120 matches
-
Alexandru Matei Poezia lui Marian Drăghici are la bază teoria eliadescă a sacrului camuflat în profan: "m-am ridicat decis am dat colțul străzii Clopotarii Vechi spre Povernei / și deodată îmi apăru în față / verticală marea". Filozofia ei este hotărît platoniciană, dualistă. Textul poetic devine astfel expresia unei stări de grație în care poetul intră odata ce realizează contactul cu divinitatea: contact anevoios, de altfel, intermitent, căci altfel
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
convoaie de soldați cum spui pe nemțește eroi? vezuviul e mic ca un burlan să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii de ce sînt ei atît de blonzi rușii și nemții de ce atît de pianiști și atît de triști pe strada povernei la numărul șapte a oprit faetonul cu lapte cine te crede dacă nu găsești tu singură rîsul dintr-o parte în alta a corpului cum deschizi un fermuar și-ți arăți organele cînd fac o pauză las pleoapele să-mi
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
care vor putea ocupa funcții în structurile NATO și în structurile naționale desemnate să coopereze direct cu Alianța. Înscrierea candidaților (absolvenți de învățământ superior, indiferent de specializare) se face între 19 - 23 ianuarie 2004, la sediul S.N.S.P.A. din București, str. Povernei nr. 6 - 8. Sunt disponibile 35 de locuri, iar examenul constă într-o probă eliminatorie la limba engleză, o probă scrisă din tematica aflată pe site-ul www. centru studii nato. ro și un interviu. Cursul începe în data de
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
minute este mult prea scurt pentru un act sexual satisfăcător. În acest caz este vorba despre ejaculare precoce. Pe de altă parte, dacă o partidă depășește 13 minute, atunci devine prea lungă”, atrage atenția Dan Perețianu, sexolog la Centrul Medical Povernei din București. Trebuie să faci sex de 3 ori pe săptămână RELATIV. Statisticile arată că, în general, un cuplu de 30 de ani are aproximativ două-trei raporturi sexuale pe săptămână, frecvența acestora scăzând pe măsură ce trec anii. Însă, important e ca
5 mituri despre sex, rezolvate. Contează mărimea? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64803_a_66128]
-
de clauze. În 1954, M. Sadoveanu, care era președinte al ARLUS și totodată al USR, a făcut, împreună cu Lascăr Catargiu, vicepreședinte la acea dată al ARLUS, un schimb, preluând în folosință gratuită Casa Monteoru și cedând ARLUS imobilul din str. Povernei, devenit sediul Asociației de tristă amintire până la desființarea ei în 1964. Schimbul s-a făcut fără perfectarea vreunui act. La desființarea ARLUS în 1964, Casa Monteoru a fost trecută în proprietatea Primăriei București și în administrarea IAL „30 Decembrie", devenit
Situația Casei Monteoru by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6399_a_7724]
-
Anca Murgoci SNSPA, MANAGEMENT. Pe data de 11 iulie au început înscrierile la admiterea la Facultatea de Management din cadrul SNSPA. SNSPA, MANAGEMENT. Unde vă înscrieți: la sediul Facultății (Str. Povernei, nr.6, sector 1), sala 12. Cum puteți ajunge rapid la sediul SNSPA, aici. SNSPA, MANAGEMENT. Când vă înscrieți: în perioada 11-17 iulie, după următorul program: SNSPA, MANAGEMENT. Vineri, 11 iulie: 9.00-17.00 Sâmbătă, 12 iulie - Duminică, 13 iulie
ADMITERE FACULTATE 2014. SUBIECTE MANAGEMENT SNSPA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33632_a_34957]
-
conștiință, refuzând să se conformeze lobbystului, iar acesta i-a ordonat debarcarea. În acest sens, Gabriel Oprea și structurile speciale de informații și diversiune avute în subordine, cu asistența agenților de operațiuni psihologice speciale, acoperiți la o adresă din strada Povernei, au pus în operă a doua "Revoluție de iarnă" din Piața Universității. Cum de au scăpat scenariștii și regizorii controlul evenimentelor? Au ales un prim-ministru de mucava. Un Pinocchio cu apucături de domnișoară sadomasochistă, deprins la SIE cu tertipurile
