63 matches
-
Prin locurile-acestea, la Dealu Perjului mai exact, s-a născut actrița Maria Ploae. Pe aici a copilărit, și s-a jucat de-a lungul ulițelor satului, ca toți copii, a zburdat pe răzoare, dar a și muncit, de mică, la prășit, secerat, cules, la tot ce se lucra în sat căci așa era rostul țăranului cinstit: să deprindă copiii cu munca pentru a trăi simplu, fericiți și sănătoși, la vetrele părintești și-n sânul naturii, nu ca azi când pleacă toți
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477124597.html [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
Lipici Pe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui LipiciPe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf:-‘’ De
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Lipici Pe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă, tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le‑a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor. Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s‑a lăsat lovită
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în voce. - Da, da... Au fost ploile alea, apă multă, căldură... Crește și ea că trebuie. În loc să rupi turtele de floarea soarelui, mai bine scoteai iarba mai mare, din aia prășită, maică. Aduceai acasă cât puteai să pui în sac. E bună la păsări, că ai văzut și tu ce repede se termină boabele. - Da, ce? Tot eu să fac și asta? a întrerupt‑o Gavrilă supărat ca din senin. În
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le-a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor... Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s-a lăsat lovită
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în voce. - Da, da... Au fost ploile alea, apă multă, căldură... Crește și ea, că trebuie. În loc să rupi turtele de floarea soarelui, mai bine scoteai iarba mai mare, din aia prășită, maică. Aduceai acasă cât puteai să pui în sac. E bună la păsări, că ai văzut și tu ce repede se termină boabele... - Da, ce? Tot eu să fac și asta? a întrerupt-o Gavrilă supărat ca din senin. În
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
IACOB, născută în 23 iunie 1900 în satul Roșcani, comuna Liteni, județul Suceava și Varvara MUNTEAN, născută în 1905 în Bilca Sucevei, care au reușit să fie cunoscute cu mult înainte. Viața Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a încercat să-și adune gânduri personale care o frământau în permanență, și care trebuiau să rămână consemnate pentru ca vremurile să nu le șteargă. La o
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Elena_andrie_poeta_de_la_r_d_eni.html [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
Unul cu voce groasă a strigat: Au dovedit să fugă. După ei! Și ce face? Pe mine m-arestează și mă pune-n casă, la perete. Soldat la ușă. Stăteam cu fața la perete. Mă întreabă unde e mama. E dusă la prășit, răspund. Ce prășit, noaptea, amuia?! S-a dus la prășit și altceva nimica. Atunci un pîntecos, mare, zdravăn, cam de vreo 40 de ani îmi vîră pistoletul în gură și în ureche. Spune unde e mama ascunsă? Și îmi vîla
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
groasă a strigat: Au dovedit să fugă. După ei! Și ce face? Pe mine m-arestează și mă pune-n casă, la perete. Soldat la ușă. Stăteam cu fața la perete. Mă întreabă unde e mama. E dusă la prășit, răspund. Ce prășit, noaptea, amuia?! S-a dus la prășit și altceva nimica. Atunci un pîntecos, mare, zdravăn, cam de vreo 40 de ani îmi vîră pistoletul în gură și în ureche. Spune unde e mama ascunsă? Și îmi vîla iaca așa levorverul
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
cam de vreo 40 de ani îmi vîră pistoletul în gură și în ureche. Spune unde e mama ascunsă? Și îmi vîla iaca așa levorverul în gulă, în uleche, uite așa îmi vîla. I-am spus că-i dusă la prășit și alteceva nimic. Îl știam după vorbă că are 40-50 de ani, eu auzeam foarte bine atunci și ghiceam omu’ și ce înălțime are (e un orb în Tiraspol de simte și ce culoare are pielea feței). M-au bătut
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
precum "Jeep", "Unimogs" etc. utilizate ca tractoare agricole. Cu toate acestea, vehiculele folosite în cele 12 luni exclusiv pentru pădurărit, pescuit, construirea de șanțuri și drumuri și alte operațiuni de excavații se exclud din anchetă. K/02 Cultivatoare, mașini de prășit, prășitoare rotative, cositoare cu motor I. Vehicule cu motor utilizate în agricultură, horticultură și viticultură cu un arbore de tracțiune și vehicule similare fără arbori de tracțiune. Mașinile folosite exclusiv pentru parcuri și peluze se exclud. K/03 Combine de
