268 matches
-
sfinte pe dulăpiorul din camera în care s-a desfășurat pomenitul praznic, a trecut, în fruntea noastră, pragul celei de a doua încăperi - de fapt, un salon de dansîn toată puterea cuvântului... dar... să nu uit.Anterior ieșirii dinîncăperea destinată prăznuirii, am sorbit, cu toții, femei și bărbați, care ne aflam de față, câte un burduhănos pahar cu vin alb, de rară bunătate. Mie, mi-a umplut paharul, popa, zicând: n-am turnat, încă, niciodată,în cariera mea, un prozator. Mata ești
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vai! nu se poate scrie - Mai mult moartă decât vie. Așa și eu plâng de jele, De plânsul iubitei mele, Amar și necazuri grele - Cum să pot trăi cu ele. Oh! jalnică despărțire, Face să-mi țin chinuirea, Face dorului prăznuirea, Inimei mele peire. Pre întristătoarea soarte Rău se bate să mă poarte, Dorul mă ajunge foarte Vai, necazuri pân-la moarte. Ilenuță bobocică, Ce despărțire ne strică, Greu nour se mai ridică Într-o vârstă subțirică. Mă-grăbesc de-a mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vreau să mă spovedesc... — Ai nimerit bine, spuse omul, trăgându-și palma înapoi. Dimineața e nemilos, te pune la canoane de nu te vezi... Spre amiază e mai iertător. Îi arătă în fundul curții o baracă, un fel de loc de prăznuire. — Să mă chemi ! strigă omul după el. Să bat clopotul ăl’ mare când simți că ăștia pun laba pe tine și nu mai ai scăpare. Așa o să fac, încuviință Maca, dar palma de ascultat era departe. O potecă ducea spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
printr-o impresionantă erudiție canonică și dogmatică, reușește să demonstreze imposibilitatea Patriarhului de a sluji la doi stăpâni, situație gravă pentru buna funcționare a Bisericii. A doua campanie de presă care va constitui și obiectul studiului de față privește data prăznuirii Paștilor în 1929, ca urmare a unei încălcări canonice. În această campanie este antrenată o parte reprezentativă a discipolilor din Școala lui Nae Ionescu, aceștia făcând o adevărată risipă de erudiție teologică și purtând polemica la un nivel maxim de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se hotărâse în cadrul primei conferințe panortodoxe de la Constantinopol îndreptarea calendarului iulian, rămas cu 13 zile în urmă față de calendarul civil. Biserica Ortodoxă Română l-a introdus cu data de 1 octombrie 1924, care a devenit 14 octombrie. Potrivit acestui calendar, prăznuirea Paștilor trebuia să aibă loc pe 5 mai, în schimb Sinodul a fixat data la 31 martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători. De fapt, materialul transpus reprezintă unul din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă unor teologi protestanți din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică, "totdeauna, de toți și pretutindeni"6. Reluând în discuție problema pascală, Sfântul Sinod fixează definitiv ca dată de prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit. Decizia sinodală este definită de filosoful
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canoanele și hotărârile Soboarelor Ecumenice. Noroc că mai există în Sfântul Sinod un autentic și vașnic apărător al "ȘTIINȚEI" în persoana P. S. Pimen, mitropolit al Moldovei. Căci, altfel, ne făceam de râs". 4 Notă semnată Redacția la începutul articolului Data prăznuirii Sf. Paști, semnat Un mirean ortodox, în "Cuvântul", an IV, nr. 1176, 1 august 1928, p. 1: "Observația făcută de redactorul nostru, d-l Nae Ionescu, în legătură cu anomaliile rezultate din calcularea Pascaliei în 1929, în conformitate cu noul calendar, au ridicat, cum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 170-171. 23 Nae Ionescu, Cele două Paști, în "Cuvântul", an V, nr. 1377, 20 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 173: "ori Sinodul nu recunoaște decât o prăznuire, și atunci 5-maiștii nu mai sunt sub autoritatea Sinodului; ori autoritatea sinodală se întinde și asupra 5-maiștilor, și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
PAGINI LITERARE, publicație apărută la Turnu Severin, ca lunar, în 14 iulie și în august 1930, cu subtitlul „Revistă artistică - literară - socială”, redactor fiind B. Constant. Partea de critică literară are în atenție atât literatura română clasică (Ion Gherghinescu, Două prăznuiri: 40 de ani de la moartea lui V. Alecsandri, Cinci ani de la moartea lui Ioan Slavici), cât și literatura contemporană (cronica lui B. Constant la un roman al lui Gib I. Mihăescu, Brațul Andromedei). În articolul O floare disgrațiată (1/1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288614_a_289943]
-
dintr- un singur fel, la care nu lipsea mămăliga. Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
viața bisericească de la Nola, mai ales că Paulin era unul dintre cei mai culți oameni ai vremii sale, numărându-se între elevii lui Ausoniu și între prietenii Sfântului Ambrozie. Nola îmbrăca haină de sărbătoare în fiecare an, în ziua de prăznuire a Sfântului Felix și adăpostea mulțime multă de pelerini veniți de pretutindeni. Deci, Sfântul Niceta avea putința să împărtășească celor cu care venea în contact multe învățături interesante din bogata sa experiență dobândită în condiții, uneori grele, în îndepărtata Dacie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
demonstrează că cel care stabilea aceste date trebuia să aibă cunoștințe temeinice despre mersul astrelor și despre întocmirea calendarului. Însă uniformitatea pascală dorită și indicată de Sinodul I ecumenic nu s-a obținut pe deplin, datorită deosebirilor de dată a prăznuirii Paștilor între Roma și Alexandria. Aceste deosebiri se acutizează în a doua jumătate a secolului al V-lea. 2. Ciclul pascal dionisian Unul din titlurile de glorie nepieritoare ale învățatului străromân Dionisie Exiguul îl constituie intuiția credinței sale ortodoxe că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ele s-au îndepărtat și de rolul ciclului de 532, încetățenit în Apus de către Victoriu de Aquitania. Dionisie Exiguul încheie frământările și inițiativele timide de până atunci prin introducerea la Roma a manierei alexandrine de stabilire a zilei de prăznuire a Învierii. Preocupările mai vechi ale învățatului monah au fost silite să se concretizeze datorită apropierii încheierii ciclului Sfântului Chiril cel Mare (153 - 247) respectiv, a erei dioclețiene, numită și „era martirilor”, sau 437 - 531 de la nașterea lui Hristos. Cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca boală și denumit "alcoolism" abia în 1849 într-unul din tratatele unui doctor de origine suedeză Magnus Huss. Dacă Valea Loirei a fost supranumită "valea regilor", Sfântul Martin a fost considerat și el mult timp ocrotitorul Franței. În ziua prăznuirii sale s-au mai adăugat și alte numeroase festivități păgâne de toamnă. Ceremoniile marcând sfârșitul Primului Război Mondial de la 11 noiembrie 1918, au luat astăzi locul vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, sfântul ocrotitor al viei și al vinului, sărbătorit de viticultorii francezi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-pentru nuntă, dacă vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și taxa de la nunți și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rând cu al sătenilor români, alături de care au conviețuit sute de ani. Ei au rămas cu vechea lor mentalitate, aceea de a munci puțin și a trăi de azi pe mâine. Cerșitul la săteni cu ocazia sărbătorilor ori a diferitelor prăznuiri a rămas până azi o practică a vieții lor, excepție făcând doar 2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de a nu fi bănuit de ură sau dispreț față de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]