299 matches
-
intervenit ceva neașteptat, neobișnuit, și, într-un fel, alarmant. După ce măruntele păsări și-au încheiat concertul lor rural, iar ele au coborât și s-au aciuat pe la umbra plantelor, concertul Ciocârliei-Regine nu i-a mai delectat, pe cei reveniți la prășit după acel popas, de dinainte de amiază. Au așteptat ce au așteptat, și, nemaiauzind cântecul dulce al fetei, au reluat prășitul. În ziua ce a urmat s-a răspândit și vestea care a trezit reacții și comentarii dintre cele mai diferite
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mirosul de aftershave ieftin al inamicului, auzise nechezatul papucilor de plastic pe mozaic și șuieratul respirațiilor astmatice, simțise beția puterii ca În zilele bune, când, cu o singură falangă a degetului mic, putea trimite o armată la luptă sau la prășit. Mai mult, deși Încleștarea durase peste o jumătate de oră, iar el nu apucase Încă să ajungă la baie, credincioasa prostată nu-l trădase. „Ce mai? Sunt același ca În timpul celor o sută de zile! Îmi lipsește doar o armată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
începu să treacă zilnic prin cancelarie. Lăsîndu-și baltă trebile gospodărești, se înfățișară în pripă și învățătoarele. Ca aborigene, pentru sat ele rămîneau tot „alu’ Zup” sau „Mîntuleasa”, complăcîndu-se, cu tot profundul lor dispreț față de consăteni, în obiceiuri și superstiții rurale. Prășeau în grădină, creșteau porci și găini ori mergeau la piață cu cireșe. Reciproc, se otrăveau cu bîrfe și cu intrigi. În cancelarie auzeam doar rețete de zacuscă și întîmplări cu sugari. Relatarea întoarcerilor nocturne ale soților băutori ocupa, în cronicile
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
părinți și azvârlit în necunoscut. 37. Așa a început cariera mea de "metec" pe malurile Dâmboviței. Până la terminarea liceului și a studenției, mi-am folosit vacanțele de Paști și de vară pentru a-i ajuta pe părinți. Am semănat, am prășit, am secerat grâu, secară și ovăz, am cosit, am adus acasă fânul și otava, după ce s-au uscat, am cărat în spinare sacii de la treier, am cules cartofi, am tăiat lemne în pădure. Nu m-am eschivat de la nici un efort
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
plăceau, îi punea omului la fereastră sau în parii de la gard. La joc fetele jucau cu Lucache mai mult de frică, ca nu cumva să înceapă din cauza lor scandalul. Într-o zi, Petrache Cioabă a luat mai mulți oameni la prășit, printre care pe Gheorghe a lui Beșliagă, Toader a lui Biștiric și pe Hoaștea, printre care se afla și Lucache, că Cioabă avea fată de măritat pe Anica. Dintre flăcăi au mai fost Gâlbază plus feciorii lui Cioabă. Anica plăcea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
găsea întotdeauna de lucru, mai ales că era și harnică. Pe timpul verii oamenii din sat mergeau la muncă la Iași, unde mergea și Ioana alături de ei. Într-o zi a început o ploaie măruntă și deasă pe când se afla la prășit la un chiabur în târgușorul de la Nicolina, al Iașilor. Oamenii au rămas să doarmă peste noapte într-un grajd cu mai multe persoane, bărbați și femei, printre care se afla și un flăcău, pe nume Toader Lupu, care, de cum a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Conform mai multor agenții de presă serioasă și internațională, cităm, “sufla un vânt cald pe alocuri”. Pe odihnitoarea întindere a fostelor terenuri întovărășite păștea o vacă. Ceva mult mai sus, la primul nivel al înălțimii, câteva grupuri de Candidați întru prășeau cu responsabilitate lanurile de mană cerească care, așa cum reflecta Cuvioșia Sa, Acachie cel Mic, păreau suficient de suficiente întru nutrirea noilor cotingente de enoriași. Nimic, nici măcar un micuț cutremur de gradu paișpe pe scara Richter von Alois Cedad Duce de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nici mâță nu avea la casa lui. Copchii...cu nemiluita. Păi ce să facă și omul dacă altă treabă nu avea? a grăit Ion Cotman, cam cu jumătate de glas. Făcea și el ce-i mai ușor. Una-i să prășești sau să tragi la coasă și alta-i să faci copchii - l-a completat Alecu Slobodă, în hazul general. De hatârul copchiilor - a reluat firul povestirii Hliboceanu - o făcut ce o făcut și o sclipuit vreo doi gologani acolo și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
culesul viilor și recoltatul legumelor, drumul era circulat. Uite așa, din cauza unui gospodar care-și lăsase vaca la păscut, s-alesese cu o spaimă grozavă. Într-o vară, când era prin clasa a treia primară, îl însoțise pe tata la prășit harbujii, fasolea și pătlăgelele roșii. Odihnindu-se, (recunoștea că tata îl menaja uneori), stând întins la umbră pe iarbă sub un stejar bătrân, văzu o pasăre colorată, pe o creangă, chiar în dreptul unei scorburi găunoase. Îl strigă pe tata care
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cheltuiala nu-i păruse inutilă. Sfârșitul vieții de elev îl făcu să se gândească serios la viitor, fiindcă în vremea aceea, mulți învățători rămăseseră fără posturi. Întoarcerea acasă era exclusă, doar nu învățase timp de opt ani doar pentru a prăși sau a lucra la vie, de asta era conștient. Examenul de capacitate pentru învățători, din acea etapă a vieții, se finaliză cu situarea lui pe locul trei dintre cei 94 de absolvenți pe centru, și pe locul I pe școală
