51 matches
-
interesează persoana ca atare, de altfel, nevinovată în tentativa ei de a cuceri Everestul sensibilității noastre, ci să scoatem în evidență maniera de înaltă ținută de a promova adevăratele valori, fără de care, lumea n-ar fi decât, vorba poetului național, «prav» și «nemică». Și, pentru că nu ne place să vânturăm furtună, iată materialul clientului, tot o Ifigenie, o clonă proaspătă, marfă serioasă care se vinde pe degeaba: „Dezbracă-mă: Am o meserie/ asexuată/ nu pot să-mi arăt decolteul/ pe cât aș
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1406172986.html [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
a cunoscut femeia pentru întâia oară, apoi a plecat prin lume să se desăvârșească. Și a pus în cuvânt sufletul său, și mintea sa, și a propovăduit libertatea deplină a spiritului, și dacă a văzut că « Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină,/Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină-/ Toate-s praf...Lumea-i cum este...și ca dânsa suntem noi. » a plecat înapoi, acolo unde îi era locul pentru ca să rămână nemuritor, el ca
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eminescu_din_lacrima.html [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]
-
Petre Isachi opune ideaticii borgeziene, narațiuni și poetici românești- “Pedro: Un poet schopenhauerian de la Gurile Dunării, deopotrivă (re)cunoscut (de inițiați) și contestat de unii din Republica Literelor, chiar din istoria literaturii române, era convins că „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină, / Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa sîntem noi!” Numai spiritul sfânt și negrăit există, el este infinit și de sine stătător
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
teritoriul țării. Este afluent al Dunării. Iskărul se formează prin confluența a trei râuri, Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
i>l<o>sti i dali i pomilovali est mne emu ot nas u nașei zemli maldavscoi edno selo na imea Dumneani cito u volost dorohoiuscomu na reațeaiu Băneasa ză ves notar i să ves prihod cito toia selo beașe prav zacupenoj": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. 596 "Team mî videavși eg<o> pravoiu i vearnoiu slujbu do nas, jalovali est mne eg<o> osobnoiu na<ș>iiu m<i>l<o>stiiu i dali i pomilovali es<t
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul fără să aibă un motiv serios (o recunoaște și mitropolitul, deși i-l acordă) și care făcuse toate eforturile pentru a-l obține: jalbe la episcopul de Râmnic, jalbe la is prav nicii de județ, jalbe la domn și la mitropolit. După ob ți nerea divorțului a continuat să se plângă de cel care nu-i mai era soț, ba pentru zestre, ba că i-ar fi mâncat averea primului soț. Insistențele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trea bă mur da ră, considerând că nu-l pri vește. Vă zând că nu are cu cine face trea bă, Stoi ca îl ame nință că dacă nu-l urmează îl dă pe mâna soțului și îl spune is prav ni ci lor să-l pedepseas că, deoarece participă, prin neimplicare, la o fap tă ruși noa să, con dam na tă de lege și cutu mă. Un pic speriat, ne gus to rul întrea bă o bătrână, ce se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promisă la toc mea lă și care i se cuvine conform poziției sociale pe care o de ține. prima cercetare se efectuează la nivel lo cal de către Costan din, episcopul Buzău lui, și de către pahar ni cul Var lam, is prav ni cul ju de țu lui Să cu iani. Du mi tra che promite că-și va părăsi aman ta și se va întoarce la soția legitimă, iar pentru a-și li niști so crul îi dă foaia de zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au nenorocit peste 70 de oameni"6. În sfârșit, semnatarul memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era însă singurul avantaj al statului de pe urma întrării în funcțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
