190 matches
-
noutăți pentru agricultori: până la sfârșitul lunii, în conturile primăriilor va intra și ultima tranșă, de 45 miliarde de lei, din cele două milioane de lei pe hectar, adică cei 700 000 de lei/ha pentru executarea lucrărilor de recoltare la culturile prășitoare; la sediul Direcției agricole se pot obține informații referitoare la oferta de produse a firmei Doljchim: azotat de amoniu - între 327 000-332 000 de lei/sac, uree - 395 000 de lei/sac, îngrășăminte complexe - 555 000-593 000 de lei/sac
Agenda2004-34-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282790_a_284119]
-
în domeniul CEM; Estimarea incertitudinii de măsurare în CEM; Echipamente „Agilent“ pentru măsurări și teste CEM. Detalii despre această acțiune se pot solicita și la tel. 403 293 (dl prof. Alimpie Ignea). DUȘAN BAISKI Tranșa de bani l Pentru culturile prășitoare După cum ne-a informat dl Nicolae Oprea, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, miercuri, 26 mai, a fost transferată către toate primăriile din județ suma de 40,5 miliarde de lei, reprezentând tranșa de 600 000
Agenda2004-22-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282473_a_283802]
-
Nicolae Oprea, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, miercuri, 26 mai, a fost transferată către toate primăriile din județ suma de 40,5 miliarde de lei, reprezentând tranșa de 600 000 de lei/hectar, pentru culturile prășitoare (etapa a II-a). Luni, 24 mai, a început repartizarea sumei de cca 3 miliarde de lei, reprezentând prima la lapte pentru luna martie și o parte din aprilie, pentru 2 965 crescători de vaci. Se preconizează că până la sfârșitul
Agenda2004-22-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282473_a_283802]
-
au fost definite bunele condiții agricole și de mediu în România. Astfel, începând cu data aderării țării noastre la U.E. , în cadrul schemei unice de plăți pe suprafață - SAPS se aplică bunele condiții agricole și de mediu, definite astfel: cultivarea plantelor prășitoare pe terenuri arabile cu panta mai mare de 12% este interzisă; eliminarea vegetației nedorite și a dăunătorilor de origine animală pe terenurile arabile; eliminarea vegetației nedorite, a arbuștilor și tufișurilor de pe pajiștile permanente; protejarea pajiștilor permanente - menținerea suprafeței acoperite cu
Agenda2006-17-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284928_a_286257]
-
transport, se ajunge, la aceste culturi, la 120 % suprafață tasată, deoarece pe unele suprafețe se înregistrează două sau mai multe urme de roți. În medie, pe sezon, fiecare punct al solului este supus de trei ori, iar la culturile de prășitoare chiar de 4 - 5 ori, acestei acțiuni de tasare. S-a calculat că din totalul suprafeței unei parcele, 10 - 20 % din aceasta, și anume pe fâșiile de trecere folosite ca drumuri temporare, este supusă tasării de 6 - 15 ori; 60
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
urgență, aducându-și o femeie de la Suhuleț - Tansa. Dar aceasta era ca și Chimircan, căci „până nu tună nu-i adună” sau „după sac și petic”. Vara fiind, mai treceau femeile cu de-ale gurii să ducă în câmp, la prășitori ori la secerători și cum fetele stăteau pe drum și plângeau de foame, se mai îndura câte o femeie și le mai dădea câte ceva de pomană pentru a-și mai astâmpăra gurile de foame. Colbul era gros pe drum, fetele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-a mai putut ridica de jos. Ce jale a fost atunci! Ce jale, oameni buni! Ulterior, mortul a intrat în groapă, iar casca de protecție, în legendă și tradiție. Ciocârlia, regina-mireasă Vara era caldă, frumoasă. Câmpia era înțesată cu prășitori, și în grupuri și răzleți. Marii majorități a acestora nu le venea a cânta. În general, nu o duceau bine. Le lipseau de-ale gurii, îmbrăcăminte și încălțăminte. În primul rând însă duceau dorul banilor. Pe ce să faci bani
