106 matches
-
la Imagini și cărți din Franța: "Literatura română a rămas să aibă deocamdată numai o valoare de model de limbă - cum critica română (și cea culturală și cea literară) nu a avut altă valoare decît de acțiune, o valoare națională, pragmatistă - niciodată una estetică, deci europeană." A doua parte a articolului începe cu "ideea că nu putem avea nici astăzi, cum nu puteam la 1840 să avem o critică estetică. Critica culturală nu e numai singura posibilă, e singura necesară." Constatarea
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze în dezbaterile contemporane din domeniul filozofiei analitice, mai exact în disputele privitoare la realism și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
filozofii nealterate de relativism, aspirînd la aflarea adevărului cu ajutorul unor metode și concepte raționale. Alegerea lui Peirce e atît originală, cît și perfect justificată. De obicei relativiștilor le răspund alte voci � John Searle de pildă � dar apelul la semioticianul și pragmatistul Peirce e motivat strategic de însuși faptul că adeseori relativiștii singuri se declară drept neo-pragmatiști. Aceasta devine premisa de la care pornește Haack în volumul ei: așa-zisului neo-pragmatism rortian îi opune adevăratul pragmatism, scientist pînă în măduva oaselor, nicicum literaturizant
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
sensul machiavellic sau al lui Richelieu, să spunem, nu epuizează conținutul lui Realpolitik. Mai mult, s-a constatat că, în limba engleză, nu există traducere potrivită a conceptului. Politică practică sau politică realistă desemnează, nimic de zis, un cert spirit pragmatist, dar cancelarul încărca mai mult conceptul, printr-un dinamism neobișnuit al acțiunilor publice și, mai ales, particulare, unde păcălirea preopinentului făcea parte din delikatessen. Demnitari cu o considerabilă experiență au fost induși în eroare de proteismul comportamental exhibat de Bismarck
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
ar trebui să-și recunoască, pînă la urmă, complementaritatea. Pentru că, în fond, ei revendică două lucruri distincte. Primii sînt (ar trebui să fie) niște esteți ai moralei, în calitate de poeți - sau metafizicieni - ai politicii. Ceilalți sînt (ar trebui să fie) niște pragmatiști pentru care dreptatea nu se traduce neapărat prin sufragiul public și nu rezistă la sofisme. Dezechilibrul fundamental dintre cele două discursuri la noi, rezultă din rezervele diferite de prestigiu moral. Cu fiecare intervenție în care stînga este condamnată ca fiind
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
sau de moralistul elisabethan Bacon (invidia este produsul succesului celorlalți și starea neputinței tale). În privința politicienilor, poetul se mulțumește să citeze înțelepciunea antică (când te cobori la nivelul politicienilor, începi să nu te mai recunoști ca om), în schimb filosofia pragmatistă a eului care nu are altă identitate decât aceea conferită de proiectele în care se obiectivează (doar cel care nu se recunoaște pe sine nu-și vede chipul în fapte) sau de ratificarea pe care o primește de la semeni (înăuntrul
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]
-
Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Filosofie au mai apărut (selectiv) • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
simplu, vom sfârși prin a avea din ce in ce mai multe date, si seturi mai cuprinz)toare de corelații. Datele niciodat) nu vorbesc prin ele însele. Observația și experiența nu conduc niciodat) în mod direct c)tre cunoașterea cauzelor. Așa cum spunea odat) filosoful pragmatist C. S. Peirce, ,,experiența direct) nu este nici cert), nici incert), întrucât nu afirm) nimic - ea pur și simplu este. Nu implic) eroarea, întrucât nu furnizeaz) dovezi în afara propriei sale evidente. Din același motiv, nu ofer) nici o certitudine” (citat în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sensului” și pentru instruirea interși transdisciplinară. Un vis curricular de mare frumusețe au propus, în 1966, Arthur King și John Brownell. Lucrarea lor The Curriculum and the Disciplines of Knowledge explora dimensiuni noi ale formării personalității umane pe care tradiția pragmatistă americană le ignorase aproape cu desăvârșire 10. King și Brownell și-au concentrat atenția asupra a ceea ce ne-am obișnuit să numim și să considerăm o banalitate: disciplina (științifică, educațională etc.). Au ajuns la concluzia că aceasta nu este un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
studiat în profunzime de către literați și era descris, cu detalii revelatoare, în numeroase biografii și autobiografii celebre. Uimirea era mai degrabă provocată de faptul că se dezvăluia cecitatea cercetătorului modern, anchilozat în „regulile metodei științifice” și prizonier al miturilor behavioriste, pragmatiste, pozitiviste și eficientiste. Corifeii postmoderniști ai curriculumului au acordat lucrării lui Jackson o importanță aparte; foarte mulți o consideră chiar „actul de naștere” al gândirii curriculare postmoderne. Vom arăta, în alt capitol, în ce mod hidden curriculum a devenit „marota
