10 matches
-
dispare. A fost dat celui care a făcut patul. Vasele nespălate la prânz și masa de seară se evaporă. Primește doar farfuria goală. Nu se poate pune mâncare în farfuria nespălată. Logic! Număratul nu este cine știe ce. Dar este baza filosofică, pragmatizarea, matematicii. Dacă numeri pe degețele asociezi o vorbă, un semn cabalistic, de o cantitate. Numărând degetele, apoi pietrele și, în grădiniță, bețișoarele pui bazele gândirii cantitative. Bine, bine dar ascultarea ? Toți copii cuminți sunt și ascultători! Nu însă în sensul
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398152291.html [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
Zafiu (2007), autoarea subliniind caracterul lor efemer (ibidem: 12) etc. În fine, clișeele-enunț pe care le-am prezentat au luat naștere prin repetarea unor formule în contexte discursive și cu intenții comunicative diferite, cu alte cuvinte, printr-un proces de pragmatizare a acestora. Atitudinea cea mai obișnuită față de clișee este cea de condamnare, pentru folosirea lor excesivă și abuzivă, care duce la banalizarea și sărăcirea exprimării. În acest sens, s-au folosit epitete ca "șabloane supărătoare" (Ionescu 1976), "inflație", "epidemie, "șabloane
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
binele, cât mai aproape de valoarea lui absolută, În practică generează manifestări fundamentaliste, intolerante față de slăbiciunile celorlalți - mici sau mari, dar, indiscutabil, umane - care pot avea consecințe antiumaniste. Deciziei politice Îi revine Înțelepciunea de a accepta că esența toleranței constă În pragmatizarea binelui; altfel spus, dacă nu ești În măsură să-i faci aproapelui tău un bine, măcar fă-i cât mai puțin rău. Astfel, „cel mai mic rău de făcut” este În acest caz și o opțiune morală, dacă se sprijină
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a fi „educat” cât mai mult, În cele mai „onorabile” instituții și de a obține cât mai multe „patalamale”. Educația riscă să devină un simplu fetiș, eticheta fiind suficientă sieși. O consecință directă a acestei expansiuni constă În tendința de pragmatizare a Învățării, de formare a persoanei În perspectiva utilizării și aplicării (uneori imediate) a cunoașterii. Principiul pare a fi acceptabil, numai că el poate conduce la o Închidere utilitaristă, școala fiind socotită a fi o „antecameră” a vieții (economice, sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
câteva dileme suplimentare și nu rezolvă mai vechile probleme acumulate În ultimul timp. Ne referim, de bună seamă, la tendința de „masificare” a studiilor academice (admisibilitate și facilități ulterioare prin care tot mai mulți acced la facultăți), la mișcarea de pragmatizare a Învățării și de apropiere a calificărilor de „piața muncii”, la tendința de implementare a principiilor neoliberale ce reglează universul academic În consens cu legile economiei de piață, la urmărirea cu obstinație a profiturilor financiare, și mai puțin a celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de realitățile socioeconomice, rămase dureros În urmă și care antrenează dezamăgiri sau clivaje intrapsihice cu urmări nefaste (individul știe sau vrea mai mult, dar este „derealizat”, blazat, dezorientat, pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de bază, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a observa, pentru a percepe, pentru a cerceta"). Faptul justifică și utilizarea sa, aproape exclusiv în comunicarea orală, "face to face", în special în legătură cu referințe concrete din contextul situațional. Frecvența foarte mare în uz a condus, în anumite condiții, la pragmatizarea 21 termenului (utilizarea lui cu funcție discursivă, prin dezvoltarea, în timp, a unor valori secundare, relevante pragmatic). Spre deosebire de iată (în varianta regională), uite este utilizat în comunicarea orală în toate regiunile românești și în toate registrele limbii vorbite. Utilitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
față să analizăm diversele nuanțe (de exemplu, modalități de identificare sau funcții argumentative) pe care le dezvoltă, contextual, formațiunea în discuție. Multe dintre situațiile prezentate sunt polisemantice. 20 Conferințe, discursuri parlamentare, academice, caracterizate prin maximă formalitate. 21 Pentru tratarea problemei pragmatizării, cf. Dostie 2004: 21 și urm. 22 Spre deosebire de haide, interjecție primară, familiară, a cărei valoare directivă este mult mai puternică. 23 Cf. DA: 39 "Formulă exclamativă prin care se atrage atenția asupra celor ce urmează a se spune. Uite ce
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării și democratizării
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
impune fără devieri a unei decizii manageriale ce vizează o acțiune specifică care trebuie sau nu trebuie să fie întreprinsă într-o situație dată. Strategia și calitatea acesteia sunt semne ale dorinței de reușită a managementului organizației, a dorinței de pragmatizare și eficientizare a activității, de îndeplinire a obiectivelor și misiunii organizației și constituie, totodată, o condiție de bază a obținerii avantajului competitiv. CAPITOLUL 9. MANAGEMENTUL COMPARAT - CONCEPT MODERN ȘI INSTRUMENT DE EFICIENTIZARE A MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIONAL 9.1. Aspecte conceptuale Conceptul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]