20 matches
-
cu rochie trei sferturi și cu zulufii pe ochi ca un toreador în transă. Ce căuta Cerasello poza ta la clientul meu că de atunci nu mai am somn de întrebări. Eu care am dus pentru tine o viață de prăduială și manglitudini mai mici sau mai mari, ca tu să trăiești în confort I (unu) sporit și drept răsplată, tu mătraduci chiar cu fitecine?! Munca mea plină de riscuri, că plec dimineața la lucru și pot să mă întorc acasă
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Draga_cerasella_cu_doi_l_ion_untaru_1377610819.html [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
pus-o... - cum află că am dat o lovitură cantonament - ,,mititica", pușcăria coajă - portofel care e, de regulă, din piele husen - fraier mi-am strecurat vastul în caraimanul lui - am vârât două degete în (vastul) în buzunarul lui viață de prăduială și manglitudini - furturi, ciordeli pe ăsta te-ai apucat tu să-l faci - să furi de la el patru ani la cap de linie - fără eliberare condiționată adu și negresa - adu și butelia să mă opresc din goană - ca să nu fie
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Draga_cerasella_cu_doi_l_ion_untaru_1377610819.html [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
Ei se dau deștepți și încearcă să-i prostească pe alții. Ponderea lor e neînsemnată, însă rolul lor e foarte important, căci animă această colectivitate în general monotonă și inertă. În vîrful acestei piramide stau "șmecherii". Ei sînt feriți de "prăduială" (în sensul că faptele lor nu ajung la urechile cadrelor n.n.), nu "toarnă", le fură altora din pachete. În această categorie se ajunge prin vechime, forță și șiretenie, dar și prin protecția unui prieten sau unei rude aflați în penitenciar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să ocupe locul în care ar putea fi plasat un pat în care să fie cazați 2-3 arestați. Absența minimelor dotări sporește importanța cambuzei și a sacoșelor personale de rafie, situate sub ultimul pat. Lupta pentru un loc ferit de prăduială, într-un colț umbros se dă între veteranii și forțoșii celulelor. Dar și între celelalte categorii de sclavi se duce o luptă pentru menținerea bunurilor primite de acasă și așa înjumătățite cu brutalitate de o serie de gardieni rapaci -, luptă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
economie naturală închisă, asigurându-și cea mai mare parte a consumului din gospodăria proprie. „Statul” nu ajunge acolo. Școlile dispar treptat, singura autoritate intelectuală rămânând preotul (și acesta adesea part-time). Jandarmii și poliția ajung rar. Oamenii își fac potere dacă prăduiala se extinde sau se resemnează afurisind hoții în biserică. Sub anumite aspecte viața lor este mai bună decât a celor din mahalaua urbană: au lapte de la vaca proprie, ceva brânză, au legume, porumb și grâu, ouă, unul sau porc-doi. Își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
mai păgubitoare decît falimentul. Un editorialist entuziast, profețea de curînd, că privatizarea Sidexului e semnul că România s-a îndreptat către adevăratul capitalism. Editorialistic asta sună bine, dar potrivit unor informații lăturalnice, cu acest prilej, la Sidex a început marea prăduială finală. Nu m-aș mira dacă aceste magazine pentru săraci vor mai umple cîteva buzunare, din diferențele de prețuri subvenționate, în timp ce amărîții care nu-și merită soarta le vor da buimaci tîrcoale.
