124 matches
-
fiind cu mulți ani În urmă pe traseul GERMANIA-RUSIA. Destul de plicticoasă, de altfel! Actualul traseu de marș era deosebit de pitoresc și a fost presărat cu tot felul de Întâmplări nostime care mențineau la cote Înalte buna dispoziție a participanților. Mici prădăciuni, câteva incendieri, violuri, bătăi cu sau fără folosirea muniției din dotare, ceva obuze prin turlele bisericilor, În fine, tot ce este prevăzut În regulament pentru o acțiune plină de succes. Cei doi organizatori, GRIȘENKA și IVAN dădeau astfel dovada unor
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
bădărani, pesedeii subalterni reproduc, din ce în ce mai agresiv, imaginea stăpânilor. Uităm împrejurările în care Ion Iliescu a pus mâna pe putere. Uităm că lichelele din jurul lui, precum și lichelele din jurul lichelelor, sunt niște fiare scăpate din cuști, întărâtate de mirosul sângelui și-al prădăciunii. În lumea plăsmuită de cruzimea inflexibilă a lui Ion Iliescu au făcut pasul înainte toți cei alcătuiți după chipul și asemănarea acestui politruk zâmbăreț înnebunit de putere. Dincolo de morga lui Beuran, dincolo de cinismul lui Brădișteanu presimți niște indivizi alcătuiți cu
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
amintește de "Camera Leoparzilor" și unde, la barul "Șeherezada", îi vedem în plină activitate pe membrii "Corupției Române", ațîțați de o dansatoare exotică, pe placul fantasmelor lui Vinea - este dedicat lui "I. I.", adică tocmai lui Ion Iovanache. "Lista acestor prădăciuni, îi scrie Vinea lui Beniuc, e incompletă, dar și așa ea explică de ce a trebuit să renunț la vreo 300 de pagini din Lunatecii și să fiu silit să remaniez ŕ fond toată lucrarea, suprimînd capitole și schimbîndu-i orientarea". De-
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
din țară și nici organismele internaționale prefăcându-te că reformezi, dar prezervând formele fără fond ale comunismului. Când "Sidex"-ul gălățean continuă să piardă câte un milion de dolari pe zi, când marii consumatori de electricitate își văd liniștiți de prădăciuni, când iresponsabilitatea "agenților economici" riscă să ne omoare cu zile, prin otrăvirea sistematică a lacurilor și a râurilor, a mai vorbi de Europa e nu doar contraproductiv, ci și indecent. Evident că vechii oameni care, începând cu 1990, au creat
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
cele trei cuvinte alcătuitoare ale titlului presimți că autorul va întoarce binoclul cu lentilele mici în fața ochilor. Dl. Negrici pleacă de la înseși condițiile, precare, ce e drept, ale nașterii literaturii noastre, de la factori istorici inhibitorii, de la un trecut bântuit de prădăciuni, pierderi, pagube, primejdii mai cu seamă, elemente marcând comunitarul subconștient. O banală privire istorică dezvăluie întârzierea apariției literaturii culte, un handicap de cinci-șase secole față de literaturile Occidentului. Dar, afirmă dl. Eugen Negrici, chiar în toată istoria Ťmodernăť dacă pot fi
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
de petreceri? Să se pupe bot în bot cu ticăloșii ăștia! Politica! Așa-i politica, șopti ea plictisită, și chipul ei luă aerul unui om care se trezește din somn într-un loc străin și nu se poate orienta. Asasinate, prădăciuni, fascism, ce vorbea el! Îi părea acum rău că-l luase, sau, și mai exact, că el, cu afurisita lui boală de-a iscodi, o făcea pe ea să-i destăinuie lucruri pe care n-ar fi dorit să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fost dezastruase pentru turci. În primul rând au crescut enorm dările pe care populațiile asuprite trebuiau să le plătească, atât pentru întreținerea armatei turcești, cât și în vederea acoperirii datoriilor din cadrul haremului. Un cronicar turc, pe nume Silahdar, referindu se la prădăciunile armatei otomane în perioada acestei asediu al Vienei, spunea următoarele: „Sub pretextul acestei expediții au săvârșit atâtea tiranii în Rumelia și Anatolia, încât așa ceva nu se întâmplase niciodată”. Pentru a scăpa de aceste dări înrobitoare, creștinii vor ceda venețienilor sau
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Letonia. Măria Ta! Noi cetatea nu ți-o dăm! Bogății și grâne nu avem într-însa. Dar pușci, sacalușuri, obuzuri, plumbi, bolovani și catran avem câtă trebuință pentru orice vrăjmaș, care-și zice și creștin pe deasupra, dar se dedă la prădăciuni de odoare creștinești!.. Mai bine le-ai înturna bisericilor jefuite! Spânzurați-l la vederea pârcălabului din cetate! Nu, Luminăția Ta! Au nu cunoști că solului nu i se ia capul!? Mult gloriosul și puternicul Sobieski nu va săvârși o așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în stare să jure că a prădui este un cuvânt vechi, întâlnit în cronici. E, desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
