136 matches
-
mai multă emoție: ...și atunci Pat, care se vede încolțit, scoate briceagul și se năpustește ca trăznetul asupra dușmanilor, care o iau la fugă care-ncotro, lăsînd pe nisipul de pe plajă comoara pe care o adunaseră în primejdiosele lor drumuri prădalnice pe toate mările lumii. Alteori, ca în povestirea de față, Jeremías vorbea și el ca toată lumea. La urma urmei, fiecare e liber să povestească așa cum îl taie capul.
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
conștiința de neam a lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Iancu de Hunedoara, a lui Neagoe Basarab, Mihai Viteazul și Matei Basarab, a lui Petru Rareș, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu. În zorii acestui pârdalnic și prădalnic mileniu al treilea, când lumea întreagă pare a îngenunchea în fața dictatorilor Noii Ordini Mondiale și ai New Age, când, în România lui EMINESCU, BRÂNCUȘI, ENESCU, tânăra generație este lăsată fără busolă, fără repere (morale, civice, culturale), fără o scară a
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
rugați-vă! Păziți neschimbat Adevărul, dar să ocoliți fanatismul. Nebunia credinței este putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată, lucidă și profund umană. Să-i iubiți și să-i slujiți pe oameni. Au nevoie de ajutor, căci dușmani prădalnici caută să-i înșele. Ateismul va fi învins, dar să fiți atenți cu ce va fi înlocuit!... duceți duhul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!” (Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006). Citind acest testament oral dictat prietenilor
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
putea mi-aș lăsa spatele exact unde este acum vreo mie de ani/ și-aș pleca fără spate acasă/ dona juana mi-ar naște în loc de prunc spatele meu rătăcit și uitat/ prin ierburile infernului". Nicolae Magnificul este cartea unei iubiri prădalnice consumată sub pînda neîntreruptă a morții, sub veghea grea a lui Dumnezeu: "ție ți-e ca un cancer dragostea ta pentru mine/ ție ți-e ca o ascuțită secure viața ta pentru mine/ ție ți-e ca un phalus verbul
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
pentru diverse armate și solii turcești ce călătoreau pe valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe valea Bârladului, trecând peste curmătura de la Dobrina și îndreptându-se spre drumul de pe Prut. Cu toate acestea, nici pericolul turcesc, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
interesant în acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum se explică faptul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Când un îmbogățit prin evaziune fiscală, traseism politic, credite nereturnate, caritasuri sfărâmate sau telefoane date la fix unor infractori își face vilă, știe foarte bine de ce-o face. Vilele, gipanele, merțanele, bodigarzii, rolexul pe mână sunt simboluri ale castei prădalnice. Fără ele nu ești de-al lor, nu exiști. Pe de altă parte, românul îmbogățit în aceste vremuri e, în general, un troglodit, un primitiv sufletește, șmecher, viclean, dibaci, dar nu inteligent și, cu atât mai puțin, sensibil. Mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
mine cu cele patru fete, necrescute Încă, acela nu-i de nici o ispravă și eu am avut ditamai omu’! Poate că ai și ‘neta puțină dreptate da ian te uită câți barbați, cu sau fără neveste, ti jinuiesc cu ochi prădalnici! Întradevăr, și ea Îi vedea dar nu-i lua În seamă, avea relația ei curată și sănătoasă, undeva departe de gura-lumii. Știa cum să se facă Înțeleasă de către doritori, iar când nu mai putea, recurgea la măsuri radicale. Odată, Într-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
alții sunt în stare să jure că a prădui este un cuvânt vechi, întâlnit în cronici. E, desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Aron Ciorogariu era veșnic cu cartea în mână. Pedant. Foarte curat. Număra banii, îi dădea cu greu. Bunicul George Gorun câștiga banul cu greu, dar îl dădea ușor. Eu, a lui dragă nepoată? Idem! Terenția mă ocăra că prea sunt prădalnică, dar din câștigul dânsei mereu îmi făcea câte un dar. Tata citea cărți de istorie. Pedant. Galant. Eu? M-am afirmat Gorun (mama) în ceea ce privește pedanteria: cam lăsam să «treacă pe lângă ureche» — și ca lucrurile să se echilibreze, sora mea Terenția
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
poporului într-o populație, injectarea lui cu substanțe ce-i reduc discernământul și chiar capacitățile perceptive. Nu mă surprind prea mult, în acest volum cu atâtea pagini electrice, textele ce radiografiază și penalizează ,tarantela politică", prostituția (trans)ideologică și ,casta prădalnică" aflată la Putere, indiferent de regim. Că Adrian Năstase e un om ,bidimensional", iar Traian Băsescu, un ,rinocer politic solitar", că Emil Constantinescu ori Teodor Meleșcanu sunt alcătuiri artificiale, sintetice, iar Michael Guest, fostul ambasador al Statelor Unite, o excepție luminoasă
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul ostoirii, Greșalele iubirii-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
citit bine, în Paris, unde un palat din secolul XVIII a fost cât pe ce să fie „modernizat” de aceeași oameni cu bani iubitori de subcultură, nu mă consolează de barbaria noastră de tranziție între ideologia comunistă și un capitalism prădalnic. Ambele, deopotrivă de aculturale.
