21 matches
-
salvator ca să devină O vai sărmanul—cel căzut rămase fără vreo șansă în chinul morții nevăzut de-a fi adus din nou la viață Căci preoția n-a făcut nimic viața să-i redea nici lege măcar n-a putut povoara morții să o ia Pe alăturea ele trecură lăsând în drum pe cel sărman căci viață vai nu îi dădură ci rămăsese cu Satan Și bietul om pierdut de tot rămase fără de speranță pe drum lungit aproape mort o umbră
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1467872894.html [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
devoțiunea sa, în credința sa, urmându-și calea cu aceeași voință fermă și cu neîmpuținată râvnă. În toate situațiile a avut o impunătoare și demnă ținută, fără să-și piardă cumpătul în fața oprimării crescânde și a condițiilor grele în care povoara zilnică apăsa tot mai puternic. Ziua de 10 septembrie 1940 devine zi martirică pentru Părintele Protopop Aurel Munteanu, fiind asasinat de către hoardele ungurești, în chip barbar, în centrul urbei, căreia i-a închinat întreaga sa viață și iubire părintească, duhovnicească
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1422728330.html [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
ispită și-ncercare Și păcatul l-a umplut Transferându-l la pierzare De aceea a venit Domnul Isus să-l salveze Creatorul Cel slăvit Iar viață să-i doneze Ființa aceasta ce-i din lut Din lumină și iubire Sub povoară a căzut Morții dată— la pieire Ce-a creat Domnul mai scump Mai curat și în lumină Totul pururea-i pierdut Căci imensă i-a lui vină Pe pământ iat-a sosit La noi Însuși Creatorul Să-și salveze în
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1495265293.html [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
devoțiunea sa, în credința sa, urmându-și calea cu aceeași voință fermă și cu neîmpuținată râvnă. În toate situațiile a avut o impunătoare și demnă ținută, fără să-și piardă cumpătul în fața oprimării crescânde și a condițiilor grele în care povoara zilnică apăsa tot mai puternic. Ierarhul Nicolae Colan a urmat exemplul înaintașilor săi, ca Simion Ștefan de la Bălgrad, Andrei Șaguna și a altor ierarhi cărturari, întreținând legături cu personalitățile laice culturale ale vremii, care au avut o influență binefăcătoare asupra
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
am cumpărat fie mergând la nunți, sărbătorile satului, rugi, etc. ... multe dintre ele mi-au fost dăruite. Unele sunt vechi de 80-100 de ani și pe acestea le iubesc cel mai tare! Când port un astfel de costum, simt o povoara frumoasă, dulce dar și o mai mare responsabilitate. Nu ai voie să pângărești acest costum cu un cântec agramat, cu un text care nu spune nimic! Trebuie să respecți costumul și să te respecți pe tine însuți! Îmi pare rău
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_traiesc_atat_timp_cat_pot_sa_cant_interviu_cu_solista_de_muzica_populara_din_banat_nicoleta_voica.html [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
să ne poarte Doar din dragoste iubire El știa că biruința În moarte-i era ascunsă Să își dea Însuși Ființa Prin iubirea-i nepătrunsă Hristos totul cunoștea Cum avea atunci să moară Căci prin Duhul El vedea A păcatului povoară După cum în ascultare Viața-ntreagă a trăit Tot așa prin moarte are Lucruri mari de-nfăptuit Osândit fiind la moarte El ocara trebuia Singur Însuși să o poarte Călcând pe Ființa Sa Și disprețul omenirii Ce era atât de amar L-
BIRUINȚA ASUPRA MORȚII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1492154912.html [Corola-blog/BlogPost/378146_a_379475]
-
domnie, gândi să-ș întărească lucrurile întăi cu vecinii și să-ș arate nume bun. Pe învățătura tătâne-său, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărățiia turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zéce povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara la sultan Suleimanu împăratul turcescu. Iară împărățiia de bucurie mare cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui mare și i-au adus în țară și
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
domnie, gândi să-ș întărească lucrurile întăi cu vecinii și să-ș arate nume bun. Pe învățătura tătâne-său, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărățiia turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zéce povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara la sultan Suleimanu împăratul turcescu. Iară împărățiia de bucurie mare cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui mare și i-au adus în țară și
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
