341 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > COPIL, COPIL... Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Copil, copil ... Ce tragic, am rămas copil... Strugurii au rămas, tot aguride. Dumnezeu se pare iară-i instabil, Iar ploile prăfoase și acide. Mă-mpleticesc absent printre păcate; Eu port încărcătura mare a lor Din rugăciunile abandonate, De când am aflat că și părinții mor. Să le fi dat în plus vreo câțiva ani, Când, doar privesc tăcuți aduși de spate, Lor
COPIL, COPIL... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Copil_copil_stelian_platon_1354069779.html [Corola-blog/BlogPost/359257_a_360586]
-
negru ne reamintește de binele și răul prin care trece omul: Când obosiți trăgându-ne din noroaie- Ne picură pe buze Albul zbor... Valentin Tufan cultivă o poezie a banalității actuale (Shift) unde-și descoperă sinele care are un iz prăfos, monocrom și uitat. Ion Vanghele ne prezintă Povestea copacului trist, în care copacul trecând prin brumele autumnale este asemenea omului care trece prin anotimpuri cu murmur de frunze în glas. Marcela Mocanu în Mușcătură ilustrează o bătrână care nu mai
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
părelnic de căldura zilei îndurate. Răcori amare îi înfioară trupul dezgolit de ceia ce l-au pironit. Doar buza mai păstrează acreala ștersăturii silite cu oțet... De-o parte și alta străjuiesc cei doi, tovarăși doar de... chin. Culmea-i prăfoasă și cu ea îngheață laolaltă firea, deci și el. Sângele-i dus... În urmă-i doar apă e lăsată. Numai din vârfurile degetelor năclăite-n sânge, măsoară încă timpul vreo picătur-abia... Un frig vrăjmaș, ce n-a simțit vreodată, îi
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492279737.html [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
atât de evidentă ... În clipa aceea, un tunet se făcuse auzit îndărătul nostru, fusesem în asemenea măsură captivat de relatarea bătrânului căpitan, încât zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
de care are grijă până îl vor lua părinții în Spania sau în Italia unde se descurcă și ei cum pot, dar nu uită să strângă banul pentru casa din sat. E adevărat că ulița a rămas, de cele mai multe ori, prăfoasă ca în copilăria lor, deși ei plătesc impozite locale, chit că nu-și achită taxe de pensie și poate că nu o fac gândindu-se că punând un ban deoparte își vor trăi bătrânețile liniștite și poate îndestulate în gospodăria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
zăpezi ...cârd de gânduri - cârd de ciori coboară făcând întuneric beznă la nămiezi am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă stau la geam și-aștept vreun om să treacă: nimeni nu s-arată - doar o barcă scârțâie-ntre nori prăfoși ca o teleagă... ...Dumnezeul lumii e cenușă n-a lăsat pe nicăieri vreo ușă *** NEPUTINȚE MISTICE bat clopotele neputința lumii de-a-și duce-n liniști trai cuviincios bat clopotele neștiința lumii de-a găsi-n ceasuri miezul cel gustos degeaba
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Vremuri_fara_ceas.html [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
Și ce urmă... fu un vârtej pentru puiul de om abia săltat spre viață! Rotirile strânse ale Călușarilor, iuți de păreau scânteieri sângerii, făceau înconjurul fetei care se zguduia mai abitir în tumultul strigăturilor întărite de apăsarea picioarelor pe lutul prăfos al curții. În toiul jocului, copilul, cu ochii încremeniți spre stele, vedea numai o prelungă răsucire amețitoare a bolții. Apoi, simți cum vârtejul iscat de jucători prinsese și restul ogrăzii. Lumina făcliilor, satul, pădurea din apropiere... tot era în mișcare
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
undeva înspre 50 kg. Era îngrozitor de voinic; musculos, cu labe puternice, cu un cap mare, granitic, osos. Avea un bot imens, gros, cu colți puternici. Ochii galbeni aveau o privire cercetătoare, fixă, hipnotică. Avea o culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În umbra iubirilor secrete Editura PERPESSICIUS - BUCUREȘTI Câteva secunde nesfârșite, dl Pandrea Emilian simți că plutește ca-ntr-un coșmar, apoi ascensorul se zdrobi de fundația clădirii... Iata cum
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Alecu și Floria, soția lui, își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea, fețele subțiri, se adună la sclifosite serate muzicale (Nadir, la ospățul melomanilor; Lacrima complicității). Acțiunea și peripul singuraticilor se mută și în alte spații (Valea Bârgaielor
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
că mai apuc sa tes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în strună. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o să țeasă fericit pânza-i prăfoasă. Îi strigă o rândunea tupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet taciturn nătâng Te văd
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1463738053.html [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Paianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o sa țeasă fericit pânza-i prăfoasa. Îi strigă o rândunea țupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă și-a închis portița.Toată vară o sa steaprecum cucul, singurea! -Haide nu mai fă
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
ades,nici că mai apuc să țes!Mie urechile-mi sună,insă tu le cânți în strună.Cum nu stau pe loc o clipătoate pânzele îmi strică.Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit,până-n toamnă o sa țeasăfericit pânza-i prăfoasă.Îi strigă o rânduneatupăind pe-o rămurea-Hai păianjenule-afarăla soare, fiindcă-i vară.Nu vorbea așa hai-hui,... XIV. LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ!, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. Două zâne din poveste, vă spun fără