și Mutzi, rușinos din fire și delicat cu el însuși, le numește, cu gingășie, Transfer. Și tot ce a săvârșit până acum în rapida și crapuloasa lui carieră i se pare un simplu transfer: Transfer - minciuna operei lui literare. Transfer - prădăciunile și furturile lui în materie de texte. Transfer - achizițiile, pe nimic, de tablouri, mobile, covoare, tapiserii și juvaeruri, plătite cu țârâita. Transfer - banii luați cu împrumut și nerestituiți. Transfer - extorcările de fonduri la edituri și instituții. Transfer - contractele frauduloase și
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
mâna. Se făcu liniște, încetă și gânguritul copiilor. Atunci Vasia lăsă mâna să-i cadă și spuse cu temutul său glas: „Davai!” Porniră în trap mărunt, trecând pârâul ce trecea pe lângă sat. De ani buni nu mai organizase atamanul nici o prădăciune. Stând între femei, mereu cu rachiul de secară în mână, bărbații se moleșiseră, erau mai mult prin șanțuri. Chiar el, atamanul, se îngrășase oleacă, iar alaltăieri cu plosca-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o parte dintre cerealele cultivate în sudul Moldovei erau exportate prin porturile de la Marea Neagră (Cetatea Albă), pentru aprovizionarea Constantinopolului. Cantitățile de cereale erau mici în raport cu pământul disponibil pentru agricultură, nu și raportat la populație, care era rară, supus deseori jafurilor, prădăciunilor, dislocrii, capturării și vinderii ca sclavi pe piețele orientale. Se cultivau, în condițiile în care 70% din teritoriu era acoperit de păduri, terenurile libere, poienile, terasele joase ale apelor, puținele locuri obținute prin defrișare, în principal prin foc, defrișări care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oștean de al lui Vodă? BĂTRÂNA: Sigur nu a fost vreunul dintre oștenii lui Vodă pentru că în viața mea de peste optzeci de ani am văzut mulți oșteni și de nu știu câte ori am fugit când au năvălit oștile și au făcut prădăciuni fără seamăn. RUTH: Ești sigură că nu a fost vreo nălucire care dispare odată cu primele raze de soare? BĂTRÂNA: Maică, și fratele meu a văzut ceva asemănător când se întorcea de la pescuit acum câțiva ani. Mai mult, chiar un nepot
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
și grâul care le-au îmbelșugat masa și traiul, s-au întors împotrivă-le și le-au smuls, le-au strivit, le-au călcat în picioare, le-au ars spulberându-le cenușa, lăsând în plinul iubirii victimelor, golul urii și prădăciunii lor ucigătoare. -De ce trebuie să se plătească Binele, Frumosul, Adevărul, Dreptatea, Jertfa, Dragostea, cu ură, răzbunare, calomnie și crimă? Două sunt răspunsurile cele mai adecvate: -cei răi dau tot ce au mai < >; -pentru ca Dăruirea celor buni să devină
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NE DAU OCOL HOITARII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Iar ne dau ocol hoitarii... Simt a noastră slăbiciune. Se adună la fruntarii, Au gânduri de prădăciune. Minciuna-i unsă cu„miere”... Lunecăm cu ea la vale. Simt cum al său gust de fiere, Amărăște totu-n cale. Dezbinatu-s-au românii Depănând fuiorul urii, Ce le-a otrăvit plămânii, Și le-a coclit cerul gurii. Prinsă
NE DAU OCOL HOITARII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376833_a_378162]
-
strategiei lui Antonescu, se află în ajunul eliberării de către sovietici. Se așteaptă, fără a se și crede în aceasta, o normalizare. Sănătescu constată încă din primele zile ale lui octombrie: "Mă cert cu rușii care nu respectă nimic. Devastările și prădăciunile continuă și nu înțeleg de ce ei creează o mizerie pe care și ei o vor resimți. Au tendința să dezorganizeze totul, spre deosebire de germani, care aveau tendința de a organiza totul. Am trimis o echipă de recunoaștere în Moldova, care mi-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
