20 matches
-
prin pivnițe și poduri de case fără stăpâni, imobilul nelocuit fost locul pe care ea l-a cumpărat de la Stat, si mai apoi, l-a schimbat dintr-o șandrama peste care creșteau în voie bălăriile și se adunau câinii în timpul prăsirii, într-un magazin cu antichități destinate cu predilecție turiștilor. Japonezii și americanii au fost cei care i-au făcut safteaua. ************************************************************ Mărțina nu știe de ce se simte bine printre obiectele unor vremuri care au fost, așa cum habar nu are cum, după
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor, respectiv din momentul apariției inflorescenței; ... e) pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar dacă la acea dată ori cînd animalele au fost obținute în gospodărie proprie prin prăsire nu au vîrstă de cuprindere în asigurare, de la data cînd această condiție a fost îndeplinită. ... Articolul 11 Asigurarea încetează: a) pentru clădiri și alte construcții, din momentul cînd nu mai aparțin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor, respectiv din momentul apariției inflorescenței; ... e) pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar dacă la acea dată ori cînd animalele au fost obținute în gospodărie proprie prin prăsire nu au vîrstă de cuprindere în asigurare, de la data cînd această condiție a fost îndeplinită. ... Articolul 11 Asigurarea încetează: a) pentru clădiri și alte construcții, din momentul cînd nu mai aparțin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
jugăre cad.; în regiunile acelea unde pamantul cultivabil este redus și existența populațiunii se asigura și prin creșterea vitelor, se va putea merge pînă la 5 jugăre cad.; iar acolo unde pamantul cultivabil lipsește și existența populațiunii se asigura, afară de prăsirea vitelor, și prin industria casnica de lemn, se va putea merge pînă la limita de 7 jugăre cad. de fiecare cap de familie. Articolul 34 La fixarea suprafeței pădurilor comunale se va ține socoteală și de pădurile urbariale, composesorale, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
case cu 1225 de locuitori din care 1227 români greco-ortodocsi iar 28 erau maghiari. Se menționează, deasemenea, existența unei biserici din lemn, "școală în regulă" cu un teritoriu de 4647 jugăre, cu păduri seculare, "indistrie de casă și de lemn, prăsire de vite, pomărit". Există deja din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
și-a construit Visul. Nu a chemat soborul de preoți să facă sfeștanie. A adus arhitecții, constructorii. Cei mai buni. În doar șase luni, din șandrama peste care crescuseră În voie bălăriile, din locul unde se adunaseră câinii vagabonzi În timpul prăsirii, a scos la iveală un magazin cu antichități, așa cum văzuse În Provence, În Franța, pe timpul studenției. Turiștii japonezi i-au făcut safteaua. Afacerea prinsese. Mergea din zi În zi tot mai bine. După un an Încheiat, cu cifrele care dovedeau
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
îndemînatici. Așa, precum este întocmit manualul, el mai poate fi întrebuințat: în institutele agricole și pedagogice, în seminare și chiar în școalele sătești. Pentru cetitorii cari ar voi să cunoască în detaliu materiile tratate reproducem tabla materiilor. Partea, I-a. Prăsirea pomilor. Capitul I. Prăsirea pomilor din sămînță: Noțiuni generale - Sămânța - Școala de sămănat - Școala provizorie - Pregătirea pomișorilor. Capitul II. Pregătirea pomilor din saduri, butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întocmit manualul, el mai poate fi întrebuințat: în institutele agricole și pedagogice, în seminare și chiar în școalele sătești. Pentru cetitorii cari ar voi să cunoască în detaliu materiile tratate reproducem tabla materiilor. Partea, I-a. Prăsirea pomilor. Capitul I. Prăsirea pomilor din sămînță: Noțiuni generale - Sămânța - Școala de sămănat - Școala provizorie - Pregătirea pomișorilor. Capitul II. Pregătirea pomilor din saduri, butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin colaborarea sa la "Calendarul bunului agronom pe a. 1877", care din cauza multelor sale articole practice au avut două ediții, lucru desigur rar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îi dorim cărții răspândire cât de mare, de vreme ce-i unica lucrare de felul acesta care e în curentul științei. Pentru a nu lăsa un gol, pomenim numai că autorul au avut ni se pare un singur premergător în Învățătura pentru prăsirea pomilor, scrisă de Francisc Haintl, Buda, 1812. [1 august 1877] "ROMAENISCHE SKIZZEN" Romaenische Skizzen se intitulează un mic volum de narațiuni, copii de pe natură, povești populare și novele, traduse din limba română de d-na Mite Kremnitz. Precedată este cartea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
destinată mediului rural. Semnând de obicei cu inițiale, redactorul folosește o exprimare agreabilă și pe înțeles, vădind o familiarizare cu graiul țărănesc. În afară de povețe pentru îndreptarea moravurilor, mai inserează o serie de articole, strânse apoi într-un volum (Învățături pentru prăsirea duzilor și creșterea gândacilor de mătasă adunate și întocmite pe clima Țării Românești, 1849), și publică proză de factură didactică (Bogăția muncitorului sau Tainele lui moș Stan). P. a întocmit mai multe cărți de școală. Împreună cu Florian Aaron și G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
