222 matches
-
de la coadă la cap, n-am socotit util să consemnez în paginile mele această vulgară istorisire a conducătorului caravanei noastre. Astăzi însă, la ceasul amiezii, ne-am încrucișat cu o caravană. Tocmai ne opriserăm la malul unei ape pentru a prînzi. Comiși și slugi se agitau adunînd vreascuri și pregătind focurile, cînd se ivi o caravană pe un deal din apropiere. În cîteva clipe avea să ajungă lîngă noi. O șoaptă se răspîndi prin grupul nostru: “Ei sînt, caravana fantomă.” Eram
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
câte peceți stau nedesfăcute cât întuneric în cămara istoriei pute (22 iunie 2008) Ritual (pillatiană) amurg - se termină și iunie se strânge ziua în petunie se înverzesc broscuțele-n viroage și crapă vinurile vechi în doage pe prispa verii am prânzit cu greieri e timp destul trecutul să ți-l treieri pillatian s-adormi într-o castană și ghimpii morții să ți-i scoți din rană dar vine iulie - înfricoșatul văpaia lui o să-ți aprindă patul și-ascuns în umbra moale
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
1889, când s a retras la Văratec, poeta se plimba, Își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd În amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii Împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era În cerdac.” Ea Își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Tacou s-a lovit îngrozitor cu capul de scara porumbarului lui Cioran din Dieppe, unde ne dusese anume, n-am insistat cînd el a spus că nu-i nimic... Atunci, la Cluj, am făcut cu Vona faimosul meu interviu: am prînzit împreună, singuri în salonul albastru al restaurantului Siesta, cu un serviciu bun. Mînca puțin și vorbea continuu. Reportofonul meu a înregistrat tot. Eu n-am băut decît apă, el - un pahar de vin alb. Nu mi-a dat voie să
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Iar unicul fiu, Simon Moritz von Bethmann ținea casă mare la Frankfurt și era un apropiat al familiei Goethe. Numai că în timp ce "doamna consilier" îi vizita des pe Bethmanni, Goethe venea rareori la Frankfurt, ultima oară în 1815, când a prânzit împreună cu ei. Despre familia von Mutius - din care am cunoscut-o personal pe Dagmar, fiica celei despre care tocmai am relatat - și, mai ales, despre Gerhard von Mutius, un om cu o operă care rezistă timpului și ministru al Germaniei
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
Dendrino, directorul școlii din Smirna, nu a acceptat de la el nici un ban pentru școlarizare, găzduire și hrană. La a doua sa venire în Dalmația, bănățeanul a fost întâmpinat ca un patriarh. „De parcă m-au luat în arendă, povestește Dositej. Dacă prânzeam la unul, atunci neapărat trebuia să cinez la un altul. “ La Modra, în Slovacia, a fost primit în casa nobilului Francisc Takacs, prim-vicepreședinte al județului Bratislava. Cu episcopul Leon Duca s-a împrietenit atât de mult încât acesta i-
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
efectul Don Quijote, incapacitatea de a distinge între apariție și reprezentare, strania estompare a realității în favoarea idealului, a apariției obiective în fața mirajului de-o clipă. Apărută pentru prima data in Spania, maladia inaderentei la real s-a întins asupra întregii lumi prînzind de căpăstrul măgarului Sancho Panza creatori dintre cei mai diverși și domenii vaste de activitate a spiritului. Să fi rămas și Constantin Noica prizonierul granițelor reprezentării? Unde, în opera și viața sa, să încadram acest miraj al idealului? La prima
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Pe Argeș an sus, 1923). O epistola din 1902 (copilul Pillat avea, atunci, 12 ani) ai ăncunostiintează pe părinți: "Am luat deja cu Niculae două băi an Argeș. Eu am facut o plimbare cu trăsurica spre Valea Mare și am prânzit an câmpia domnișoarei Stos. La reăntoarcere am cules o mulțime de mânătărci și bureți lăptoși. Astăzi dimineață, tot cu trăsurica, am facut o plimbare prea frumoasă ajungând aproape de Valea Mare". Și, firește, nu lipseau vacanțele la mare, de unde, ăn iunie
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