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
îngrijiri (...)” (cf. art. Revolta de la Pungești: 500 de țărani au ieșit să-și apere pământurile! - în ExpressPress.ro). Jandarmii sperjurului guvern uselist (care și-a cocoțat voturile populare tocmai pe promisiunile solemne, privind non-exploatarea gazelor românești, aurului românesc etc., de către prădalnicele companii străine!) au descins, cu grăbire și “câtă frunză, câtă iarbă” (mai mulți, oricum, decât țăranii cei fără altă armă decât pumnii, îndurerați de atâta răbdare!), de parcă se anunțase invazia României, de către vreun inamic... De fapt, greșiseră direcția, doar: inamicul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
în șiruri paralele orientate nord-sud, despărțite de cursuri de apă cu debite nesemnificative, dar suficiente pentru a înlesni așezarea oamenilor, este o zonă izolată, atunci mai puțin populată, greu accesibilă pe axa V-E și, din acest motiv, improprie raidurilor prădalnice ale populațiilor parazitare din nordul Mării Negre, tătarii din Crimeea, cazaci și, evident, armatele turcești care au atacat Moldova prima dată în 1420, în timpul lui Alexandru cel Bun. Vechea populație românească, organizată în obști sătești, valorifică potențialul economică al zonei, constând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și se întinde, moale, la râniș. De departe, ai zice că e o domniță lungită la soare pe plaja de nisip argintiu.” Sătenii văd în ea o forță a răului, ademenitoare, dornică de pește și de carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
lacrimile toate ar vindeca cuvântul din noi doi, Și dacă îmbrățișarea ta ar fi o candelă aprinsă, Mereu aș fi lumină ce m-ar veghea din umbra Ta. Pășești la poarta trecerii dintre cei vii și cei morți Iar umbrele prădalnic te lasă peste țărmul cel de veci, Nimic nu aduci și nu porți, Pe drumul pe care tu acuma îl socoți. Decât iubirea care vecinic te va lumina, Pe locul în care vei umbla. Referință Bibliografică: Poarta prin care trecem
POARTA PRIN CARE TRECEM de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368760_a_370089]
-
lac și altă neagră pădure, tot de piatră, un buncăr din pietre, multe grămadă, cu-un cal negru în față, adăpostește o fiară ce-n vremuri apuse a adunat grămadă sudoare muncită și acum încercă să dirijeze, pe mai marii prădalnici din timpuri prezente și trecute. Dar și piatra se sfarmă, mâncată de vremuri, carnea putrezește și de vie, iar pietroaiele negre la suflet, nu vor avea mântuire. O rază de soare obosită, poposește pe-un plai de verdeață și-o
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba”. Scoase din „prăfuite cronici”, cuvintele marelui învățat au forța unui mesaj adresat nouă, tuturor, dar îndeosebi clasei politice, rămasă, din nefericire, aceeași „elită prădalnică” despre care vorbea Eminescu, și care, peste veac, nu dă semne că s-ar ridica deasupra acestei ignobile condiții. Un mesaj pe care jurnalista și-l asumă ca pe o profesiune de credință și, de aceea, se simte obligată să
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, / sub care-ți adun autograf cu lumină!, se întreabă la final poeta pregătind un răspuns răsunător în poemul Timpul regăsirii Poetului. Aici, Elisabeta Iosif divulgă neînțelegerea stihurilor de către semenii contemporani, goniți de banul prădalnic al înavuțirii, al huzurului și al nepăsării de lumea zăcândă și, ascultând ca un inițiat vocea Apostolului, înțelege, nu protestează, că ar fi și inutil când acesta îl întreabă: Nu este timpul tău? spuse Apostolul cel Sfânt / Tu ești născut
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
cu iureșul năvălirilor musulmane în năpăstuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare și a celor sovietice, care s-au năpustit asupra Creștinilor, asupra celor lăsați de Bunul Dumnezeu în Vetrele lor de moștenire milenară, era foamea de sânge prădalnic, presărând în fuga lor furibundă și ucigașă, Sfintele Moaște ale Martirilor, pe Calea Robilor spre Cer. Ortodoxia noastră și cea universală au în cursul fiecărui An-bisericesc două Nopți mari, evanghelice, hristice, albe, sacre, divine: Noaptea Învierii dumnezeiești și Noaptea Nașterii
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]