15 matches
-
mulțumesc lui Dumnezu, mama m-a învățat întîi cuvîntul spus de Dumnezeu. Am fost mai naivă ? Am fost mai bună decît multe dintre prietenele mele ? Nu, în mod sigur. Cred că Isus m-a iubit de cînd eram o fetiță poznașa, dar de care s-au prins valorile cultivate de mama prin cuvintele și învățăturile date de Dumnezeu, spuse sub formă de povestiri palpitante. Mi s-a reproșat de numărate ori de prietenele mele “cum o persoană educată și citită ca
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_cer_si_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm degrabă, Ca poznașa Iarna-Babă, Care-i cam într-o ureche, Să aibă și ea pereche! Referință Bibliografică: CHEMARE LA JOACĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451847700.html [Corola-blog/BlogPost/378559_a_379888]
-
zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm degrabă, Ca poznașa Iarna-Babă, Care-i cam într-o ureche, Să aibă și ea pereche! Referință Bibliografică: CHEMARE LA JOACĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420538848.html [Corola-blog/BlogPost/352205_a_353534]
-
Investigarea complexă a imaginii: 1. Găsiți cel puțin trei titluri potrivite fotografiei! 2. Încearcă să ghicești gândurile personajului! Clasa a II-a: Fetiță; Fetiță veselă; Fetiță jucăușa. Aș vrea să știu unde e: soarele Vântul, Clasa a III-a: Veselie; Poznașa; Șireata. Ghici la ce ma gandesc? Am să cresc eu! Clasa a IV-a: Iscoada; Ghicește!; Cumințenia pământului; Ghici la ce ma gandesc?; Iscodind povestea. Am o idee! Stai să vezi! Poate că nu mă ceartă! 3. Unde poate fi
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
ideea că ar exista o clară specificitate a pornografiei. Pentru foarte mult timp, granița dintre cenzura politică și cenzura producțiilor erotice nu a fost atât de netă, nici granița dintre pornografie și textele pe care cu ușurință le-am numi "poznașe", "libertine", "deșucheate" etc. Într-o societate în care activitățile sexuale sunt extrem de controlate, în care viața socială este condusă de o tranșantă opoziție între "femeile la locul lor" și prostituate, orice evocare explicită a activităților sexuale, oricare ar fi modul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
barba, țigara, privirea năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii minus opintelile, mă ia în brațe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
te obligă la reveniri și întoarceri în bibliotecă. Apoi, se cuvine să-i accepți viziunea declarat iconoclastă. În fine, face trebuință stabilirea acordului fin cu o rară aplecare către perpetuă invenție lingvistică nu doar joc de artificii gen San-Antonio, ci poznașă de-construcție și recreere terminologică de rafinată intelectualitate. Și-a aflat, în "prefața cinegetică", taman teritoriul ideal de savuroasă operare și exprimare neconvențională. Traducerea poveștii în franceză... ce poate fi mai dificil decât tălmăcirea unei fraze a humuleșteanului? Până și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
asemenea multe momente în viață, de neuitat. Totul e însă de domeniul amintirilor acum... Am simțit lipsa prieteniei și căldurii sufletești ale acestor băieți și atunci când am fost departe unii de alții, pentru că trăisem multe împreună, unele lucruri bune, altele poznașe, pe care le știam doar noi. Nu au existat niciodată secrete între noi, indiferent de natura lor. Nici Ion nu lipsea, de multe ori de la poznele noastre, chiar dacă era cu doi ani mai mare și îi plăcea să o facă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ea umblă cu tipu’ ăla dintr-a XII-a... Ce-mi șoptește la ureche mă umple de groază. — Nu mai vreau s-aud! mă revolt eu. Ce oroare! — Atunci îți spun cum știu eu că trec coșurile, râde Geor giana poznașă. Cu zăpadă proaspătă! — Serios? fac eu, holbându-mă la ea prin ochelari. Nu o cred, dar asta-mi place la ea: că e mereu veselă și lip sită de griji. Privirea mi se îndreaptă automat spre fereastra cu gratii de la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fragi fanați în cornete de hârtie rătăcite prin sertare ce semn lasă în tine semenul tău cât de aproape poți fi de un om rochii batiste cămăși proaspăt scoase din mașina de spălat îmi spuneți voi? Doamne, am vârsta sedimentărilor poznașe de calciu și sentimente pe la-ncheieturi doctorul dă din cap ca floarea soarelui în furtună prin mațele anilor curg zile otrăvite ori hrănitoare iar sufletul e ca acel necunoscut care bate pe la porți cerșind umil câteva minute de atenție și
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
și se lăsă pituluș, tocmai spre fundul fundurilor inimii, care bătea înfundată în nădufuri. "Ei, bat-o și vârsta asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a spus doctorul, mai alaltăieri: Anghină, anghină peee-ctorală..." sau o osterio-scleroză cerebrală". Ultimele silabe și vocale le-a rostit atât de repede, atât de înfierbântat să le știe
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ca s-o audă toată lumea: „Mama! Mama!”. Ca prin farmec, somnul a fugit. Sorina a deschis ochii. Alături, stă cea mai dragă ființă din lume. Mama! spune fetița. Ochii mamei o privesc cu mult drag. În ei s au cuibărit, poznașe, două lacrimi de bucurie. Căci fiecare mămică e tare fericită atunci când copilul ei spune primul cuvânt din viața lui. Se aude soneria. Fetița se uită când la mama, când la tata. Amândoi sunt acasă. Atunci, cine să fi venit?! Ținându
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acela de prieten al ei, care verile, la mănăstire, se murdărea ca un purceluș din creștet până în tălpi și apoi venea ca s-o roage să-l spele și să-l dichisească, nu cumva să ia scatoalce de la părinții lui... Poznașa de Crăița nu-i făcea promisiuni, ci îi aducea mereu daruri peste daruri, din banii strânși de ea la pușculiță timp de luni și luni de zile și pentru care nu o dată se ciondănise cu Mădă, în trecut. Numai că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în pădure, boncăluitul vreunui cerb ori sunetele unor lupi. Deasupra de tot, în azuriul cerului, se zărea, făcând cercuri tot mai mari, cu aripile larg întinse, o vrabie. în vârful stejarului multisecular sub care fusese aprins focul, două veverițe săreau poznașe din creangă în creangă, desfătându-se cu fumul de iepure. Ciocănitoarea ciocănea copacii în căutarea omizilor, încercând să prevină infestarea țesuturilor lemnoase. Sevele urcau neabătut prin rădăcini, trunchiuri, crengi, iar la nivelul celulei vegetale, sub acțiunea clorofilei, plantele sintetizau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Să-l lăsăm, mai bine, în plata Domnului. Ce broscuță frumoasă! Mai-mai să n-o zărești, căci e verde ca firul de iarbă ori ca frunza porumbului. Cum o fi ajuns aici, pe strujean? S-o ajutăm noi să coboare. Poznașa! Țup! și gata, s-a dat jos singură. Și cum mai sare! Ca un copil care are o mare bucurie. Să facem și noi la fel. Așa. Înc-o dată. Și-nc-o dată. “Pauuuuuul! Pauuuuul!” Da, sunt aici, ce strigi așa?” “De ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]