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pag. • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron, 268 pag. • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin, 252 pag. • Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță, 448 pag. • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant, Flaubert, Max Nordau (cu Degenerescența și Minciunile convenționale), criticul impresionist Jules Lemaître și evoluționistul raționalist Ferdinand Brunetière, Georg Brandes și sociologul Charles Letourneau, criminalistul Cesare Lombroso, eseistul Thomas Carlyle (tradus în franceză), Nietzsche, pragmatistul american William James și polimorful Rémy de Gourmont, autorii ruși (Tolstoi, Dostoievski, Gorki, traduși și ei în franțuzește) și libertinul bulevardier Catule Mendes, La Bible amusante a „călugărului iconoclast” Leo Taxil, compozitorii Wagner și César Frank, presa de mare reportaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poezie, eseuri, filosofie, literatură ș.a. Mereu neliniștit, incitant și agresiv, Unamuno a creat o operă variată, contradictorie, caleidoscopică și inedită, ceea ce i-a derutat pe exegeți, care l-au considerat, rând pe rând, catolic, protestant, ateu raționalist, mistic, existențialist, vitalist, pragmatist, iar ca orientare politică: monarhist, republican, socialist 4. De fapt, Unamuno a fost mereu conștient de contradicțiile sale, fie în timp ce le cultiva, fie după aceea, considerând că "biografia intimă a filosofilor, a celor care au filosofat, ocupă [din păcate] un
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să ofere un tip de convingere rațională prin modele deductive și inductive. Thomas Kuhn (1970), pragmatist al filosofiei științei, a jucat un rol important în dezvoltarea acestei concepții constructiviste. Apoi Karl Popper (1982) a subliniat rolul așteptărilor în dezvoltarea teoriilor științifice, contribuind la progresul constructivismului în relațiile internaționale. Dar să vedem cum aceste curente de gândire
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pe care le satisface și foloasele pe care le aduce. La fel, John Dewey (1859-1952) reduce concepția asupra adevărului în știință, religie sau morală la efectele lui asupra organismelor receptoare, indiferent care sunt acestea: individ, grup, societate, generație, epocă, natură. Pragmatiștii refuză orice concepție statică și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie, Vrin, Paris, 1981). Cât despre Weber, acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira de aici în măsura în care ținea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unui mod particular de a acționa în comunitate", scrie el. Obiectul, câmpul și ochiul sociologului stau aici în centrul pertinenței sale. Fără îndoială, trebuie să vedem aici influența dublei formații a lui Weber, juridică și economică, două discipline practico-teoretice. Estetica pragmatistă Numeroși filozofi ai esteticii adoptă această poziție pentru a evita aporiile dialogurilor socratice (de tipul: ce sunt "opera de artă", "frumosul", "urâtul"?). Ei preferă să se aplece asupra efectelor calificate drept "artistice", "culturale", pentru a le specifica. Nelson Goodman se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
articitate" (Cometti et alii, 2000; Cometti, Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci să-l contureze prin modurile sale specifice de consum care nu sunt altceva decât efectele sale prin raportare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
activitatea, oboseala, excitația, extazul". Marcel Mauss, 1985, p. 301. Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele. Ele acționează asupra emoțiilor, a categoriilor cognitive, a sistemelor de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adică individuală. Această latură psihologică nu a fost analizată nici de Weber, nici de Durkheim: amândoi erau prea preocupați să mențină specificitatea abordării sociologice. Mai multă importanță i-au acordat Simmel și, de o manieră mai generală, americanii, influențați de pragmatiști, de filozofia și psihologia socială. George Mead (1863-1931), student al lui William James și coleg cu John Dewey, a fost unul dintre primii sociologi care au insistat pe rolul interacțiunii sociale în construcția eului: nu există construcție a eului fără
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tip ontologic și epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care 264 GÂNDITORUL SINGURATIC funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții și teorii care să reglementeze această folosire, îngustând-o în acest fel. Cei care au luat contact cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dicționare, sunt utilizate, de obicei fără nici un fel de precizări și rezerve, expresii ca „filozofia limbajului“ sau „teoria semnificației“ pentru elaborări ale lui Wittgenstein. Se afirmă, de exemplu, că în scrierile sale mai târzii ar fi fost elaborată „o antiteză pragmatistă“ față de semantica realistă a Tractatus-ului. Pivotul acestei noi concepții l-ar reprezenta identificarea semnificației expresiilor limbajului cu folosirea lor. Sunt prezentate și discutate apoi diferite obiecții față de acest punct de vedere.47 Impresia cititorului va fi că Wittgenstein a formulat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]