Ciutacu face teoria conspirației în cazul deputatului Ion Stan () [Corola-journal/Journalistic/41027_a_42352]
-
aștepta mereu copiii, născuse opt și crescuse șapte dintre ei, atâția câți i-a dat Dumnezeu, fără să înfăptuiască păcatul obișnuit al femeilor din acele timpuri. Crescută și ea într-o familie la fel de numeroasă, de oameni destul de avuți, deținători de povarna vestită, la care, de cum se lasă adierea de toamnă, începeau să curgă căruțele de prin satele învecinate, descărcând butoaie de borhot și primind în schimb damigene burduhănoase de țuică. Legenda familiei spune că înaintașii bunicii erau dezrobiți tătari, stabiliți demult
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
eu datorită originii „nesănătoase”: descendent al unui neam cinstit și harnic - necazuri amintite argumentat în volumul amintit mai sus - Fiu de exploatator, fiu de legionar, dușman al poporului - părinții posesori ai unei „FABRICI DE SIFOANE ȘI LIMONADĂ”, cu mașini particulare, povarnă, pământuri, toate luate printr-o simplă cerere forțată de intrare în CAP. Au rămas părinților omenia, cinstea și scârba față de o orânduire pe care țiganii, hoții, puturoșii au numit-o comunism. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: O FILĂ DIN ALBUMUL
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Acasa > Poeme > Antologie > NINGE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului era toamnă și amin, iată c-a venit și iarna, noi călare pe destin, am deschis deja povarna. arde doar un crin în sobă, cu cenușa pe grătar, căntă-mi, îmbrăcat în robă, tu, sărmane, lăutar. zi-mi de moarte, zi-mi de viață, să mă răcoresc acum, hai s-o luăm de dimineață că s-a rupt căruța
NINGE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363642_a_364971]
-
Momente > CE FRUMUSEȚE, SFINTE DOAMNE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ce frumusețe, sfinte Doamne! o văd acum în prag de iarnă și câte am pierdut eu, toamne, gustând poșirca din povarnă... culori atât de schimbătoare pălesc în nopțile senine și-n valsuri, frunze pe cărare, prin ramuri, pritocesc suspine. ce frumusețe, sfinte Doamne! ca un preludiu de vioară, într-un concert de triste toamne, mă zgândără și mă-nfioară! să fie semn
CE FRUMUSEŢE, SFINTE DOAMNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346543_a_347872]
-
Și când plouă nu te mai ferești Că se schimb pereții în ferești Ca prin anul nu știu care mie... A-nghețat caloriferul iarna Iar n-ai bani să cumperi foc de lemne Că dacă citeai mai bine-n semne Nu mai părăseai povarna A-.nghețat caloriferul. Tufă Tufu și eu aerul de pâslă Că mâna dreaptă mi se face vâslă Și-aș lovi pe știu eu cine-n scufă! Dar nu mă revolt, nici nu instig Toată viața mi-am văzut de treabă
NUMAI LUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356438_a_357767]
-
Firea noastră de beteagă Nu mai poate să-nțeleagă Ornicul din univers Cad semințele din lan Și le duce vântul hăt Pe o mare de omăt Unui negustor viclean Merge vara fără alibiu Cu trăsura după iarnă Pe când curge la povarnă, O șuviță de rachiu N-am să mai revin succint Peste câte sunt priveliști Și lăsate de izbeliști Într-un singur labirint De aceea mă întorc Și-mi stau singur împotrivă Latră câinii de parșivă Ziua neagră, la New York! Referință
ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356781_a_358110]
-
mă înhațe din cafeaua mea amară sorb un optimism robust dăltuit în piatră, bust parcă m-aș vedea într-o doară; dar când știu că vine iarna și că nu am pălărie parcă zic atuncea: fie, tot mai bună e povarna! suta grame, nu simți frigul te încălzești și fără lemne noaptea scurtă și pesemne dimineața, cucuriguu! poate-o să-mi iertați de glumă fiindcă-am vrut să ies din cerc cu-o năzbâtie și încerc să nu fac prea multă
