51 matches
-
Cazarea se va realiza în corturi proprii pe un teren particular. Masa se va servi din rucsac, cu alimente aduse de acasă. Amatorii de drumeții vor putea vedea Mănăstirea Râmeț, Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Vf. Trascăului (1 217 m), Cheile Pravului, Piatra din Chei (1 167 m) ș.a. Instructorii Torok Zsolt (tel. 0257-262 225) și Sorin Stanciu (tel. 0723-388 310) vor conduce o inițiere în elemente de alpinism. Grupul va reveni în Arad luni, 8 septembrie, cu trenul de la ora 21
Agenda2003-35-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281415_a_282744]
-
a și început ca un semn de revărsare a mărinimiei creștinești asupra celor din cetate. Bubuiturile și răcnetele de durere se auzeau până către Târg, la Humulești, Sacalușești, Vânători și Târzia. Din ceruri noiemvri vărsa ploi cu găleata și înmuia pravul de pușci. Vântul dinspre miazănoapte pătrundea până la oase. Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
avînd sensul "știulete de porumb" (DEX); apare însă în contexte lipsite de orice ambiguitate: "Păi, la noi, la politici, nu ne-ncurcăm cu lunili - ani, domnule, zece cotolani!" (Paul Goma, Ostinato, 1991, p. 42); "De mai strigam o dată lozinca aia, prav se făcea tot guvernu', de-aia-mi și cadorisiră zece cotolani" (ibid., p. 55). Înregistrat de Tandin (1993), N. Croitoru Bobârniche (2003) și G. Volceanov (2006), termenul circulă destul de mult - "o ții până vin eu din pârnaie, că am făcut
Ani, coți, cotolani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7891_a_9216]
-
se întâlnesc în evocarea dezastrelor. Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț cădea-n fățare, Că veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul”). Pentru istoria cuvântului, e interesantă și cuprinderea sa în dicționarul
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
Petre Isachi opune ideaticii borgeziene, narațiuni și poetici românești- “Pedro: Un poet schopenhauerian de la Gurile Dunării, deopotrivă (re)cunoscut (de inițiați) și contestat de unii din Republica Literelor, chiar din istoria literaturii române, era convins că „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină, / Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa sîntem noi!” Numai spiritul sfânt și negrăit există, el este infinit și de sine stătător
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
interesează persoana ca atare, de altfel, nevinovată în tentativa ei de a cuceri Everestul sensibilității noastre, ci să scoatem în evidență maniera de înaltă ținută de a promova adevăratele valori, fără de care, lumea n-ar fi decât, vorba poetului național, «prav» și «nemică». Și, pentru că nu ne place să vânturăm furtună, iată materialul clientului, tot o Ifigenie, o clonă proaspătă, marfă serioasă care se vinde pe degeaba: „Dezbracă-mă: Am o meserie/ asexuată/ nu pot să-mi arăt decolteul/ pe cât aș
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
a cunoscut femeia pentru întâia oară, apoi a plecat prin lume să se desăvârșească. Și a pus în cuvânt sufletul său, și mintea sa, și a propovăduit libertatea deplină a spiritului, și dacă a văzut că « Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină,/Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină-/ Toate-s praf...Lumea-i cum este...și ca dânsa suntem noi. » a plecat înapoi, acolo unde îi era locul pentru ca să rămână nemuritor, el ca
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]
-
b. praful. Ca și "țărâna", încă mai presupune un element de reper, încă în el se pot citi "urmele" trecutului, chiar și într-o secvență "de dragoste": "C-aș vrea s-ating cu a mea frunte / Ușor-al urmei tale prav"6 Dar, mai ales, el este prezent în versurile sentențioase ținând de o anumită gnoză a negativității: Noi reducem tot la praful, azi în noi, mâine'n ruină... Toate-s praf...Lumea-i cum este, și ca dânsa suntem noi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Straiu de purpură și aur peste țărâna cea grea. Rămâneți dară cu bine, sânte firi vizionare, Ce făceați valul să cânte, ce puneați steaua să sboare, Ce creați o altă lume pe-astă lume de noroiu; Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină, Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi. {EminescuOpI 37} MORTUA EST! Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
peste vreo săptămână ies eu să le priveghez. Ieronim Dragu interveni: Nu-i nevoie să te grăbești, Ursake. Îți dăm noi un ajutor. Însă ce fac eu cu lupii, domnule doctor? se interesă bolnavul. Dacă ați adus și pentru ei pravuri, trebuie să le dau. Vom rândui și asta, îl îmblânzi domnul Ionaș Popa. Se pricepe și nana Floarea cum să facă. Iar teascurile de jderi le poate purta Onu. Ai făcut bun ucenic din băiatul ăsta. Nici n-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pentru noi, faptul că domnișoarei Tuza nu-i place la noi - nu asta, ci nou e că ne-o spune: nu-i place Basarabia, nu-i place județul Orhei, nici Mana noastră... Zice că-i prea tină (adică glod); ori prav (colb adică); ba prea multă zăpadă-omăt, iarna («Așa ceva numai la kino am văz’t!», zice ea la văzut), ba prea ger («De mi-or ’ghețat mațălie», zice ea, Însă noi ne prefacem că n-am auzit, așa ceva la noi nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai bine, rău era înainte. Țin minte, tătuța