25 matches
-
proastă. Tirtec era un speculant netrebnic. Pentru ca să nu facă focul, ghemuise, iarna, pe toți copiii într-o chilie, iar seara nu le dă de mâncare decât porumb fiert în lapte. De aceea copiii, înfometați, furau mere și făceau chisălița și povidla din poame. Unii băieți se și mutaseră de la Tirtec (mai 1862), dar Eminescu nu putu face același lucru pentru că, neplătindu-i-se costul, gazda îl oprise zălog. Nemaiputând rabdă și fiindu-i urâtă și școala, unde capătă note rele (cl
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Scoși din pământ cu tot cu rădăcină, puieții se plantau în gropi de circa 40-60 cm adâncime, eșalonate pe rând sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-i pomenim. Veronica Sahlean (de loc din Voroneț), o mână de femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață, cu desaga cu de-ale gurii din care nu lipsea povidla făcută de cu toamnă din prune pe jos sau mai cu căruța ca sâmbătă să ajungă la „gimnaziu”, ca nu cumva copchiii ei să rabde de foame. Petruț, cel mai mare, devine inspector al Fondului Bisericesc Cernăuți; Filaret, student eminent
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de cofetărie cochetă, echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un crâng plin cu vrăbii! Lucru rar, de care nu dispui În nici un caz la tot pasul, mai ales În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
era foarte îngrijit. Ce-i drept, îmi făcea uneori ochi dulci... dar eu mă făceam că nu înțeleg. Nici, nu prea era nimic de înțeles. Având multe coșărci cu prune, mama pregătea loznița pentru a le usca și cazanul pentru povidlă. În livadă se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla, cum o vrea el. Trebuia să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla, cum o vrea el. Trebuia să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla, cum o vrea el. Trebuia să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în beci, la răcoare. Peste iarnă, povidla ne prindea foarte bine. Feliile de pâine unse cu un strat de unt și deasupra cu povidlă erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în beci, la răcoare. Peste iarnă, povidla ne prindea foarte bine. Feliile de pâine unse cu un strat de unt și deasupra cu povidlă erau tare gustoase. Perele nu prea stăteau peste iarnă. Fiind zemoase și foarte dulci, le consumam proaspete. Pentru musafirii erau un deliciu. Livada
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în beci, la răcoare. Peste iarnă, povidla ne prindea foarte bine. Feliile de pâine unse cu un strat de unt și deasupra cu povidlă erau tare gustoase. Perele nu prea stăteau peste iarnă. Fiind zemoase și foarte dulci, le consumam proaspete. Pentru musafirii erau un deliciu. Livada noastră a constituit totdeauna un beneficiu pentru familie. În ea am petrecut clipe de neuitat, de ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alegi de coajă și de sămânță. Sosul obținut, pune-l într-o tingire în care de mai înainte se găsește 1 litră de zahăr la fiecare ocă de sos; adaogi sare, piper, cuișoare și fierbe până ce se îngroașă ca o povidlă. Atunci se pune în cutii și se astupă bine. Ca să nu încolțească cartofele, le pui în pod la începutul primăverii într-o pătură subțire. Ca să cureți garafe pune în ele o mână de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în îngroșări răgușite, mă probozește, își scapă sfințenia în sudalmă lată, mă și-alintă uneori, îmi unge gîndurile negre cu povidlă de prune și unt bleu, îmi scarpină eczema nemărturisită, turtește-o deznădejde, două, potrivește în lopățele fracturile afective etc. Și tam-nesam, iarăși ghionturi, izbaiuri, bălăceli cu călcîiul în intimitatea inimii (vai!, cele patru camere de taină și sînge cald), reproșuri
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
variate si, inevitabil, instabile. O serie culinară dintre cele mai banale, care ilustrează însă foarte bine dificultatea de a stabili sensuri și limite clare, e cea alcătuită din termenii dulceață, gem, marmeladă, magiun (cărora li se pot adăuga regionalisme ca povidlă, lictar, pecmez etc.). Autorii cărților de bucate și specialiștii în tehnici alimentare descriu specificul fiecărui produs (pastă dulce obținută din fierberea fructelor) în funcție de câteva trăsături: adaos de zahăr, grad de mărunțire, consistență, tip de fructe utilizat etc. Pentru vorbitorul obișnuit
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos de zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Instructoarea de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul muncii destul de obositoare...Ă Da, povidlă! Cred că așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul muncii destul de obositoare...Ă Da, povidlă! Cred că așa se spune în Basarabia la magiun. Tata nu fuma. Eu am fumat prima dată chiștoace umede, culese chiar din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul muncii destul de obositoare...Ă Da, povidlă! Cred că așa se spune în Basarabia la magiun. Tata nu fuma. Eu am fumat prima dată chiștoace umede, culese chiar din closetul infernal al haltei din Belcești. M-a prins un unchi de al meu, tinerel, frate vitreg (se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Dac-ar fi fost iarnă - ori primăvară, ori toamnă - Moș Iacob mi-ar fi explicat că uite, nu s-au umflat de căldură, de să le plesnească nasturii, ca Împușcați, de să li se verse, reverse obrazul pe piept, ca povidla, așa am auzit; și am mai auzit de ochii scurși, ca perjele răscoapte; aproape să le taie gâtul șnurul din jurul gâtului, cel după care viii știu cum i-a chemat pe cei morți și umflați. De cum au plecat bieții soldăței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei, țăranii? Ei n-au salar, n-au foaie de drum: unde să se ducă și cu ce? Pe ei nimeni nu-i așteaptă la capăt de drum cu o cană de ceai și cu o felie de pâine cu povidlă, și după ce aceea să-i cazeze. Ce-or să se facă ei atât de departe, printre străini? Om fi grăind aceeași limbă, ne-om fi trăgând cu toții de la Râm, ne-om chema cu toții Români, dar tot străini suntem unul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Alături de noi, cu botul în rouă și cu privirea blândă, pășea văcuța Rujana, speranța noastră de supraviețuire. Purcelul Roh-Roh, de curând afumat in podul casei, se afla într-un sac sub formă de șuncă, slănină și cârnați. Jumările, untura și povidla erau la îndemână pentru a fi unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate, chesoane, afeturi, camioane, trupe românești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ciubucul, ca să vadă ce-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după el, sare gardul și-ncape-n gura unor câni. Domnișoara cea bătrână de sus. Sentimentalismul lui Scheffer. În casa lângă fîntînă: Mâncam *** de foame, făceam chisăliță și povidlă. învățînd în ist. nat. despre maimuțe - ne suiam în nuci spre a le imita și-a-nvăța lecția. Porcul leșesc, care voia să se înăsprească prin răceală. Modul cu care-a venit cu cățel - cu purcel din Galiția. Gramatica lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte și alte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]