7 matches
-
de artilerie. După luptele de la Plevna a fost decorat de țarul Alexandru al II-lea al Rusiei cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa IV-a. Bunicul său a fost colonelul de artilerie Anton Costiescu. În 1855-1856 Carol Davila îl însărcinase pe praporgicul (sublocotenentul) Anton Costiescu cu predarea Istoriei medicinii la nou înființata Scoală de Chirurgie din București. În noaptea de 11 februarie 1866, când avea gradul de căpitan, Anton Costiescu fusese unul din cei trei ofițeri care s-au dus la domnitorul
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
patronimic, din care provenea foarte probabil scriitorul. In Arhondologiile }ării Românești de la Biblioteca Academiei Române, privitoare la anii 1837 - 1858, puse în valoare de Alexandru V.Perietzianu-Buzău, figurează doi purtători ai acestui nume: Dimitrie Ștefanopol, care, la 23 aprilie 1848, din praporgic era făcut parucic, la 16 februarie 1852 devenea căpitan, iar la 25 noiembrie 1857, maior. De asemenea, Ioan Ștefanopol era făcut praporgic, la 2 decembrie 1851. Pe un frumos afiș tipărit înfățișând Camera legiuitoare a României din 1859, este trecut
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
de Alexandru V.Perietzianu-Buzău, figurează doi purtători ai acestui nume: Dimitrie Ștefanopol, care, la 23 aprilie 1848, din praporgic era făcut parucic, la 16 februarie 1852 devenea căpitan, iar la 25 noiembrie 1857, maior. De asemenea, Ioan Ștefanopol era făcut praporgic, la 2 decembrie 1851. Pe un frumos afiș tipărit înfățișând Camera legiuitoare a României din 1859, este trecut, la județul Teleorman, ca reprezentant al orașului Turnu Măgurele, maiorul Dimitrie "Ștefanopolo". Potrivit unui arbore genealogic alcătuit de magistratul Scarlat Costinescu și
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
R. urmează un an de zile cursurile de la „Sf. Sava”, unul dintre profesori fiind C. Aristia, cu care se inițiază în meșteșugul actoricesc. I se prevedea o bună carieră de actor. Va intra însă în armata națională, cu gradul de praporgic, fiind promovat după un timp aghiotant al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. Fire capricioasă, oarecum ciudată, trăiește o tinerețe agitată, cu un gust pronunțat pentru excentricități. Nu rămâne mult timp cantonat în garnizoana Giurgiu, prezentându-și, în august 1836, demisia. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
și un program politic. Poetul era găzduit când de Tache Ghica, tatăl lui Ion Ghica, când de Heliade, când de I. Câmpineanu. Pentru a dobândi o situație mai sigură, intră în armata națională cu gradul de cadet de cavalerie, apoi praporgic. O vreme va supraveghea, la Focșani, mișcarea vamală între cele două principate, Moldova și Muntenia. Demisionează în 1837 și se întoarce la București, în casa prietenului său Ion Ghica. În 1838 îi apare un nou volum, Poezii ale d. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
din contră, îmbogățesc spațiul tipografic al cronicii). Cel dintâi e de altminteri cel care deschide placheta, ca o declarație de ereditate fantezistă: În orice ascendență găsești un nod aorgic/ din care rămurișuri confuze se desfac. Nu știu dacă aleasa frumosului praporgic/ pe nume Macedonskiv (încins în roșu Ťfrac// cu epoleți de aurť), Maria Urdăreanu,/ e neam cu Sevastița, stră-străbunica mea,/ mai jună cu un lustru decât Pașoptul, - anul/ întreg e-nscris în steiul alb-sur, sub care ea// își doarme somnu-n cripta ticsită
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]