83 matches
-
ochi, obligat să-și facă biografia în fața neo-călăilor de la poliție. Cu vântul occidental bătând puternic în pupa, pe de o parte, cu dispariția oricărei voci critice, pe de alta, pesedii își dau fără rușine arama pe față. După ce-au prăduit tot ce se putea prădui, au trecut la amuțirea adversarilor reali sau imaginari. Puterea năstăsiotă nu se împiedică în amănunte precum drepturile omului și procedurile legale. Ai îndrăznit să nu stai drepți când bombonelul de partid și de stat a
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
biografia în fața neo-călăilor de la poliție. Cu vântul occidental bătând puternic în pupa, pe de o parte, cu dispariția oricărei voci critice, pe de alta, pesedii își dau fără rușine arama pe față. După ce-au prăduit tot ce se putea prădui, au trecut la amuțirea adversarilor reali sau imaginari. Puterea năstăsiotă nu se împiedică în amănunte precum drepturile omului și procedurile legale. Ai îndrăznit să nu stai drepți când bombonelul de partid și de stat a poftit la clădirea în care
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
lumea s-a săturat de nesimțirea, incompetența și lăcomia lor. La începutul anilor '90, mai aveau prudența să plătească bine măcar organele represive. Astăzi nu mai au de unde, așa că polițiștii sunt și ei gata să facă grevă. După ce-au prăduit totul, abia dacă mai au câteva fărâmituri pe care le aruncă magistraților. E singura socoteală rațională pe care o fac: pentru că, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge să aibă de-a face cu ei. Și atunci probabil că le
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
faptului că le plătiți întreținerea, le spălați vasele și le duceți gunoiul ca să vă asculte. Opriți-vă până nu e prea târziu. Să nu ziceți că nu v-am zis. OK, puteți să vă mai însușiți, înainte de vă lăsa de prăduit Dilema, două citate din Radu Cosașu, pe care le-am selectat special pentru ca ascultătorii voștri să-și astupe îngroziți urechile. Primul e pentru Buzdugan și trebuie rostit rar și clar, ca și cum el însuși ar fi cel care se confeseaza: “Printr-
Buzdu şi Morar, acum şi cu furăciuni din Dilema Veche by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20109_a_21434]
-
Sus, fiindcă era ocupat să-și facă reclamă ca model de reușită personală în afaceri. Nu se lăuda nici cu binefacerile lui, ci explica de ce nu-și plătea impozitele - mai bine dă el banii ăștia cui crede, decît să-i prăduiască statul. Dacă tot am dat timpul înapoi, Gigi era, la începuturile sale, abonat la OTV, unde vorbea pînă îl adormea pe Dan Diaconescu. După înființarea postului B1 TV el s-a ales cu încă o tribună pe sticlă unde poate
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
ta Atena, sunt de o virtuozitate epică și stilistică remarcabilă. Când ești pe malul mării, fără un ban în buzunar, ai prefera să-ți mai vânturi ambianța. Aștepți ca unu' să iasă cu ceva, iar dacă nu, e obligatoriu să prăduim câte una din putorile astea patente. Fiindcă, vezi mătăluță, dacă unii știu să-l facă pe ban, alții, cum am fi noi, cunoaștem cum să-l tocăm pe ban. Uite-o pe-asta mică, Atenuța, deja intrată-n viteză; hai
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
învârteală dă doi bani și te-a băgat sub presiune, să s-arunce la alt pește mai mare, nu la plevușcă d-asta, ca tine. Și atuncea tu m-ai băgat pă mine la înaintare, să te scoți. M-ai prăduit ca să-ți scapi pielea răpănoasă. Aia e, ce-o mai dai la întors acu'?" " Nu m-a prins nimeni cu nimic și io n-am prăduit niciodată-n viața mea pă cineva. Acuma înțeleg că sunteți supărat la maxim' și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
atuncea tu m-ai băgat pă mine la înaintare, să te scoți. M-ai prăduit ca să-ți scapi pielea răpănoasă. Aia e, ce-o mai dai la întors acu'?" " Nu m-a prins nimeni cu nimic și io n-am prăduit niciodată-n viața mea pă cineva. Acuma înțeleg că sunteți supărat la maxim' și că toate bănuielile au căzut pă mine, da' ia gândiți-vă nițel. A avut vreo supărare doamna? I s-a înscenat vreun flagrant, ceva?" Nu. Atâta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cei mai cunoscuți adversari ai lui Puțin, a declarat pentru New York Times ar trebui să ia măsuri punitive împotriva oamenilor din "cercul de apropiați ai lui Puțin", iar Abramovich nu ar trebui omis, pentru că face parte din "mafia Kremlinului care prăduiește bogăția țării".