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
să nu se căsătorească cu altcineva Înainte de a purta doliu cel puțin doi ani. Ă « Doi ani e prea multă, obiectă soția care tocmai apăruse cu sacul din piele de capră, snopită În bătaie de bătrânul stăpân. Cine Îți va prăși câmpul În timpul În care nu ai soț? «Hamletă, i-am Întors-o fără să stau pe gânduri, «era Îndeajuns de mare ca să prășească câmpul mamei sale. Nu avea nevoie să se căsătorească. Ă Nimeni nu păru convins. Nu am insistat
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tocmai apăruse cu sacul din piele de capră, snopită În bătaie de bătrânul stăpân. Cine Îți va prăși câmpul În timpul În care nu ai soț? «Hamletă, i-am Întors-o fără să stau pe gânduri, «era Îndeajuns de mare ca să prășească câmpul mamei sale. Nu avea nevoie să se căsătorească. Ă Nimeni nu păru convins. Nu am insistat. Dacă Laura Bohannan Întâmpină greutăți În a explica tribului Tiv situația familială din Hamlet, ea Întâmpină și mai multe când Încearcă să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că tocmai de aceea... Mihai: Cum adică tocmai de aceea...! Delegatul: Un pic de mișcare... după masă... mai ales durpă o masă ca asta... Nu-i greu, zău! Azi, cu precădere, ne ocupăm de napi. Îi udăm, îi plivim, îi prășim... E foarte plăcut. Nici nu simți cînd trece vremea... Și mai uiți de necazuri... de altele. Odihnă activă... știți doar... Noi vă așteptăm... (pleacă) Maria: (după o pauză în care se așteaptă dizolvarea atmosferei stranii creată de delegat) Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache m-au rugat să-l duc pînă la țară, pentru că are să tragă o linie la pădure, în hotar cu Cătămăreștii, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Crede că se vor tăia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie verde tiriplie Trece puica pe colnic Răsucind la borangic Numai din degetu-al mic. De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pentru a-l răscumpăra pe slujitor! Fără a renunța la darurile milostivirii sale și păstrând cu o permanentă grijă via plantată cu dreapta sa, trimite lucrători în ea chiar și în al unsprezecelea ceas, pe care o cultivă cu folos, prășind cu sapa și cu plugul - cu care Samgar a doborât șase sute de filisteni (Jud 3,31)- spinii și buruienile, pentru ca, fiind tăiate corzile de viță nefolositoare și mlădițele neesențiale ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Frații noștri din Zăbrani șters-au dintre ei hotarul. Cine vrea un căpătâi, să semneze ici hârtia». A semnat Andrei Întâi Iar În urma Iui Măria. Și gospodăria lor - una peste tot ogorul - A pornit de-atunci cu spor Să-și prășească viitorul. Azi e nuntă. Zori de zi Au venit să-i Împreune Flutură basmale și cântă viorile În strune. (Ă). Chiotul s-a stins târziu, noaptea a venit cu pace. și prin satul fumuriu neguri prind a se desface. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În căruțe sau În car cu boi. În vara lui ’49, În ploioasa lună iulie, am bătut drumurile dintre Teregova și Rusca, Într-o brișcă descoperită, sub ploaia măruntă care făcea să fumege spinările cailor. Numaidecât după aceea, când se prășea porumbul, goneam În mașini prăfuite prin părțile oltene dinspre Dunăre, văzând cum se Încheagă, În luptă, primele gospodării colective. Apoi, pe un camion cu materiale de construcție, am ajuns la Slobozia Mândra În lunca Oltului, Într-o zi Însorită de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
631. SR EN 13675:2004 EN 13675:2004 Securitatea mașinilor. Cerințe de securitate pentru mașinile de format țevi și laminoare și echipamentul liniei de finisare a lor ────┼──────────���──────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 632. SR EN 13684:2004 EN 13684:2004 Mașini pentru grădinărit. Mașini de prășit și scarificatoare. Securitate ────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 633. SR EN 13732:2003 EN 13732:2002 Mașini pentru industria alimentară. Răcitoare pentru lapte vrac pentru ferme. Cerințe constructive, performanțe, aptitudine de utilizare, securitate și igienă ────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 634. SR EN 13732:2003/A1:2006 EN 13732:2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196249_a_197578]
-
14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
4 avioane inamice, făcând 8 victime. Posturile A.A. au deschis focul. Rezultatul nu se cunoaște. 3. În ziua de 26 Iunie a.c., ora 830, un avion sovietic, în zona Comunei Băznăceni, a tras cu cartușe explozive asupra oamenilor ce prășeau la porumb. Au fost răniți ușor la picior copilul Ștefan Ciobotaru 153 în etate de 10 ani și fetița Virginia Ciobotaru 154, în etate de 8 ani. II. SUBSECTORUL PAZA BAIA, raportează: În ziua de 24 Iunie a.c., poliția Pașcani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]