107 matches
-
sau de moralistul elisabethan Bacon (invidia este produsul succesului celorlalți și starea neputinței tale). În privința politicienilor, poetul se mulțumește să citeze înțelepciunea antică (când te cobori la nivelul politicienilor, începi să nu te mai recunoști ca om), în schimb filosofia pragmatistă a eului care nu are altă identitate decât aceea conferită de proiectele în care se obiectivează (doar cel care nu se recunoaște pe sine nu-și vede chipul în fapte) sau de ratificarea pe care o primește de la semeni (înăuntrul
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/teodor_dume_1489945991.html [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]
-
trimitere, de asemenea, la rezoluția noastră). Direct legat de acest aspect, trebuie să transmitem clar Teheranului că aceste abuzuri nu vor fi tolerate și vor avea consecințe grave. Atunci când interesele naționale- în special cele de natură economică- vor intra în joc, pragmatiștii iranieni își vor face apariția de bunăvoie. Făcând acest lucru, aceștia pot face referire chiar și la răposatul aiatolah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice Iran. La urma urmelor, și acesta a optat cu hotărâre să pună interesele naționale înaintea cerințelor religioase. Îndemn Comisia
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
a fost într-o stare de tranziție și de experimentare. A fost un moment când un număr de lideri de partid, care au fost contemporani cu Ho Chi Minh (1890-1969), au fost dați jos în favoarea unei generații mai tinere de pragmatiști și tehnocrați, precum și un moment în care starea proastă prelungită a economiei a stârnit nemulțumiri în rândul organizațiilor de partid. Etosul partidului politic, care odată părea să întruchipeze spiritul tradițional vietnamez de rezistență la străini și care a cunoscut un
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
făcut cunoascut în lumea francofonă. Eugeniu Sperantia a fost un autor foarte prolific. Și-a început lista de publicații cu teza sa de doctorat în filosofie, "Apriorismul pragmatic", o regândire a analiticului transcendental al lui Kant, din punct de vedere pragmatist. El a scris ulterior pe subiecte variate, precum biologia din perspectivă hegeliană și a dobândit reputație în special în domeniul filosofiei dreptului. A fost un pionier în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a încercat să dovedească faptul că ea ne conduce la adevăr. Pentru Peirce, metoda științei are trei componente: Pentru a-și descrie propria poziție folosea termenul "pragmaticism". În felul acesta voia să se distingă de pozițiile celor care se declarau "pragmatiști".
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
El descrie procesul în care teoria este extrasă din practică, iar apoi pusă din nou în practică, formând ceea ce e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea conceptuală, failibilismul. Există un consens general printre pragmatiști că filosofia treia să ia în considerare metodele și perspicacitatea științei moderne. Charles Sanders Peirce (și maxima sa pragmatică) dă cea mai multă considerație pragmatismului, alături de contribuitorii de mai târziu, William James și John Dewey. Filosofia analitică a ajuns să
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
1743. În înțelesul obișnuit, el în general sugerează prioritatea idealurilor, principiilor, valorilor și scopurilor ce sunt mai presus de realitățile concerete. Idealiștii sunt înțeleși ca promotori a modului de a fi pe care ar trebui să-l atingă lumea, spre deosebire de pragmatiști, care se concentrează pe lume în felul în care este în prezent. În mod asemănător, în domeniul artei, idealismul susține imaginația și încearcă să realizeze concepția mentală a frumosului, un standard de perfecțiune, juxtapus naturalismului și realismului. Orice filozofie care
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că în concordanța obținută rezidă toată întemeierea necesară și totodată posibilă pentru principiile inferențiale care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. Dominique Maingueneau este profesor de lingvistică la Universitatea Paris XII și membru al Centrului de Cercetare Céditec. Domeniul său fundamental de specializare este analiza discursului din perspectiva teoriilor enunțării lingvistice și a curentelor pragmatiste, fiind autorul unui număr important de manuale și cărți de referință. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Initiation aux méthodes d'analyse du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