carte intitulată: Înmulțirea delictelor și a crimelor și cauzele ei. În cinci ani, de la 1871 - 1876, populația Imperiului a crescut [cu] 4 1/2, crimele cu 51 1/2 procente. Pentru deosebite categorii de crime creșterea e și mai mare. Prădăciunea și tâlhăria s-au înmulțit cu 142 procente, falsificarea de documente cu 60 procente, crime și delicte contra moralității publice cu 84 procente: toate acestea în 5 - 6 ani, într-un stat cu poliție și justiție riguroasă. Numărul recidiviștilor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea comite tot crime temeinice. Statistica tribunalelor cu jurați din Prusia ne arată că s-au înmulțit în 4 ani: Crime contra moralității cu 294 procente Omor............ cu 138 procente Ucidere........... cu 102 procente Ucidere de copii...... cu 76 procente Prădăciune......... cu 164 procente Escrocherie criminală... cu 290 procente Faliment fraudulos..... cu 146 procente Crime comise în exercițiul unei funcții publice.... [cu] 375 procente Și așa în toate provinciile Împărăției. Dacă pentru d-nii de la gazeta germană acest progres în bine în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie agravate de starea de totală nesiguranță a drumurilor. Negustorii nu puteau circula decât aciuați pe lângă vreun convoi militar. Generalul Pavel Kiselev spunea, în cunoscuta dare de seamă asupra administrației ruse în Moldova și Valahia, că ,,panica produsă prin necontenite prădăciuni stagna orice întreprindere de industrie; boierii și, în genere, persoanele cu avere erau nevoiți a se strămuta prin orașe și la caz de călătorie, parcursul pe drumuri se făcea cu convoiu bine înarmat”. Starea de război a înrăutățit atât de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
extrem de instabilă în această perioadă. O stabilitate mai mare și o durată mai îndelungată a așezărilor autohtone, orașe și sate, se remarcă până la venirea hunilor (275-375). Năvălirea hunilor în Europa, în 375, a provocat dislocarea și amestecul de populații, cumplite prădăciuni, distrugeri. În acel moment s-a rupt firul continuității pe aceleași locuri a numeroase așezări autohtone din Dacia. Multă populație rurală și din vechile orașe romane a fost nevoită să se retragă vremelnic din fața năvălitorilor sau din vârtejul mișcărilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
discutabile, a fost cea care a mutat peste Dunăre (sud) pe slavi. Astfel, al doilea popor turanic, după huni, a acționat pentru închegarea și întărirea poporului românesc, în curs de coagulare, prin această "curățire" (Iorga) a unei vetre sigure. În urma prădăciunilor avare, puterea elementului romanic a scăzut în sud, în aceeași măsură în care, prin neadmigrare, acesta crește în nordul Dunării. 27 Avarii au apărut brusc pe scena istoriei, în apropierea hotarelor Imperiului roman, după mijlocul secolului al VI-lea, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înrudit cu familia imperială, dar "geții" năvălitori despre care vorbește Procopius, la 517 și 530, erau de fapt slavi, dacă nu cumva călăreți avari. Pătrunderea lor are loc pe la Ulmetum și Aldina, prin Sciția Mică. Iorga adaugă detaliul că despre"prădăciunile slave" vorbesc și Ioan din Efes și Mihai Sirianul. Iordanes scrie și el despre lupta continuă cu "bulgarii (avarii), anții și sclavinii". Dar, constant, în spatele acestor incursiuni slave se află voința și interesul Hanului avar. Până și cronicarul franc Fredegarius
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor. Acest tablou, zugrăvit de unii istorici, este atrăgător, aproape idilic, dar nu corespunde adevărului. Slavii n-au fost, ca popor păgân, cuceritor, mai blânzi decât alte neamuri barbare ce au năvălit în Dacia. Istoricii bizantini ne înfățișează, realist, grozăvia prădăciunilor slave în sudul Dunării: orașe întregi măcelărite, robi, cei care nu puteau fi luați erau uciși, ofițeri și soldați bizantini, căzuți prizonieri, erau torturați. Așadar, slavii n-au venit în Dacia cu intenții pașnice, ca o populație liniștită, dimpotrivă, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au impus o înțelegere, după sistemul bizantin. Silit de împrejurări, Imperiul încheie cu bulgarii un "pact" (tratat) în anul 681, considerându-i utili pentru consolidarea unei regiuni de viitoare restaurare. Dar cronicarii bizantini din secolul al VIII-lea, sub impresia prădăciunilor dese ale acestor "păgâni" (bulgari), au formulat o judecată severă pentru această "rușine" (tratatul din 681)-cedarea din partea Împărăției universale față de acest "popor barbar și venetic", față de "această pacoste" (Iorga). Care era realitatea social-politică în sudul Dunării, după 679-681 ? Triburile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
decembrie 1240. Pentru cucerirea marelui oraș de pe Nipru, mongolii au concentrat numeroase trupe sub comanda personală a lui Batu-han. Intrate în oraș prin spărturile din zidul de incintă, provocate de mașinile de asediu (catapulte), oștile mongole s-au dedat la prădăciuni și distrugeri masive. Acest dezastru militar și politic, distrugerea Kievului, comparabil cu sfârșitul Constantinopolului, a avut un efect paralizant, demoralizant, în cnezatele de Halici-Volânia, care n-au opus o rezistență serioasă.16 Confruntările cu cumanii din spațiul nord-pontic au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]