16 matches
-
excursie la mănăstiri. Poporul român îi caută și îi ascultă pe preoții și călugării vrednici (care își dau și viața pentru oile din turma lor). Populația îi caută și îi urmează pe preoții care sunt doar cuiere de haine bisericești (praviliști, răspopiți, însetați de câștiguri materiale) și pe vrăjitoare, ghicitori, bioenergeticieni, eretici, yoghini, horoscopiști etc. Poporul român merge în fiecare dimineață de Duminică la biserică, la Sfânta Liturghie, timp în care populația se duce la piață, la supermarketuri, în weekenduri la
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1480514821.html [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
cazuri de opinii diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinici, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert "ce fel de nebunie va fi fost având". Pentru legiuitorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică, iar diferențierea acestor forme reiese cu suficientă claritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert "ce fel de nebunie va fi fost având". Pentru legiuitorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică, iar diferențierea acestor forme reiese cu suficientă claritate, ca și simptomatologia clinică psihiatrică. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există în concepția pravilistului încă alte situații, de excepție, printre care dragostea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de nebunie va fi fost având". Pentru legiuitorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică, iar diferențierea acestor forme reiese cu suficientă claritate, ca și simptomatologia clinică psihiatrică. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există în concepția pravilistului încă alte situații, de excepție, printre care dragostea. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos ea este și mai rea chinuire decât acelea, decât toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
, Alecu (Alexandru) (1806, Bezin, azi Donici-Orhei - 20.X.1865, Piatra Neamț), fabulist și traducător. Născut într-o familie boierească, D. este unul dintre cei patru copii ai Elenei (n. Lambrino) și ai lui Dimitrie Donici (frate cu Andronache, vestit pravilist). Învață acasă, cu dascăli tocmiți anume, după care, în 1819, este trimis la Liceul Militar din Petersburg. Prin 1821-1822 familia se mută la Chișinău, unde se găsea, în exil, și Pușkin. În pofida legendei, e puțin probabil ca D. să-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
33. Pe lângă omul cu minte (devenit adjectivul "cuminte"), există o serie de variante: "bolnăvindu-se feciorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere de minte (lipsit de memorie). Pravilistul definește alienarea "când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte"35, termen utilizat și astăzi în limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor lipsite de minte: "ca să nu se înnece anii cei trecuți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai general termen ilustrând alienarea este nebunia. Sensul acestei noțiuni, ubicuitară în România, este foarte bine definit și în Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de una sau două luni de zile; căci în adevăr Feriol a înnebunit și a fost așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei fiind de boale ce avem turbat și turbat să fie socotea". Medicina populară, apoi cea cultă, în realitate ecouri ale acesteia, menționează diferite manifestări patologice. Terminologai a evoluat de la aceea, populară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie Cantemir, peste mai bine de un secol, amintește de năbădac: "Aspis iaste în chipul amaragdului, iaste foarte de treabă la aceia ce i se lovesc năbădăicele, adică la ceia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cazuri de opinii diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinci, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert ("ce fel de nebuie va fi fost având"). Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară a acestora este recomandabilă. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert ("ce fel de nebuie va fi fost având"). Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară a acestora este recomandabilă. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sens schimbat. Cel mai general termen, ilustrând alienarea este „nebunia”. Sensul acestei noțiuni (ubiquitar În România) este foarte bine definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
adeverit În mai puțin de una sau două zile; căci În adevăr, Feriol a Înnebunit și a fost așa de furios, Încât a trebuit să-l țină „legat În fiare” (Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: „Cele ce-i când și când nebun, iar nu În toate zilele, cum s-ar zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei - cum este
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
avut o veche circulație orală, În textele scrise găsim și termenul sugestiv de patimă, patima „cea rea” și, În special, acela de „năbădae”, „năbădaica”, utilizat Încă În limbajul popular În Moldova Într-un sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, În sec. al XVII-lea, utilizează termenul de „patima dracului”, Dimitrie Cantemir, peste mai bine de un secol, amintește de năbădac: „Aspis easte În chipul smaragdului, iaste la ceia ce lovesc lovituri și cad jos de se tăvălesc și le
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]