299 matches
-
de mucava... Avea bagaje multe toamna, căci auzise că va sta Pe-o rezervație aleasă, de vreo cinci stele și ceva Cu locatari ciulini sălbatici, îmblânzitori de răzvrătiți ( Aflase, cu acupunctură, că vor bine răsplătiți) Toți cei ce-și vor prăși poteca de iarba arsă și de pir. Ce de ciulini, și ce vigoare! rosti un galben trandafir. -Suntem din ce în ce mai mulți și vița, noi ne-am primenit Cu o mlădiță de scaiete...că era neamul veștejit... Acum suntem pe culmi înalte
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ciulini_dupa_fotografia_c_violetta_petre_1361538650.html [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și nu vrei să-i ajuți pe tăticu și mămica. Dar...ce ne
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412694270.html [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
Mama nu a spus nimic. S-a sculat de la masă...În focărie aveam o nuia după ușă, cu care băteam covoarele. A intrat în casă cu ea și s-a năpustit asupra mea...Dădea cu sete. Așa cum o știam de la prășit la vie, când dădea cu sapa ca să stârpească pirul și pălămida. Nu scotea o vorbă, doar icnea. Dar și eu m-am ținut tare. După fiecare lovitură scoteam doar un „ă!”, scurt. Tata s-a speriat și a strigat: Ce-
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414300048.html [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
privea chiorâș pe Gabriel care asculta surprins și privea departe, spre capu’ locului, ca și când ar fi fost absent la întreaga discuție. După ce s‑a depărtat destul de mult și a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă, tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le‑a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
la mama, că le tai pe urmă! Ce fac ei la câmp acuma? l‑a întrebat cu voce blândă, după ce el s‑a apropiat încet, neîncrezător și o privit‑o cu cea mai autentică nevinovăție în ochi. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în voce. - Da, da... Au fost ploile alea, apă multă, căldură... Crește și ea că trebuie
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
toamnei, într-o casă a unei familii de țărani gospodari Vasile și Neaga, s-a născut Fănuș Neagu . Până la terminarea școlii în satul natal, pe timpul vacanțelor și nu numai iși ajuta părinții la mai toate treburile gospodărești; cărând cu cârca, prășind pe câmp sau îngrijind de animale. Studiază la Liceele Militare din Câmpulung Muscel și Iași. Învățat cu sfânta libertate, precum păsările cerului, Fănuș Neagu urmează și alte școli, fiindcă niciodată nu i-a plăcut viața militară, să tragă cu arma
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
privea chiorâș pe Gabriel, care asculta surprins și privea departe, spre capu’ locului, ca și când ar fi fost absent la întreaga discuție. După ce s-a depărtat destul de mult și a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le-a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
pe urmă...! Ce fac ei la câmp acuma? l-a întrebat cu voce blândă, după ce el s-a apropiat încet, neîncrezător și o privit-o cu cea mai autentică nevinovăție afișată în ochi și pe toată fața. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în voce. - Da, da... Au fost ploile alea, apă multă, căldură... Crește și ea, că trebuie
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
După ei! Și ce face? Pe mine m-arestează și mă pune-n casă, la perete. Soldat la ușă. Stăteam cu fața la perete. Mă întreabă unde e mama. E dusă la prășit, răspund. Ce prășit, noaptea, amuia?! S-a dus la prășit și altceva nimica. Atunci un pîntecos, mare, zdravăn, cam de vreo 40 de ani îmi vîră pistoletul în gură și în ureche. Spune unde e mama ascunsă? Și îmi vîla iaca așa levorverul în gulă, în uleche, uite așa îmi
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
luat banii! Mi-a luat banii și ia băut. Am și martori. Zilele au trecut, la percheziție șeful de post nu a găsit nimic. Declarațiile inculpaților erau cât se poate de limpezi: în ziua cu pricina am avut oameni la prășit, am dat cu sapa-n Valea Popii până-n noapte. Încet, încet, nici martorii, unii dintre ei rude prin alianță, nu-și mai aminteau ce-au văzut. De tristețe, de durere, de revoltă, bătrâna a mers săptămâni la rând cu ochii
O prietenie înmuiată în lacrimi by http://balabanesti.net/2012/09/30/o-prietenie-inmuiata-in-lacrimi/ [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
un vlăjgan de temut, țiganii tremurau la gândul că, dacă se supăra, Costache făcea arșici din dobă și din viori. Acordeonul îl facea armonică! Greu se mai încumeta vreo fată să danseze cu el, moarte cădeau după dans. Nici la prășit nu se mai duceau câteva zile. Flăcăii satului îl respectau de frică, nu aveau curaj să-l contrazică nici la arat, nici la semănat, dar nici la horă. Au vrut să-l ia la jandarmi, dar el a refuzat. Mult
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
foarte bine și nu a fost afectat de cele apărute în presă, atât timp cât știe unde sunt și cu cine sunt. De regulă, noi chiar ne dis¬trăm când se fac astfel de speculații“. Și nouă celor ce săpăm, semănăm și prășim ogorul scrisului, că de cules, de obicei așteptăm și așteptăm până la ultima toamnă, ne este mai ușor de zugrăvit oameni frumoși, pentru că dragul pune umărul la trudă! Așa s-a întâmplat și acum, când timpul a zburat și a lăsat
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425885767.html [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]
-