aveau decât strictul necesar. Aici locuiesc toți frații ei (a mamei copilului) împreună cu copiii lor (care sunt căsătoriți) plus părinții. Pentru atâtea persoane este foarte puțin spațiu. În casă era dezordine și se vedea că dorm și pe jos. După prăsirea concubinei el a plecat fără să i se știe domiciliul. b. venituri: având în vedere că dânsa nu are ocupație, este ajutată de părinții ei (romi). Tatăl este muncitor necalificat la obiecte funerare. Mai are un frate care lucrează, este
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Drobeta - Turnu Severin. din presa vremii acum... 100 ani „Greva tipografilor. În două mari tipografii cunoscute în Timișoara - a lui Mangold și Csendes - ieri seara muncitorii tipografi au intrat în grevă pentru revendicări salariale“. (Temesvarer Zeitung din 11 ianuarie 1905). „Prăsire de cerbi în Banat. Ministrul de agricultură are intenția să înpopuleze cu cerbi pădurile de la Agradena, Berzeasca și Dalboșeț, cari cuprind 100 000 jugăre cadastrale“. (Drapelul din 13 ianuarie 1905). 75 ani „Cercul studenților electromecanici al Școlii Politehnice din Timișoara
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
de versuri să recurgă la rezervele lumii orale și la caricaturile ei. Viața e suspectă", violența și vulgaritatea fac parte din spectacol, ca și dejecțiile de toate felurile: "vărsare de fiere varice coacere-n părț/ negi năduf bătături/ fără înmulțire prăsire gîlci în gușă". Cuvintele sînt devalorizate, în același spectacol de bîlci, iar cînd autorul scrie "o ființă ca mine așteaptă cuvinte/ și m-au găsit/ le-am dat prilejul/ le-am dat ce le-am dat", dincolo de ironie, reflexul înalt
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
cum să nu trăiască, în plină desfășurare analitică, surpriza unor astfel de formulări încrucișate: „ostenitor exces de vorbă”, „mănoase intersectări”, „duh al evidențelor inflexibile”, „gaguri metafizice”, „sub semnul păpușărescului”, „metaforele sale au un strașnic lipici”, „metoda critică a pășirii și prăsirii cuminți”, „robotă științifică”, „lipicioasa manieră a sclifoselii”, „versuri scărițate în manieră maiakovskiană”, „năprasnica idilă”, „toleranță devălmașă” și altele, și altele. Om de spirit și, totodată, om duhliu, Regman este, așadar, în primul rând din pricini, cum am spus, de stil
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
ordinul civilizației războinice în acțiune ("Noi, morții milei, așteptăm/ Cu testele zburlind antene./ Întrebăm statistici și cursuri,/Iscodim, cîntărim, scrutam./ Cîini infernali pe styxuri herțiene/ ne lătra răgușit discursuri./ Pornește fără grabă sarabanda:/ Ici-colo, rar, surpări diluviene,/ Polonia, Norvegia, Finlanda,/ Prăsire pretutindene de hiene"), pentru că imaginea lor să se stilizeze sarcastic, într-o suită de paradoxuri ale îndurerării: "Că vitele la iarmaroc/ Suflam prin țarcuri doctrinare/ Imbecili de nenorocire./ Preamărim absurdul baroc/ Sub ziarele patrafire./ Pe-ncovoiata-ne spinare/ Ne arde
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
În laturea aceasta a culturei autodidacții rămân întotdeauna îndărăt; numai, cum am zice, geniul culturei va poseda și în casa de melc a singurătății acele fine fire sensitive pentru tot ce-i convenabil, de șic și frumos în formele vieții. Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmplă-ntotdeuna într-o măsură numai foarte mică, și și aceea într-un mod pervers dacă nu intervine știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să perpetueze cultura inteligenței, fie-n educațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se bucura de această podoabă a vieții și de a onora și gusta frumosul pe toate căile; însă cel mai frumos din toate câte sunt frumoase este sufletul cel frumos. {EminescuOpXIV 927} Fragmente răzlețe din Cultură și știință 2258 Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmpla totdeuna într-o 182r măsură numai foarte mică, și adesea într-un mod întors, dacă nu s-asociază știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să prăsească, fie-n educațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-o pe șobolani și cred că produce cancer. Acum se pare că vor da o lege în acest sens. — Hmm. Nu mai poți folosi alte medicamente? — Nici unul nu-i la fel de eficient. Adică, probabil că am putea reduce îmbolnăvirile renunțând la prăsirea intensivă, dar... — O, nu, e absurd. Nu are rost să oprești o procedură care te ajută să rămâi competitivă. O să discut cu ministrul. Sunt sigur că îi va înțelege punctul de vedere. Oricum, testele pe șobolani nu dovedesc nimic. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu paramologia, diasirmul atrage cititorul pe drumul sinuos între justificare și blamare, între admirație și dispreț, primul termen fiind revelat prin antifrază, cel de-al doilea prin fraza care trebuie subînțeleasă: Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educarea licuricilor, lampyris resplendes având misiunea de a studia un nou sistem de iluminare a orașelor Rregatului cu aceste interesante gângănii fosforescente. Închipuiască-și orice rromân cu dorr de țară câtă economie și ce lumină strălucitoare gratuită și igienică. Dar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]