CAFEAUA DE DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356214_a_357543]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POVARNA. SUNT AȘA CUM SUNT Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Privesc scena cu un surâs dureros și târziu înecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în
POVARNA. SUNT AŞA CUM SUNT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359565_a_360894]
-
a lichidului fugind de mărturii incomplete. O mâța s-a împletit ca un șarpe de bastonul cel port umil ajutând lumea să treacă prin altă poveste deși, mă poticnesc la finalul sfârșiturilor fără s-arunc vina pe nimeni. Referință Bibliografică: Povarna. Sunt așa cum sunt / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 297, Anul I, 24 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POVARNA. SUNT AŞA CUM SUNT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359565_a_360894]
-
poeme, Dar le citeai pe buzele tăcute, Care-ar fi vrut și gura să-ți sărute Și ochii mari, o vreme și-nc-o vreme. Deși capitulăm, învinși de iarnă, De oastea ei, condusă tot de gerul Ce va-ngheța și aeru-n povarnă, Numai pe noi nu poate, efemerul, Căci noi avem ceva ce îl întoarnă: Iubirea caldă, luminând tot cerul. EXOD Se face iarna demiurg și pune Aripi de ger pe umerii de îngeri, În gene un ocean întreg de plângeri Și
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
Scriitorilor la Festivalul „Moștenirea Văcăreștilor”. Continuă să desfășoare o bogată activitate publicistică, susținând rubrici permanente la „Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului”, la „Viața Militară” și la Radio România. 1986: Apare volumul Carte de dragoste pentru București (reportaje) 1987: Apare volumul Povarna și alte povestiri. Toamna, la 19 septembrie se căsătorește cu Iuliana Paloda, poetă și artist plastic, pe care a cunoscut-o la Cenaclul „G. Bacovia”, al cărui conducător era în acea perioadă. Nași de cununie: Virginia și Titus Vâjeu. 1987-1989
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
pasarele peste Olt în dreptul uzinei electrice, azi Casă de Cultură. {n 1928 a început pavarea șoselei din dreptul primăriei actuale până la izvorul Caciulata, ea fiind terminată și canalizata în cursul anului 1944. Sunt menționate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne și un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole și pomicole, dar cea mai însemnată activitate era exploatarea băilor, aceasta rămânând până azi aceea care dă faima localității. Pentru dezvoltarea stațiunii un loc aparte îl ocupă darea în folosință a
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
pleoape tot un chip drag mie, tot o ființă iubită, pe tine, mama mea, lumina ochilor mei! - Cine-i aleasa, fiule? Nu mă mai fierbe, mor de curiozitate... - Ghici, mamă, stă în Colț, undeva pe lângă părintele Nicolae, mai jos de povarna Sfinției sale. Ochii mamei se măriră, privind ațintiți într-un punct fix al camerei, pe a cărei fereastră razele jucăușe ale soarelui băteau peste trupul lui Nicu, învelit în pătura din lână în romburi. Un moment de tăcere se așternu peste
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
în chinuri,un fel de intuiție personală ce o găsimnumai în freamătul pădurii de foioase.Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilorarzând gingășia unui cuib de vocipierdut prin Templul zeiței Hatorgonind veșniciaprintre glasurile răgușite ale pietrelor... XX. POVARNA. SUNT AȘA CUM SUNT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011. Privesc scena cu un surâs dureros și târziu înecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre cele trei corturi
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
lucra nu numai pentru nevoile locuitorilor ei, ci și pentru piață. În 1862 existau în Moldova 2.099 de mori, dintre care 16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor și a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova 2.099 de mori, dintre care 16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor și a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]