draga bunicului. O ruginitură. Dar, din păcate, nu-i numai o bucată de fier stricat de rugina timpului. O așchie ca asta a omorât-o atunci, demult, nu atât de demult pentru mine, pe străbunica Mădălinei. Poate chiar aici. Își prășea săraca ogorul, că oamenii mănâncă și pe vreme de război. A nimerit-o în plin acest sol turbat al morții. Și-a dat duhul, la un ceas mai încolo, în brațele soldatului de la punctul sanitar. Bunicul aruncă bucata de fier
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_batran_si_doi_copii_gheorghe_parlea_1332273840.html [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
ziceți, fetelor? Cum e cu negrul ăsta? Vă place? Nu vă place? Vă enervează? Îl purtați doar seara sau îl purtați și ziua? Unde? La picnic, la cumpărături, la sală, la curățenie, la întâlniri de biznis, la cules via, la prășit porumbul, la cocktail-uri, la nuntă, la înmormântare, la tăieri de moț, la teatru, la lansări de carte? Spuneți-mi tot. Dacă tot îmi cumpăr mai rar haine negre, măcar să vorbesc cu voi despre ele. P.S. Hai și-o-ntrebare
Rochiţele-alea negre care respiră greu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20936_a_22261]
-
prăfuit - combatere boli și dăunători, erbicidat 8. Tratarea semințelor utilizate la înființarea culturilor agricole, cu produse de protecție a plantelor 9. Recoltat sau dislocat culturi 10. Colectarea și balotarea materialului vegetal, prin presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273864_a_275193]
-
prăfuit - combatere boli și dăunători, erbicidat 8. Tratarea semințelor utilizate la înființarea culturilor agricole, cu produse de protecție a plantelor 9. Recoltat sau dislocat culturi 10. Colectarea și balotarea materialului vegetal, prin presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273859_a_275188]
-
de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în care se va semăna sau planta ceva, lăsând acoperit solul din jur. Astfel, buruienile nedorite întârzie în creștere, în timp ce plantele cultivate pot să crească liber. Dacă există un strat suficient cu mulci, aproape că nu mai este nevoie de prășit. Nu trebuie folosite în fiecare an aceleași materiale pentru mulci, spre a permite o hrănire diversificată a solului. Sub mulci trăiește o mare varietate de ființe vii, cele mai importante dintre ele fiind râmele. Mulcirea permanentă va avea ca rezultat
Mulci () [Corola-website/Science/304244_a_305573]
-
-l vadă, c-a murit când ne pregăteam să venim în țară. De-asta îmi pare tare rău. C-atâta ce și-a dorit să-l vadă! În România munceați? Munceam la noi în sat, lângă Suceava, la câmp, la prășit, la porumb, la struguri. Dar în sat acolo și pe lângă, mai toată lumea a plecat să muncească în străinătate. Și-au rămas numai bătrâni și copii, și zău dacă le mai ardea de ceva! Am vrut să ne mutăm la Suceava
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din care se știe "Portretul Anei Băncilă" (soția sa) în grădină
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara în localul școlii ori acasă la Răceanu, fie probabil mai ales în locuința lui Creangă, "„pentru că diaconul lucra în sudori și voia să se simtă la largul său. Țăranul, când prășește, stă cu piciorul gol și cu pieptul desfăcut și scuipă-ntâi în palme.”" Lucrarea a fost finalizată în 1867 și propusă inițial spre publicare societății Junimea, care a acceptat-o. Totuși, tipografia acesteia nu dispunea încă de un corp de
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
supărarea nimănui, dar asemenea livezi îmburuienate, unde planta roditoare e înecată prin concurența buruienilor rele, se găsesc pe toate terenele - în administrație, în școală, în Parlament, în presă, în economia privată și publică, pretutindenea. Precum gospodarul, statul casei sale, își prășește porumbul de buruiene, astfel statul, gospodarul obștesc, cată să prășească buruienele rele dimprejurul plantelor sale roditoare. Aceste exemple se pot înmulți în infinit; vorba e de a se găsi o organizare, pre cât omenește e cu putință, care să asigure
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înecată prin concurența buruienilor rele, se găsesc pe toate terenele - în administrație, în școală, în Parlament, în presă, în economia privată și publică, pretutindenea. Precum gospodarul, statul casei sale, își prășește porumbul de buruiene, astfel statul, gospodarul obștesc, cată să prășească buruienele rele dimprejurul plantelor sale roditoare. Aceste exemple se pot înmulți în infinit; vorba e de a se găsi o organizare, pre cât omenește e cu putință, care să asigure înaintarea treptată a meritului și înlăturarea ambițiilor nelegitime și a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
feminină este cel puțin egală ca valoare și forță cu a bărbaților. Aproape că e de necrezut că eleganta doamnă (numită, cu alint, la un moment dat „Margaret Thatcher a Timișoarei“!) știe ce înseamnă să aduci apă cu găleata, să prășești porumbul sau să țeși covoarele în casă. Face totul cu ușurință, cu veselie, cu optimism, cu încredere. Amintirile copilăriei „M-am născut la Berești. Era comună când m-am născut eu. În 1969 a devenit oraș și a fost o
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
o analiză mai puțin superficială a activităților lor, Își administrează mai bine timpul decât noi. Grădina acestea producea În permanență, deși necesita puțin efort de Întreținere, indiferent de moment: când se culegeau dovleceii, se mai scoteau și câteva buruieni, se prășeau și porumbul și fasolea când se culegea ultima fasole cățărătoare, iar peste câteva săptămâni, În locul acestora se semăna o nouă cultură”. Figura 36. Edgar Anderson. Schița unei livezi din Santa Lucia, Guatemala. Stup Figura 37. În desenul său, Anderson folosește
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]