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
era atât de înspăimântător și de contagios, încât odată a ațâțat o bandă de sclavi franci și i-a condus spre sud să-i hărțuiască și să-i schilodească pe proprii lor compatrioți. Avusese deja parte de patru zile de prăduială mulțumitoare atunci când sclavii au început să vadă cum stăteau de fapt lucrurile și și-au schimbat brusc atitudinea. Djarf își croise prin luptă drumul în sus pe Valea Rinului, înaintând decis prin rândurile unei armate incompetente alcătuită din copii și
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il-a, 2003): „Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il-a, 2003): „Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il-a, 2003): „Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța" și „a risipi, a cheltui". E foarte probabil ca verbul să fi fost apropiat mai târziu de pradă, căpătând astfel și sensul „a jefui" (prăduială, cu sensul „jaf", apare la Eugen Barbu, în Groapa). Vorbitorii polemizează, în spațiul virtual, pe această temă (de exemplu, în comentariile din ziare.com, 30.10.2008): unii cunosc sensul argotic, alții sunt în stare să jure că a prădui
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația cotidiană sau în Parlament.
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
angajări în plină criză, salarii de mii de euro pentru directori și consilierii lor, contracte păguboase, emisiuni de zeci de mii de euro cu rating zero! Voi sesiza luni Curtea de Conturi pentru că cineva trebuie să meargă la pușcărie pentru prăduiala asta enormă și bătaia de joc față de banul public, față de taxă pe care o plătim fiecare dintre noi ca să vedem toți ciumații portocalii care au găsit acolo un cuib călduț și exorbitant de bine plătit", susține Lia Olguța Vasilescu pe
TVR în pragul falimentului: a ajuns la datorii de 100 de milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/24169_a_25494]
-
bătrin. Paraschiv trăgea cu urechea și nu spunea nimic. Nici în ceata asta hoții nu erau ca degetele de la o mână. Sub vorbele lor, ucenicul le simțea pizma. - Și dacă ar fi la o adică, să nu mai meargă cu prăduiala, de ce să ne luăm? întrebă Sandu. Paște iarba pe care-o cunoști, zicea taică-miu, care se numea că tot hot fusese la viața lui. Lasă-i pe alții să se zbată, să se omoare. Tu să trăiești din ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
peste ce vi se cuvine, să le dau și ălor de n-au de loc... Ucenicul ar fi vrut să mai spună câte ceva, dar își înghiți vorbele. Pentru că și pe staroste ar fi trebuit să-l întrebe de ce face totdeauna prăduiala în două: jumătate și-o oprește lui și jumătate le-o aruncă celorlalți, ca unor dini. În noaptea aia, codoșul s-a dat lângă el. Era frig, frig. -La acoperit cu un strat de baligă: - Miroase, dar ține de cald
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca de mal surpat și gheata se sfărâmă de greutate. Prin copca făcută, mai putură să vadă cu toții în lumina scăzută a sfârșitului de zi chipul rânjit al mortului, îngropat fără cruce, fără luminare... La pârnaie La urmă, starostele făcea prăduiala-n două părți. Una o lua el, spunînd: - Pentru că vă țin în spinarea mea și vă dau să mâncați și să beți. Ei împărteau restul. Atunci îl priveau cu dușmănie pe Stăpân, dar nu crâcneau. La o petrecere, când le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
totul parte la parte! N-am să opresc un biștar mai mult! Că mie îmi place cu dreptate să fie... Codoșul s-a însuflețit: - Bine, am să dau ecsivă la caramangii că n-ai murit și că-i chemi la prăduială... S-a dus și-a spus printre oamenii lui. A auzit Bozoncea. Fiere era. Îi jură pieirea și ucenicului și ălui bătrân. Aflase Nicu-Piele, aflase Sandu. Clătinau din cap: - S-a făcut râios, vrea să treacă peste Stăpân... Și-n
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ocupație zilnică pentru cei care nu puteau face altfel rost de o pâine pentru familie. Ocupație extrem de riscantă, care s-a soldat cu moartea pentru destui dintre hoți, îngropați sub maldărele de moloz și schelărie ale structurilor șubrede, rămase după prăduiala marilor hoți. Ba s-a întâmplat ca uneori aceștia să ajungă la pușcărie pentru furt de fier vechi. Sute de amărâți din localitățile menționate și multe altele, de pe cuprinsul patriei, au făcut din asta o meserie, în timp ce pentru alții, fierul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]