Patronul rus al echipei Chelsea riscă sancțiuni din cauza Crimeii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79336_a_80661]
-
un montagne-russe amețitor legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei pe milioanele de cetățeni din această țară". Polifonia caracteristică discursului politic românesc culminează cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care se leagă foarte ușor de pradă și a prăda, părând să sugereze că verbul este doar
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul pradat). DEX (2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța" și „a risipi, a cheltui". E foarte probabil ca verbul să fi fost apropiat mai târziu de pradă, căpătând astfel și sensul „a jefui" (prăduială, cu sensul „jaf", apare
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
prăduială, cu sensul „jaf", apare la Eugen Barbu, în Groapa). Vorbitorii polemizează, în spațiul virtual, pe această temă (de exemplu, în comentariile din ziare.com, 30.10.2008): unii cunosc sensul argotic, alții sunt în stare să jure că a prădui este un cuvânt vechi, întâlnit în cronici. E, desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația cotidiană sau în Parlament.
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
sau pentru viață. Așa încât poate fi, la fel de bine, un imbold al Facerii sau un memento mori. O poezie fără pretenț ii din Prisaca lui Arghezi mustră, în altă cheie, neastâmpărul unui copil pe potriva „răsadului mai rău” din După melci, care prăduiește nenumărate ouă ca să le ia bănuțul („galben icusar”, cu un alt farmec al limbii, la Barbu). Alternativa e mai cu scaun la cap, dar la fel de terre-à-terre: „măcar nu le-a mâncat/ Fierte, ochiuri sau răscoapte/ La cafelele cu lapte”. Cele
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
comunistă și spune despre premier că este ”urmașul lui Nicolae Ceaușescu”. Cezar Preda a criticat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul descentralizării propuse de USL, despre care democrat-liberalul spune că va duce la feudalizarea României. ”PSD e pus pe prăduit și distrus această țară,. Marți va avea loc asumarea răspunderii pe federalizarea și feudalizarea României. Am ințeles că USL pregătește o aministie generală ca să și scape penalii. Nu mai au nici un fel de limită, vor să scoată hoții, corupții din
Preda: Ponta este urmașul lui Ceaușescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34139_a_35464]
-
c-o să rămînă numai ei, o castă de ciurucuri cu care n-ai, ca biet autor, ce face, și că pe toată avuția atîtor neamuri de novella vor crește pînze de paing. Fleacuri, prostii, old wives' tales, spune Florin Toma, prăduind, la Cartea Românească, Moștenirea Familiei Bildungsroman. Dacă vorbim de ramura neaoșă a Bildungsromanilor ăstora, atunci halal avere au adunat, fiindcă la noi, lipsindu-ne ori șfungul unei educații protestante, ori cheful de a drămui, cu dinadinsul, hopurile vieții fiecăruia, prozele
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
Sindicatelor din România), unde ați fost învățat!”, s-a rățoit Ciorbea. Nici Popescu nu a rămas dator. „În șapte ani, cât ați fost sindicalist, s-a văzut ce ați făcut”, a spus Popescu acuzându-l apoi pe Ciorbea că „a prăduit” patrimoniul UGSR. „Dialogul” a continuat în același registru, cu scurtă digresiune a lui Ciorbea, care s-a luat și de moderator pentru că l-a invitat pe sindicalistul de la Meridian. „L-ați adus pe comunistul ăsta UGSR-ist aici...”, a spus