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
de viață a înaintașilor noștri pe care sălbatecii invadatori l-au distrus cu un scop anume : de a ridica pleava și gunoiul la nivel de intelectualitate prin inversarea valorilor. Noi, îndopați cu limba rusă și duși cu sapa la semănat, prășit sau scos cartofii, morcovii, sfecla și porumbul; mici și proști am crezut că așa tre buie! Ei, invadatorii, se instalaseră în cele mai fru moase case din zone rezidențiale și cu salarii cam de șase ori mai mari decât ale
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
bună. Rîndul lui arăta chiar mai bine decît rîndurile din dreapta sau stînga: era mai verde, de un verde intens, mușuroaiele se aliniau mulțumitor, iar unele plante răsăreau drept, mai înalte și mai viguroase. Ezita: cum să smulgi un fir gata prășit? Pentru a-l lămuri, soldatul îl izbi cu patul pistolului automat între umeri; nu cunoștea metodă mai bună de a împărtăși și altora din tainele lucrării pămîntului. Tu nu vezi că ai tăiat porumbul și ai lăsat stuful? Cu dinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cei mai înstăriți oameni, noi fiind vreo cinci băieți în familie, trăiam foarte bine. I. A.: - Era o familie foarte respectată, s-nțeleg ? G. M.: - Sigur că da, erau meseriași, nu lucrau la cultura mare sau cum se spune la... prășit, erau meseriași. I. A.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? Dar după gimnaziu ? G. M.: - Profesionala, la Nicolina Iași, am făcut trei ani profesională ucenici, așa era înainte, mai apoi s-a trecut la școala profesională... I. A.: - În
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
i se Încredințeze unealta respectivă spre păstrare? O astfel de micropolitică a apărut, după cum era de așteptat, și În jurul unității de măsură a terenului. Cotul, o unitate pentru lungimi răspândită, era folosit pentru a marca lotul ce trebuia arat sau prășit ca parte a obligațiilor În muncă față de senior. Însă lungimile și lățimile măsurate În coți erau subiective. Seniorul sau arendașul erau tentați să Încerce să sporească obligațiile În muncă indirect, crescând lungimea unui cot, și, dacă reușeau să facă acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un brigadier care era numit. Și noi, tinerii, eram băgați În brigăzi, ca să facem norma: trei metri cubi. Se lucra intensiv la diguri. În rest, să nu crezi că tolăneam... Ieșeam la prășit porumb, sfeclă, scos sfeclă, curățat sfeclă... Tot timpul aveai treabă. Numai să nu stai... Dimineața la ora 5 era deșteptarea, iar, dacă erau luni de toamnă sau de iarnă, la 5 era noapte... Și intrarea În colonii se făcea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
activități, ceea ce pentru mine a reprezentat o Îmbunătățire a regimului... Lucrai la munci agricole și exista și un mic spital pentru cei bolnavi, unde puteai fi trimis... Noi lucram mai ales În gospodăriile de stat ale Ministerului de Interne, la prășit porumb, floarea-soarelui, fasole, soia, dar și la recoltare... Unii dintre noi se specializaseră pe anumite culturi. Norocul meu În tot acest timp a fost faptul că, deși nu eram prea voinic, eram un om perfect sănătos, fiindcă făcusem mult sport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise totuși, eroul-narator este „înfășat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
din procesul agricol: programarea foarte minuțioasă a seriilor gestuale, structurile interne ale diverselor "momente" din această oră. O primă impresie: discontinuitate; o femeie care muncește pe câmpul ei de manioc va desfășura într-o oră activități de naturi diferite: curățat, prășit, recoltat, și acestea în mai multe rânduri. Ora de muncă este, în plus, întretăiată, incoerentă. Un om care curăță arborii de cafea se va plimba pe o suprafață mare fără să termine o zonă delimitată; el va amesteca, pe lângă aceasta
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astfel încât în cazul irigării culturilor prin aspersiune gradul de atac al patogenilor este mult mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
producții între 700 t/ha și peste 5000 t/ha. După anul 1995 se remarcă o scădere atât a suprafețelor cultivate, cât și a producțiilor obținute. Cultura cartofului necesită multă muncă fizică,aceasta putând fi ușurată cu ajutorul mijloacelor tehnice (prășit, împrăștiat îngrășăminte, recoltat). Existența acestora în cadrul C.A.P.-urilor ajutate de S.M.A.-uri înainte de 1990, când mecanizarea se făcea în proporție de 80 %, favorizau culturile pe suprafețe mai mari. Păstrarea mijloacelor tehnice a permis cultivarea în continuare până în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]