2 matches
-
de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în ocoale sau în staul, după averea fiecăruia. La răsărit de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
două epoci, mai pregnant în cele ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]