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe câmpie, ci, de undeva,de pe aici, din direcția Zăvoiului. Steaua de care spun că răspândea lumina în sufletele oamenilor era, în realitate, o foarte frumoasă fată, așa cum sunt, la vremea neprihănirii, fetele poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-se cu coasa în spinare în drum spre ogorul de la Poiana. Voi să știți că Mazilu' cade cu gâtu-n coasă! Că iar îi bat și zice că până disară mai are în față o zi întreagă di coasă, discutau niște prășitori care tocmai se pregăteau să-și încheie ziua de muncă. Văzând oamenii că Mazilu' trece fără să-i observe, unul dintre ei i-a urat, de la capătul ogorului, ziua bună și spor la muncă. Bonjur! le-a răspuns acesta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oamenii că Mazilu' trece fără să-i observe, unul dintre ei i-a urat, de la capătul ogorului, ziua bună și spor la muncă. Bonjur! le-a răspuns acesta și și-a continuat mersul legănat fără să-și dea seama că prășitorii se distrau copios privind spre soarele ce pălise și se rostogolea încet-încet către scăpătat. Bonjur, bonjur! Pantalonii rupți în tur, ochii mici și gâtul spart! Harnic lucrător, frățioare! 'Conu' Mazilu' își începe ziua di muncă pe-nserat! Din toată discuția acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Alunecarea povestirii spre fabulos, spre ireal, se petrece mai ales la Sion, între toți marii memorialiști romantici; basmul inventat de Sion provoacă unele dintre cele mai reușite pagini ale memoriilor: "Din țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor muzical se bucurau în
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
producție, probabil, va fi destinată consumului în zoothnie", a declarat Ion Banu, precizând că, în cazul acestor culturi, s-a efectuat, de câte ori a fost necesar, tratamentul cu fungicide împotriva bolilor care se dezvoltă în condiții de umiditate excesivă. În ceea ce privește culturile prășitoare de toamnă, ploile din această perioadă au determinat o dezvoltare optimă, chiar în condițiile în care acestae au fost însămânțate mai târziu, tot din cauza vremii nefavorabile.
Recolta 2014, afectată de ploile verii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50106_a_51431]
-
DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați: Numărul pozițiilor înscrise în registrul agricol, numărul tractoarelor - total, al principalelor mașini și utilaje agricole (motocositoare, cositori cu tracțiune mecanică, pluguri pentru tractor, semănători cu trațiune mecanică pentru păioase, prășitoare, mașini pentru plantat cartofi, răsaduri, mașini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice și organice, mașini de stropit și prăfuit, mașini pentru erbicidat, combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase, porumb, furaje, sfeclă de zahăr, combine și mașini pentru recoltat cartofi etc.), al principalelor
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, ca să meargă pe câmp, cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
numele... Tu mi-ai fost floarea câmpului, Mamă, când eu, cu nesaț, îți sorbeam nectarul... Tot atunci, demult, când aveai aripi, Mamă, erai îngerul de zi și de noapte al începuturilor mele... Pe câmp erai neîntrecuta ciocârlie, Mamă, când tata, prășitorul, înfruntând soarele, te chema jos... Erai, Mamă, Înaltul iubirii și-al răbdării; și aprigă lupoaică în juru-mi, când mă-nvăluia primejdia... Ai fost, Mamă, și încă mai ești, Înaltul - pe care eu n-am știut să-l măsor, ca să-i
IMN ÎŢI ÎNCHIN, MAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345592_a_346921]
-
plugul tras de vite, iar coarnele plugului erau ținute cu mâinile omului. Mâini de țăran. Aspre dar pline de iubire pentru glie, pentru neam. Mâini sănătoase întru iubire de pământ și de familie. Buruienile se stârpeau cu sapa și cu prășitoarea trasă de vite, mânuită de mâinile iubitoare ale țăranului ce știa rostul lucrurilor. Doamne, ce se întâmplă cu noi, fiii Tăi? De ce ne dai drumul din mâinile Tale? Nu știi că suntem slabi și cădem numaidecât în ispită? Unde o
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
venea coana preoteasă și se plângea, că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, ori să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, ori cine mai știe ce alte treburi puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, să meargă pe câmp, cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În anul 1971 lua ființă Stațiunea de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.) la Ulmeni, o unitate cu gestiune economică internă. Ea număra în momentul înființării peste 70 tractoare, 65 pluguri, 22 semănători prășitoare, 21 semănători cereale, combine, batoze, prese de balotat fân și paie, remorci, o semănătoare pentru legumicultură, o mașină pentru modelat solul în legumicultură. S.M.A. Ulmeni deservea 7 cooperative agricole, ce dețineau o suprafață agricolă de 7.631 ha, din care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]