au norocul, dacă se poate spune așa, unei vieți lungi, într-o lume care nu le mai aparține. Bucureștiul lor, în care au continuat să ia, chiar și în anii schimbării de regim, masa la Capșa, pentru că nu știau să prânzească altundeva, până nu și-au mai permis deloc această mică frondă, București evocat în pagini superbe, în care străzile și casele se cunosc după oameni, dispare. Între două începuturi de aprilie, despărțite de aproape șaptezeci de ani, rămâne, nostalgică dar
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
și de situația să de diplomat pe langă Societatea Națiunilor și în strâns contact cu Nicolae Titulescu. Relațiile sale culturale în Occident desfid orice comparație cu vreun alt scriitor român. "Am văzut pe Elenă Văcărescu, Leger, Paul Bastide (cu care prânzesc deseară), Lucien Fabre (cu care dejunez azi), Jules Raăs (cu care am dejunat ieri. Voi mai vedea probabil pe Rene Benjamin, Benjamin Cremieux, poate pe Henri Massis și Paul Valery. Luni dejunez cu Frederic Lefevre, directorul des Nouvelles Litteraires" - 8
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
un ins care a trecut prin Finlanda, Suedia, Danemarca, ar fi putut să intre și în Berlinul de Vest, în ciuda blocadei sovietice. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Nici nu ne mai gândisem să prânzim în Berlinul de Est. Pe noi ne așteptau acum desfătările din Berlinul de Vest... În jurul orei douăsprezece, ne așezaserăm la coada din dreptul stației de metrou pe unde se trecea dincolo, dacă aveai pașaportul în regulă. Cu pașapoartele noastre purtând
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
celui dintîi, a economistului, care călătorise de mai multe ori în China...; ceilalți doi, vasăzică, economistul și matematicianul, profesorul, cel mai tânăr din cei trei noctambuli protestară la aprinderea țigării. Cu toate că fumau și ei, amândoi, dar numai după masa de la prînzi, pînă cel mult la miezul nopții al aceleiași zile, strict. Interdicția celor doi, amicală, deși vehementă, îl siliră pe criminolog să arunce restul de Kent mai de vreme de a fi ajuns, măcar, pîn-la jumătate. Mucul, azvîrlit pe nisip, acum
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
ca din Biblie...veți da seama, tâlharilor, de tăiați smochinii cei roditori, dar mâine, în locul lor vor crește cedrii, ...ceva așa, ca stejarii. Sisi mai povestea cum o prietenă de-a ei, o prințesă bătrână, venind de la Iași cu expresul, prânzise la aceeași masă din vagonul resataurant cu un domn îmbrăcat țărănește, dar elegant, curat, cu mâini frumoase; dând-o pe franțuzește cu cineva de alături și scuzându-se față de comesean, el o asigurase într-o franceză fără cusur că nu
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
iarba creață / la ochișori, doi bujori / Sus la păr, îi calapar 38 / La sprâncene, două pene / Jos la cionc 39 ’i busuioc“.40 Despre costumul popular al bărbaților avem o informație destul de confuză în următoarele versuri: „N-am venit ca să prânzim 41 / C-am venit să vă-ntrebăm: Ce stă-n culme necroit / Necroit-nesăbăit?42 / - Săbăi mari l-au săbăit / Săbăi mici l-or împistrit“.43 Mai prețios este însă textul cules odată cu melodia din Certeju de Sus intitulat „Coborât-a
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Gastro și restaurante Am fost recent în trei cherhanale de la malul Mării Negre, și nu m-am întors cu cele mai bune impresii. Am prânzit la locațiile din Corbu, Vadu și Gura Portiței, toate cuprinse într-un areal presupus bogat în pește marin. La cherhanaua de la Vadu (unde se ajunge destul de greu) oferta este variată, unele sortimente de pește fiind aduse direct de la malul mării
Aventuri culinare la Marea Neagră [Corola-blog/BlogPost/99986_a_101278]
-
știm noi de stricatele voastre, ce nu vedem la film și ne spune Gidea și Ponta. Bine a făcut ca a plecat cu bonă, măi o ruletă, un septic, mai scapă de leșinătura de acasă, ăia de vrea europarlamentara și prânzește cu regele, păi de aia m-am sacrificat eu în comunism, să „dineze” ăștia cu regele și duda lui. Ne dați acolo un cent și vreți să scoateți gazele de șist, petrolul, tot că pe vremuri când ne luați petrolul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