era pușcaș ș-avea o pușcă din cele vechi ; ici era tigăița cu prav : băgai furtuială în țavă și, când plesnea acul, saprindea pravul. Întăi făcea proașcă fumul în ochi și de-acolé pornea de da drumul la glonțuri. - Măi ! râse celălalt. Se vede că erau înapoiați... - Boier era unul Iordache Cananău, continuă bătrânul. Trăia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai bine, rău era înainte. Țin minte, tătuța era pușcaș ș-avea o pușcă din cele vechi ; ici era tigăița cu prav : băgai furtuială în țavă și, când plesnea acul, saprindea pravul. Întăi făcea proașcă fumul în ochi și de-acolé pornea de da drumul la glonțuri. - Măi ! râse celălalt. Se vede că erau înapoiați... - Boier era unul Iordache Cananău, continuă bătrânul. Trăia cațaonul c-o muiere. Îl chema pe tata sub cerdac
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
sat, Nici în sat, nici în vecini, Numai tăt în țări străini; Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai zăbon de postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188 De la Dunăre pe vale Merg trei sute de cătane, Cu un căpitan călare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior!”). 3. Un script cultural coreean legat de „deferență” oamenii gândesc așa: când sunt în compania cuiva
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul fără să aibă un motiv serios (o recunoaște și mitropolitul, deși i-l acordă) și care făcuse toate eforturile pentru a-l obține: jalbe la episcopul de Râmnic, jalbe la is prav nicii de județ, jalbe la domn și la mitropolit. După ob ți nerea divorțului a continuat să se plângă de cel care nu-i mai era soț, ba pentru zestre, ba că i-ar fi mâncat averea primului soț. Insistențele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trea bă mur da ră, considerând că nu-l pri vește. Vă zând că nu are cu cine face trea bă, Stoi ca îl ame nință că dacă nu-l urmează îl dă pe mâna soțului și îl spune is prav ni ci lor să-l pedepseas că, deoarece participă, prin neimplicare, la o fap tă ruși noa să, con dam na tă de lege și cutu mă. Un pic speriat, ne gus to rul întrea bă o bătrână, ce se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promisă la toc mea lă și care i se cuvine conform poziției sociale pe care o de ține. prima cercetare se efectuează la nivel lo cal de către Costan din, episcopul Buzău lui, și de către pahar ni cul Var lam, is prav ni cul ju de țu lui Să cu iani. Du mi tra che promite că-și va părăsi aman ta și se va întoarce la soția legitimă, iar pentru a-și li niști so crul îi dă foaia de zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i>l<o>sti i dali i pomilovali est mne emu ot nas u nașei zemli maldavscoi edno selo na imea Dumneani cito u volost dorohoiuscomu na reațeaiu Băneasa ză ves notar i să ves prihod cito toia selo beașe prav zacupenoj": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. 596 "Team mî videavși eg<o> pravoiu i vearnoiu slujbu do nas, jalovali est mne eg<o> osobnoiu na<ș>iiu m<i>l<o>stiiu i dali i pomilovali es<t
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
au nenorocit peste 70 de oameni"6. În sfârșit, semnatarul memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era însă singurul avantaj al statului de pe urma întrării în funcțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țin legat și fără teamă Sufletul muiat în flăcări a vulcanului grozav, Astfel secoli de-ntuneric țin în lanțuri d-umilire Spiritul, ce-adînc se sbate într-a populilor fire, Spiritul, ce-a vremei fapte, de-ar eși le-ar face prav. {EminescuOpIV 145} Dar de secoli fierbe lumea din adâncuri să se scoale. Cum vulcanul, ce irumpe, printre nori își face cale Și îngroapă sub cenușa creațiunea unei țări, Astfel fiii tari și tineri unor secole bătrâne Lumea din încheeture vor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe inimă cazi-mi, 40"Bălaia ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți sărute al urmelor prav. "Și lasă-mă-n umbra cămări-ți să vin, "Frumos-îmbrăcate cu alb musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă "A lampei de noapte lucire de nuntă". De-asupră-și aude uscata foșnire A poalelor lungi de mătasă subțire; Prin flori îi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
secolele al XVI-lea - al XVIII-lea: "Acordul în număr cu numele colectiv subiect se face adesea (după înțeles) la plural: ceaea semenție [sg.] ce [sg.] mărg [pl.] în sus [ce, pronume relativ subiect, având ca antecedent numele colectiv semenție] (Prav. 1581: 215r/15-16), să mirară [pl.] mulțimea [sg.] (NT 12r/28)." (cf. Camelia Stan, TILR II, Sintaxa, manuscris). Informații despre acest tip de acord se găsesc și în studiul lui Carabulea (1965). Carabulea (1965) a cercetat acordul predicatului cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronominală Domnia Mea, pentru referirea la propria persoană. În secolul al XIX-lea, ea impunea acordul la persoana I plural atât verbului-predicat, cât și pronumelor: (101) a. am aflat Domniia mea; am socotit Domniia mea; ne-am adeverit Domniia mea (Prav. Cond.) b. ne-am înștiințat Domniia Mea cum că... (SD6) c. și voim ca înșine Domniia Mea să vedem acest alișveriș (Doc. Ec. I). (iv) pronume de politețe de persoana a III-a, la singular (feminin sau masculin) ori la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]