par Sorina Postolea În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM Europenii au împrumutat de la americani ideologia postmodernismului și, în virtutea acesteia, și-au croit o Constituție ateistă, ignorând că America nici nu se gândește să-și schimbe Constituția, care nu este postmodernistă. America a rămas, în esența ei, pragmatistă, pe când postmodernismul n-a fost decât un vânt al modei. Cât privește România, o impresie pe care vor s-o lase optzeciștii e că s-au sincronizat cu postmodernismul de factură anglo-saxonă, preponderent cu cel american. Ceva adevăr este aici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lucrurile și periclitează (prin sofistica diferanței) avantajele câștigate prin cercetările lui Darwin, prin filosofia lui Nietzsche, a lui Wittgenstein sau Dewey. El găsește trei răspunsuri la modul cum să ne raportăm la filosofia occidentală tradițională: husserlian ("scientist"), heideggerian ("poetic") și pragmatist ("politic"). Evident că preferă ultima soluție, dar într-o coabitare cu scientismul 166. Neopragmatismul lui Rorty preia linia kantiană a fenomenologiei, trecută prin pozitivism și pragmatism. Adevărul ființei, ca și la Heidegger, e identificabil în Dasein, căci Sein înseamnă antiteza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și calitative. în legătură cu cele două tipuri de abordări s-au afirmat mai multe poziții. Puriștii susțin că paradigmele și metodele nu trebuie să fie combinate; situaționiștii susțin că anumite metode sunt apropiate de specificul situațiilor și, deci, pot fi combinate; pragmatiștii apreciază că pot fi utilizate în cadrul aceluiași studiu metode integrate. Ne situăm ferm de partea pragmatiștilor, considerând nu numai posibilă, dar și benefică utilizarea combinată a paradigmelor cantitativă și calitativă. Mixarea metodelor a fost susținută încă în anii '60 de către
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
că paradigmele și metodele nu trebuie să fie combinate; situaționiștii susțin că anumite metode sunt apropiate de specificul situațiilor și, deci, pot fi combinate; pragmatiștii apreciază că pot fi utilizate în cadrul aceluiași studiu metode integrate. Ne situăm ferm de partea pragmatiștilor, considerând nu numai posibilă, dar și benefică utilizarea combinată a paradigmelor cantitativă și calitativă. Mixarea metodelor a fost susținută încă în anii '60 de către Donald T. Campbell în măsurarea trăsăturilor psihice prin aboradarea multi-metodă - multitrăsătura. Mai recent, J. C. Greene
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a conexiunilor dintre experiența estetică și erotism, vezi opinia lui Richard Shusterman din Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), "Aesthetic experience. From analysis to Eros", în Aesthetic Experience, Routledge, Londra, 2008, pp. 79-97. Merită semnalată, de asemenea, revitalizarea recentă a reflecției pragmatiste (studiul lui John Dewey, Art as Experience, a fost reeditat la Gallimard în 2010), care-și găsește un ecou specific în lucrarea lui Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique (Paris, PUF, 2000), unde se vorbește despre "coborârea" esteticului de pe piedestalul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei / 73 1.3.1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
corespondența cu realitatea) și la ce înseamnă "binele" (în sensul utilității) pentru aceasta, se diferențiază de cele de mai sus. Se poate susține, astfel, că, din perspectivă epistemologică, există următoarele trei concepții asupra ideologiei: concepția obiectivistă, concepția relaționist-relativistă și concepția pragmatistă. 1.3.1. Concepția obiectivistă Poate fi ideologia concepută ca o știință? Este știința însăși ideologică? Iată numai două dintre întrebările care au făcut ca discursurile asupra ideologiei să scoată în evidență câteva probleme pe care relaționarea exclusivă a ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale a demersului științific, și nu doar în cazul științelor sociale, ci, așa cum se poate observa, și în acela al științelor naturii. Știința tinde să se confunde cu ideologia, iar adevărul devine învăluit de ceața interesului. 1.3.3. Concepția pragmatistă Punerea în discuție a concepției obiectiviste și a celei relativist-relaționiste relevă atât modalități diferite în ceea ce privește înțelegerea problemei adevărului, cât și viziuni variate cu privire la statutul epistemic al științelor naturii și al științelor sociale. Referitor la prima problemă, putem observa că standardul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se elibereze de "fantasmele trecutului" și să destructureze "vocabularele finale" asumate de obiectiviști și, respectiv, de relativiști. S-a conturat, pe o astfel de direcție, inițiată și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168. Aceasta promite, pe de o parte, să depășească acuzațiile aduse concepției obiectiviste de către relativiști și, în același timp, să treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]