela că vor fi ascultați și cinstiți de copiii lor. „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta” este urmarea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar trebuie să căutăm să nu avem nimic pe inimă din cele ce nu putem spune". Redacția și administrația: str. Jjiei nr. 25. Se tipărea la Bârlad Tipografia „Modernă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Prințul nu se mișcă de lângă ea și, cum fata se distra de minune, uită de povețele nașei ei. Când auzi prima bătaie a orologiului, de la miezul nopții, se ridică și fugi sprintenă ca o căprioară. Prințul o urmă, dar nu o prinse. În grabă, se întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la un principiu fundamental al tradiției - în special al aceleia monahale - din care s-au dezvoltat mai apoi celelalte forme de viață consacrată. Prin «gimnastică», papa Francisc nu se referă la altceva decât la asceză, adică la lupta spirituală. Iarăși, povețele papei Francisc ne ajută să corectăm în sens evanghelic însăși tradiția noastră ascetică, care nu trebuie să cadă pradă fascinației unei mistici destrupate și elitare, ci trebuie să se fortifice în creuzetul unei întrupări asumate pe plan existențial și moral
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
România. A mai tradus din nuvelele lui Ivan Turgheniev (După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, 1922), o interesantă broșură de popularizare a regulilor unei vieți lungi și sănătoase de A. Guéniot, Arta de a-ți prelungi zilele. Povețele unui medic care a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o „culegere de gânduri alese asupra naturei” aparținând unor scriitori și cugetători străini (John Ruskin, Wordsworth, Emerson, Goethe, Shelley, D’Annunzio, J.-J. Rousseau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
blestem vocația lui profetică, de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt p. exclamative și p. dialogate. Tematica relevă cele mai variate aspecte ale existenței umane, p. fiind, în ansamblu, expresia unei filosofii de viață, în care conținutul etic se îmbină cu cel social-istoric și cu povețele practice. Creat într-un anumit moment istoric, p. are un sens inițial, care exprimă ideea de la care se pleacă. Cu cât această idee este mai generală, cu atât pot apărea semnificații mai numeroase, în contexte particulare, dar subordonându-se sensului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
s-aprindea În mine o naltă Înfocare De ele să m-apropii și dorul să-mi vădesc. Ele fugea de mine ș-În veci mi-era de față; În veci eu după ele eram neobosit; În goan-ostenitoare ele mi-era povață, Dar să le-ajung vreodată În veci mi-a fost oprit. Fantome de nădejde, ființe-aeriene Și fără de amestic cu cele pămîntene! Cu mintea-mi cea hrăpită semeț mă-ntraripam. Ele zîmbea la rîvna-mi ș-Îmi Împuta-ndrăzneala, Poruncitorul deget Îmi arăta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zadar te uiți la mine Spune vești în casa noastră. Că te vezi numai pe tine. Are foi și nu e pom Dacă-l uzi el face spumă Îți vorbește și nu-i om, Și-ți alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
ale celor doi căpitani mutilați. în clipa cînd căpitanul lui i-l prezentă lui Ahab, medicul se înclină respectuos și purcese de îndată să povestească, potrivit rugăminții superiorului său: Ă Căpitanul Boomer avea o rană foarte urîtă, astfel încît, urmîndu-mi povața, a dat ordin ca bătrînul nostru Sammy... Ă Samuel Enderby, acesta e numele corabiei mele, îi tăie vorba căpitanul ciung, adresîndu-se lui Ahab. Continuă, băiete! Ă ...a dat ordin ca bătrînul nostru Sammy să vireze spre nord, ca să scape de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
normalitate. Și, de data aceasta, chiar vedem cum se consumă faptele, vedem ce delicii firești poate procura o legătură care se revelă nu doar la pat, ci și în... anima celor doi parteneri. Dacă e să urmărim pînă la capăt povața finuță a poveștii, atunci putem conchide că homosexualitatea a pierdut cu 1-0 în fața amorului lăsat de Cel de Sus pe pămînt. Dacă însă televiziunea (de stat) a contat pe aruncarea de praf în ochi, adică: vedeți? trăim într-un stat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