doreau să pășească pe urmele lui Grigorescu și Andreescu, cei doi clasici ai penelului, care încântați de Barbizon, ca atâția colegi francezi și nu numai, veneau aici să picteze "în aer liber", fugind de pereții sufocanți ai academiilor pariziene clasiciste. Prânzi într-un han, care purta un nume celebru, copie a unui local cândva la fel de celebru din Parisul anilor de aur: "Au Lapin Agile" La iepurele sprinten! Mâncare bună, vin bun! După-masă se plimbă puțin prin pădurea Fontainebleau și, cu înserarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
devotat al locului, cuprins de o "tandrețe discretă", cînd i se năzare că mireasma gutuilor luminează iar manuscrisul i se limpezește precum vinul cramelor. Privirea i se îndreaptă către întrupările modeste ale vieții, purtătoare de har naturist, către vipera care "prînzește miresme", către "măiastra" care glăsuiește dintre crengi înfrunzite, bandajînd "tîmpla iubirii", către ariciul care ar fi, în delicatețea-i "fără seamăn", un alter ego al său: "Cine-mi traversează grădina/ în clipa tăcută și caldă?// Trece prin trifoi, printre crini
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
telegrame. Mărturisește, nu fără o undă de snobism, că a intrat "în circuitul" Bibeștilor, printr-un flux de "telegrame, scrisori, invitații, convorbiri, ecouri care se întretaie în triunghi", lucrurile petrecîndu-se "ca și cum eu aș fi în viața lor un personaj capital". Prînzește cu oameni de vază: "Masă de seară cu Rosetti și Camil la G.M. Cantacuzino, care mi-a povestit unele lucruri despre Transnistria și Odesa". Nu cumva e la mijloc, în ciuda tuturor precauțiilor și a decepțiilor, o prelingere a orgoliului menționat
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
vostru, c-apoi știți ce vă așteaptă... Și să nu cutezați a ridica întâmpinare la ce-am hotărât! Să mi se ducă în sala de ospețe jâlțul cel negru, iară celorlalte două să li se deie foc! Astăzi poftesc să prânzesc numai eu și cu cele două fete preaiubite ale mele, Ana și Dana. Să nu mă tulbure nimeni și să nu cuteze nimeni a-mi trece pe dinainte fără poruncă! Iară tu, care mi-ai fost cândva odraslă alintată, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o urmărește cu privirea.) CRAINICUL CURȚII (din culise): Măria Sa binevoiește să prânzească. Restul împărăției să steie pe loc și să nu crâcnească! (Cortină de lumină. Fond muzical.) Tabloul 2 La curtea lui Gând-Împărat. La chelăreasa Ilinca. Încăpere modestă, curată, cu două paturi, o masă cu o condică groasă așezată acolo, două scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
părinte? Sigur l-au pus la masă! DUMITRAȘ (tăios): Gura! Zi-i să iasă afară! ILINCA (se duce, cam speriată, și deschide ușa către Sisoe, care mănâncă tacticos): Sfinția ta, te cere don' jandar... SISOE: Nu i-ai spus că prânzesc? ILINCA (șoptit): Ieși, sfinția ta, că altfel se supără. Și-i cam stricat la cap... SISOE: Bine, să ieșim. (se ridică, trece pragul spre ceilalți) Iaca am venit. DUMITRAȘ (vine la Sisoe, se uită la el din toate părțile, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu micuții. și totul era atât de frumos! Atât de încântător! Atât de ca-n lumea rarelor vise! Ajunși la mașină, își luară merindea, bucceaua cu pături, cearșafurile, penru fiecare câte unul, pernuțele, apa de băut și se așezară să prânzească. Prânziră. După care, adormiră. Mama dormea mai profund. Băieții se mai foiau, se mai mișcau, apoi, reveneau la locurile lor, și iar mai sforăiau câte puțin. Mai neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
micuții. și totul era atât de frumos! Atât de încântător! Atât de ca-n lumea rarelor vise! Ajunși la mașină, își luară merindea, bucceaua cu pături, cearșafurile, penru fiecare câte unul, pernuțele, apa de băut și se așezară să prânzească. Prânziră. După care, adormiră. Mama dormea mai profund. Băieții se mai foiau, se mai mișcau, apoi, reveneau la locurile lor, și iar mai sforăiau câte puțin. Mai neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
putut-o duce de-atunci încolo... Gata cu playboy-ii narcisiști înțoliți în costume Cardin; gata cu agenții publicitari însurați, disperați, parașutați hăt din Connecticut, să petreacă o noapte la New York; gata cu poponarii cu pulovere de lână englezească veniți să prânzească la Serendipity sau cu babalâii erotomani din industria cosmetică, cu balele scurgându-li-se în cina care i-a costat sute de dolari la Le Pavillon... Da, da, într-un târziu a apărut și bărbatul îndelung visat în toți acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]