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un timp ) Dumnezeu mi-ar fi dat atunci senzația de univers locuit, care pentru mine, pentru noi, oamenii, este binevenită. Ne dă un sentiment întăritor, trăim starea de împreună, și o ciudată, prăfoasă, căldură sufletească. CONSZANTIN BRÂNCUȘI : (nostalgic) Și totuși, nu este adevărat. Numai în măsura în care suntem slabi, credem că este bine că Universul este locuit de Dumnezeu. În măsura în care suntem slabi avem... (tușește de câteva ori) avem nevoie de acest sentiment de împreună cu cineva
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
că se culeg în zori, mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș, cu sînii plini de liniști telurice, mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capul pe șolduri de libelule. Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în ... Citește mai mult Domnul Dobrescu și madame Clemance locuiau undevape fundul bălții înconjurate de papură și stuf.Cîndva, o țigancă bătrînă le
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
auzisem că se culeg în zori,mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș,cu sînii plini de liniști telurice,mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capulpe șolduri de libelule.Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț,domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită,vineție, părul îi albise, curgea în ... III. PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. Mă învățasem să mă obișnuiesc
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
că se culeg în zori, mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș, cu sînii plini de liniști telurice, mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capul pe șolduri de libelule. Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în plete pe umeri, madame Clemance ‒ corpolentă, în rochia ei cu motive mari, japoneze și cu veșnicul evantai, de care nu se despărțea
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496584624.html [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
încălțări din sfoară, simțea în tălpile bătătorite friptoarea tinei, dinspre care tocmai se ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se văzu la hotar de lumi: cea din care poposise și cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un megieș și înaintă falnic: - Hoțule, vei fi pedepsit după
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
socialistă, Ucraina de azi. Odată cu trecerile satului, cu locuitorii ei cu tot, din țară în țară și din regim în regim, chiar și numele artistei a trecut prin forme de adaptare: Rotari, în loc de Rotaru, Sòfiya, în loc de Sofia. Și acum, drumurile prăfoase din jurul Cernăuțiului îi simt urmele picioarelor desculțe, și azi lumina însăși se usucă de dor și de iubire, pentru că Bucovina nu a avut și nu va avea pe cine să îndrăgească mai mult. Și azi, Sofia Rotaru e o sită
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/_sofia_rotaru_cantecul_ram_aurel_v_zgheran_1375683295.html [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
le strică și pe celelalte. Nu le culegem nici pe cele verzi. Mai bine le mănâncă oile. Pătratul, pe care oneștenii l-au poreclit, după această întâmplare și altele asemănătoare, „Hitler”, scormonește cu botul pantofului nou și lustruit pământul uscat, prăfos și scoate la iveală câteva boabe de fasole albă amărâte, uscate și înnegrite. Fața îi devine pământie, ochii ca de fiară îi ies parcă din orbite, se apropie cu câțiva pași de noi ca și cum ar vrea să ne bată și
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Te_arestam_pentru_sabotaj_.html [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
undeva înspre 50 kg. Era îngrozitor de voinic; musculos, cu labe puternice, cu un cap mare, granitic, osos. Avea un bot imens, gros, cu colți puternici. Ochii galbeni aveau o privire cercetătoare, fixă, hipnotică. Avea o culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În ce constă genialitatea autorului ? În faptul că umanizează cîinele animalizat de animalele cu două picioare. Cîinele ucide din spaima pe care i-o provoacă oamenii. Primăvara, mai întîi
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
frumusețe și bunătate. În fața invaziei de frumusețe artificială din reclame și din revistele glossy, educatorii tuna și fulgeră împotriva frumuseții adevărate, împotriva îngrijirii firești pe care omul o datorează trupului și învelișului sau. Rezultatul este spectacolul grotesc al străzii. Vestimentații prăfoase, învechite, conformiste, accesorii funerare, încălțări neîngrijite, culori cenușii, priviri tulburi, rictusuri încordate, grohăieli, țipete călcate pe coadă, flegme și înjurături. Unele lucruri vorbesc despre învelișul oamenilor, altele despre caracterul lor. Trage tu linia, eu unul n-o mai văd foarte
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
se îngrijea așa cum știa mai bine. Bună idea de a lua apărarea bunului gust în îmbrăcăminte și a educației acestui gust. Dar, dincolo de generalități, ar fi fost bine să se ia atitudine față de cele ce sunt numite în articol „vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste“. De pildă, cănd oare se va termina cu opresiunea modei blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
a celui ce l-a folosit... Bună idea de a lua apărarea bunului gust în îmbrăcăminte și a educației acestui gust. Dar, dincolo de generalități, ar fi fost bine să se ia atitudine față de cele ce sunt numite în articol „vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste“. De pildă, cănd oare se va termina cu opresiunea modei blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
îl împiedică să aibă un simț mediatic foarte bun. oricum, tu ești foarte simpatic culegind plastic înmănușat în pungi, cu țoalele alea de parker optzecist. aia știi cum erau, rafinatule ? Te-ai gândit vreodată, stimate simpatizant de stânga, ca “vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste” nu sunt rezultatul lipsei de gust sau de educație estetică, ci pur și simplu al sărăciei? Îi disprețuiești pe cei care se îmbracă “prăfos” etc., păi asta e exact atitudinea tipică a omului de dreapta care îi acuză
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]