posibilitățile viitorului. „Ai Încredere În tine”, Îmi spunea, „și vei putea muta munții”. Desigur, pentru generația mamei mele, pentru care perioada frontierei americane era Încă aproape, toate acestea erau ceva normal. O jumătate de secol mai târziu, când astfel de povețe au Început să se șteargă din memoria colectivă, educatorii, psihiatrii și părinții au Început să le reintroducă Într-un mod mai structurat, dar mai artificial, sub forma seminariilor și a instrucției pe tema „respectului de sine”. Dar, În acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asumă o mai mare responsabilitate pentru destinul lor. Pe de altă parte, americanii sunt adesea criticați de europeni că sunt lipsiți de suflet și că nu Își asumă responsabilitatea pentru concetățenii lor. Este curios, dar europenii au Început să urmeze povețele americane, instituind reforme care crează un echilibru Între inițiativa individuală și responsabilitatea colectivă, dar sunt prea puține elemente care să indice că America Își modifică visul, Încorporând În el o mai mare responsabilitate pentru bunăstarea colectivă a societății. Din contră
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele să ne vorbească, Stăpâne, ce să facem?” „Rămâneți pe deplin treji, Ănanda”. Buddha a mai dat și altă povață: „Dacă până la urmă, trebuie să vorbești cu o femeie, păstrează-te pur în inima ta și gândește-te: «Eu, călugărul, voi trăi în această lume plină de păcat precum o frunză de lotus, care rămâne nepătată de noroiul în care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
această radiografiere în diagonală a contribuțiilor exegetice în domeniul tipologiei caragialiene rezultă diversitatea abordărilor, dar și parțialitatea interpretărilor, soluțiile propuse fiind întotdeauna în inferioritate față de numărul necunoscutelor. În încercarea de a defini natura personajului caragialian ne situăm adesea "între două povețe" a căror egală putere de seducție este datorată complexității operei și implicit polivalenței tipologiei care se sustrage astfel etichetărilor stricte și precise. Mai exact, Caragiale a creat nu doar tipuri sociale surprinse în manieră realistă (gazetarul, politicianul burghez, pedagogul), ci
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit, p. 659. 152 Vasile Fanache, Caragiale, Editura Dacia, ClujNapoca, 1984, p. 180. 153 Florin Manolescu extrăgea câteva astfel de exemple din corespondența lui Caragiale și din nostalgica evocare cu titlul Între două povețe (op. cit., pp. 255-256). 154 I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit., p. 927. 155 Șerban Cioculescu, op. cit., p. 331. 156 Paul Zarifopol, Introducere la Opere, I, Nuvele și schițe, Editura "Cultura Națională", București, 1930, p. XXXVI. 157 Așa cum observa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
echivalențe românești), inspirată din lucrarea similară a lui Constantin Diaconovici-Loga. O rostire simplă, fără efecte retorice sau înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
la Centenar e scrisul lui aproape de-oțelari. Vin maldăre de cărți în librării Dar noi vrem tot mai multe. Suntem mii (...) Ni-e Caragiale-aproape, oaspăt darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise lupta de opinii! Nimic după tipic sau silnic. Cătase florile, nu spinii. Soluții, nu examen clinic. Ca el să iei din cărți, destule... Dar dând și celor mulți povața, Topește ghiața din formule, Iubește-adânc, fierbinte, viața! 72. Ion Horea - Note despre o poezie. În: Viața românească, nr. 10, oct, 1953 73. G. Călinescu - Discuții și analize literare. În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai 74. În: Contemporanul, nr. 39
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin obținerea libertății și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub Mihai Viteazul, Bălcescu își propune să arate permanența, intensitatea, sacrificiile și vitejia presupuse de "acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care Românii, sub povața celui mai vestit și mai mare din Voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea" (Bălcescu, 1894, p. 52) [1851]. Dezideratul unității neamului și spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]