Victor Ciorbea, ceartă în direct cu Ion Popescu. Vezi de ce by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41120_a_42445]
-
memoriei colective, aduse în prezent de amintirile ce păstrează parfumul acelor vremi, relatează nu de rădvane cu domni și domnițe jefuite la drumul mare de haiduci care sufereau pentru țăranul umilit și obidit, ci de bande de vântură lume ce prăduiau și furau orice le ieșea în cale, la drumul mare “, dar și fotocopi după documente, Brevete de Medalii acordate de Majestatea Sa Regele Ferdinand 1 unor locuitori ai comunei Șușani care au luptat în Primul Război Mondial. Evoluția demografică și
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
tău, Deși știu că n-ar fi bine - Dor de tine foarte rău. Nu te uit, dar nici nu vreau Să te țin acum în suflet - Deși îngeri te doreau Fără umbre de regret. Deci te du din calea sorții Prăduind murdare griji - Fă cu ochiul chiar și morții Cotropind în plan vertij. Rămâi unica din lume Care n-a murit deloc - Tu, mireasă ... tu, un nume ... Făr' de moarte și noroc. Referință Bibliografică: COLIVIA CU GRATII DE OȚEL (SAU MIREASA
COLIVIA CU GRATII DE OŢEL (SAU MIREASA AFURISITĂ DE URSITOARE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367745_a_369074]
-
ne-aduce alinare. Nu au măsură în nimic ce fac Țintesc, lovesc și spulberă în cale Conduc cum vor și după bunul plac Distrug valori în ritmuri infernale. Dar n-o să fure ce ne aparține Căci le ajunge cât au prăduit! Pământu-acesta geme de suspine Sufletul nostru nu-i de răstignit! Referință Bibliografică: Sufletul nostru nu-i de răstignit! / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 181, Anul I, 30 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate
SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367017_a_368346]
-
ceață se auzea la mare depărtare. 12. Alergiile definesc porțile anotimpurilor. Dincolo de ele există numai o nesemnificativă pofta de viață. 13. Se ascundea în văgăuna deșertului și am încredințat lumină - nisipului. 14. Nu ulița îmi aduce aminte de vară. Mă prăduiește leacul pe care l-am pierdut odată cu buzduganul zmeului. 15. Aceeași fărâma de zi pe care o cunosc dintr-o îndatorire riscantă. Mihaela CRISTESCU Sydney, noiembrie 2016 Referință Bibliografica: DETALII / Mihaela Cristescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul
DETALII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366371_a_367700]
-
a lungul veacurilor multor evenimente importante din zona Mediteranei de Est, au condus la tot atâtea descinderi, mai mult sau mai puțin pașnice, ale celor implicați în desfășurarea lor. Port la Mediterană, Lemessos devine loc de refugiu al piraților care prăduiau într-un mod devastator țările Mediteranei de Est. Bogătașii de-aici au devenit și mai bogați, grație sprijinului acordat piraților care-i prăduiau pe mahomedani. În 1424 are loc un atac cumplit al forțelor militare ale mamelucilor egipteni, care devastează
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
ale celor implicați în desfășurarea lor. Port la Mediterană, Lemessos devine loc de refugiu al piraților care prăduiau într-un mod devastator țările Mediteranei de Est. Bogătașii de-aici au devenit și mai bogați, grație sprijinului acordat piraților care-i prăduiau pe mahomedani. În 1424 are loc un atac cumplit al forțelor militare ale mamelucilor egipteni, care devastează și dau foc orașului Lemessos. Un an mai târziu oștile egiptene revin în forță, de data aceasta atacând orașele Farmagusta și Larnaca și
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]