și dat ca predicator și învățător pentru neamuri în credință și în adevăr; urmându-l pe el nu veți putea greși. Am trăit printre voi - spune el - lucrând noaptea și ziua, cu muncă și cu trudă, pentru a nu fi povoară vreunuia dintre voi; nu pentru că n-am fi avut dreptul, ci pentru a vă da în noi înșine un exemplu de urmat. De fapt, atunci când eram la voi, vă dădeam această poruncă: dacă cineva nu vrea să muncească, acela nici
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
neamul turcilor sânt mai înțălepți și mai puternici”. Grigore Ureche scria că Bogdan, „Pe învățătura tătâne-sau, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărăția turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în țară și au ziditu pre acei bani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu, să fie date în îngrijirea Departamentului lucrărilor publice, conform art. 6 din jurnalul menționat. Taxele care se încasau de antreprenori la trecerea peste un pod erau în general următoarele: a) pentru o vită mare înhămată la un car cu povoară, 4 parale; b) pentru un cal de poștă înhămat la trăsură cu povoară, 4 parale; c) pentru o vită mare înhămată la o trăsură fără povoară, 3 parale; d) pentru o vită mare liberă, 2 parale; e) pentru omul călare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jurnalul menționat. Taxele care se încasau de antreprenori la trecerea peste un pod erau în general următoarele: a) pentru o vită mare înhămată la un car cu povoară, 4 parale; b) pentru un cal de poștă înhămat la trăsură cu povoară, 4 parale; c) pentru o vită mare înhămată la o trăsură fără povoară, 3 parale; d) pentru o vită mare liberă, 2 parale; e) pentru omul călare, 2 parale; f) pentru 5 vite mici, 2 parale; g) pentru 5 râmători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau în general următoarele: a) pentru o vită mare înhămată la un car cu povoară, 4 parale; b) pentru un cal de poștă înhămat la trăsură cu povoară, 4 parale; c) pentru o vită mare înhămată la o trăsură fără povoară, 3 parale; d) pentru o vită mare liberă, 2 parale; e) pentru omul călare, 2 parale; f) pentru 5 vite mici, 2 parale; g) pentru 5 râmători, 3 parale. Erau apărați de plata taxelor de mai sus: a) curierii; b
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bănișori de înmormântare. Mi-am luat loc de veci. Am totul strâns, vase, tacâmuri, prosoape, batiste și multe altele, așa cum am pomenit din bătrâni, că se face la înmormântare. Să nu dau de alergat celor de lângă mine. Să nu fiu povoara cuiva, că am trăit ca un om și vreau să plec cu mândrie din lume. Numai că, aici e aici, invidia e mare oriunde. Că mulți își zic : cum de are ea atâția bani, cum de are o asemenea pensie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să zică și să sărute mâna mamei sau bunicilor, să comunice cu ei, iar acum constat ceea ce am spus, indiferența în care poți citi și altceva - lehametea de a le fi mamă, nu!? De a mai fi încă în viață, povoară lor. Până și telefoanele și le- au deconectat, ca să nu-i mai găsesc. Călătoresc băieții mei săptămână de săptămână, crezi că m-au invitat și pe mine vreodată să mă ducă în călătoriile lor, să văd ceea ce mai este pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Emil Brumaru Povoara unei mari căpșune O vom căra în roaba tristă. O, te-am mușcat atît de tare, Pune-ți pe sfîrcuri o batistă Ca să se piardă-n umezeală Urma cît numai o petală Căci s-ar putea să te observe, Cînd
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11158_a_12483]
-
Emil Brumaru Și iarăși viața-ncepe să ne doară Ni-s tot mai mult cuvintele-o povoară, Și ni se pare că nu-i nimeni, nimeni Să ne-ocrotească sîngele din inemi... Sîntem stingheri, vorbim abia în șoapte, Odăile au geamurile sparte, Și sprijiniți de ușă, crinii parcă Să ne privească și să plece-ncearcă...
Și iarăși viața-ncepe să ne doară... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7661_a_8986]
-
sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși strămoși purtate ca povoară, Căci au tînjit să fure-odinioară, Dintr-un castel cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
pornit paisprezece pluguri Ca să are șesurile, Dealurile și piscurile Și să samene grâu de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea. Ș-o pornit o mulțime de cară Cu povoară La moară. Dar curva de moară Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea. Ș-o pornit o mulțime de cară Cu povoară La moară. Dar curva de moară Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de pânză albă, care le slujăște și de basma și de sac, unde pun multe povoare, și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga Ilie Kogălniceanu își crescuse odrasla cu strășnicie, după tipicul vechi, trimițînd-o la școală în antereu de cutnie și cu ișlic de piele de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]