amplă dezvoltare, prin asimilarea majorității funcțiilor sintactice: • predicat, în raport de complementaritate cu un verb copulativ: „Dar nopțile-s de-un farmec sfânt/ Ce nu-l mai pot pricepe”. (M. Eminescu, I, p. 175); • complement indirect: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină”. (M. Eminescu, I, p. 36); • complement predicativ; „M-aș împăca mai bine, bunăoară,/Să te socot de scândură și sfoară.” (T. Arghezi, I, p. 314); • complement corelativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a modalizatorului pe, se deosebește și de enunțul „Vino pe la moară.” cu prepoziția compusă pe la, introducând un circumstanțial de loc, expresie a direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secolele al XVI-lea - al XVIII-lea: "Acordul în număr cu numele colectiv subiect se face adesea (după înțeles) la plural: ceaea semenție [sg.] ce [sg.] mărg [pl.] în sus [ce, pronume relativ subiect, având ca antecedent numele colectiv semenție] (Prav. 1581: 215r/15-16), să mirară [pl.] mulțimea [sg.] (NT 12r/28)." (cf. Camelia Stan, TILR II, Sintaxa, manuscris). Informații despre acest tip de acord se găsesc și în studiul lui Carabulea (1965). Carabulea (1965) a cercetat acordul predicatului cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronominală Domnia Mea, pentru referirea la propria persoană. În secolul al XIX-lea, ea impunea acordul la persoana I plural atât verbului-predicat, cât și pronumelor: (101) a. am aflat Domniia mea; am socotit Domniia mea; ne-am adeverit Domniia mea (Prav. Cond.) b. ne-am înștiințat Domniia Mea cum că... (SD6) c. și voim ca înșine Domniia Mea să vedem acest alișveriș (Doc. Ec. I). (iv) pronume de politețe de persoana a III-a, la singular (feminin sau masculin) ori la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Florea Fugariu. Prefață și tabel cronologic de Maria Protase, București, Minerva, 1976. Munteanu, R.-I., Argumente pentru integrarea literară a României, http://editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
împăratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la dânsul voi cunoaște. Pentru care bine, în ceastă dată altă răsplătire să-i fac nu pociu, fără numai știind că firea lui pururea în apă de sete să frige, puțin prav de pre cornul mieu ras îi voi da, carile spre po tolirea arsurii lui nu puțină putere are"74. Prin urmare, Inorogul nu este un naiv; el are nu doar intuiția marii sale puteri, ci și știința farmaceutică a folosirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi îi sint. A cincea că dzua orbăcăiește, iară noaptea ca puhacea purecele în prav ascuns zăréște. Adevărat dară, iarăși să dzic, că arătarea firii în jigăniuță într-aceasta să arată. pentru care lucru, după al mieu cuvânt și socoteala de obște de va urma, adecă pentru ca toate vorbele de împoncișeturi aducătoare și toate cuvintele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
b. praful. Ca și "țărâna", încă mai presupune un element de reper, încă în el se pot citi "urmele" trecutului, chiar și într-o secvență "de dragoste": "C-aș vrea s-ating cu a mea frunte / Ușor-al urmei tale prav"6 Dar, mai ales, el este prezent în versurile sentențioase ținând de o anumită gnoză a negativității: Noi reducem tot la praful, azi în noi, mâine'n ruină... Toate-s praf...Lumea-i cum este, și ca dânsa suntem noi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior!”). 3. Un script cultural coreean legat de „deferență” oamenii gândesc așa: când sunt în compania cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doilea, s-o lăsat creanga în gios, șî s-o făcut baba tătă numa um fel d’i șperlâ, n-o agiuns ciolan, ciolănel d’i-a ii pi pamînt. O vinit pi lumi așș ca um fel d’i prav numa d’im babă”. Revenirea în planul social este posibilă doar pentru inițiat, care și-a marcat drumul pe verticală prin instrumente ale masculinității: „Însâ topoarele cele d’i aci tot acolo în copac iera”. Mamei i se interzice orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
9e), (12b))15 și a cuantificatorilor flotanți-subiect (13c) și (ii) rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv, opțiune cu totul eliminată în româna modernă (14)16. (14) de-l va fi mutat sau de nu-l va fi (√mutat) (Prav.1646: 78; Stan 2013) O chestiune controversată este statutul acestor structuri în limba română veche. Lucrările tradiționale (v., mai recent, Dragoș 1995: 37; Sala 2006: 141-142) consideră, în general, că aceste structuri sunt calcuri după un model străin (în general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2015b, 2015d). (34) a. cătră [DP [AP făcătoriulu de viață] Domnu] (CC2.1581: 349) b. Preacista dela mănăstirea Goliia și dela Sfânta Vineri, [DP [APfăcătoare de minuni] icoane] (GCond.1762: 21r) c. [DPa [APiubitorilor de D(u)mnezeu] episcopi] (Prav.1780: 44) d. [DP [AP iubitorii de Hristos] creștini](AAM.1713: 12r) În structura internă a grupului adjectival există, de asemenea, structuri cu centru final, fie cu centre adjectivale participiale (35), fie cu centre adjectivale deverbale (36); tot prin derivări
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]