31 matches
-
își voru da părerea de este falitulu vrednicu de iertare; spre acestu sfirsitu se va încheia jurnalu în care fia care creditoru va putea să înscrie disele și băgările sale de sema. - După închiderea acestei adunări, unirea creditoriloru se desfiinteda pravilnicesce. Articolul 281 Judecătorului-comisaru va înfățișa tribunalului chibsuirea creditoriloru despre iertarea falitului, precumu și unu raportu asupra feliului și a imprejurariloru falimentnlui. - Tribunalulu va hotărî de este falitulu vrednicu, sau nu, de iertare. Articolul 282 Dacă falitulu nu se va găsi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unor sume exagerate pentru întreținerea administratorilor - greci sau pământeni - în condițiile în care, în acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deții o funcție oarecare decât să ai moșii). Întroducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, "Pravilniceasca condică", a fost primită cu rezistență îndârjită de boieri. Încercările de reformă a domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de conservatorismul boierilor din Divan. Documentele timpului arată că în jur de 80% din cei care ocupau un loc în Divan
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
În a doua domnie din Țara Românească a fost lacom. Pierde tronul din cauza intervențiilor amiralului Chiuciuc Husein care, trebuind să lupte împotriva lui Pasvanoglu, cere ca în locul bătrânului Ipsilanti sa fie numit Constantin Hangerli. Ipsilanti tipărește în 1780 o condică pravilnicească compusă după legile bizantine și după obiceiul pământului. Astfel este, de pildă, dispoziția ca fata să nu mai aibă drept la moștenire după moartea părinților dacă a fost înzestrată. O altă dispoziție prevede ca numai băieții să moștenească moșia din
Alexandru Vodă Ipsilanti () [Corola-website/Science/299481_a_300810]
-
Hrisov“), iar în 1746-49 tot el, domnind succesiv la București și la Iași, a desființat șerbia (iobăgia) în ambele principate. „Marele Hrisov” a fost publicat ca model juridic de Constituție în gazeta „Mercure de France” din iulie 1742. În 1780, „Pravilniceasca condică“, redactată de domnitorul Alexandru Ipsilanti, a modernizat legislația Țării Românești. În 1784, celebrul „Supplex libellus valachorum”, redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
exemplu, episcopul Dunării de jos și academicianul Mihail Ștefănescu (1823-1892, cunoscut sub pseudonimul de „Melchisedec”) a fost și un însemnat demnitar francmason. În 1821, numeroși au fost românii afiliați la „Eteria” masonică condusă de Alexandru Ipsilanti, descendent al domnitorului cu „Pravilniceasca condică”, dar devenit general rus și demnitar mason. Printre ei, Tudor Vladimirescu, executat fiindcă își încălcase jurământul față de „Eteria”. Scopul „Eteriei”, bazată la Odesa, era internațional: dărâmarea puterii religioase și politice a sultanului otoman în întreaga Peninsulă Balcanică cu ajutorul țarului
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
hotărârilor definitive în materie penală", Auel Sava, București,15p, B.A.R.: II 86342 21. "Origina semnăturii prin "punere de deget" la Români", Aurel Sava cu Valentin Sava, Buc., 1938, Extras din Revista Medico-Legală, an III, nr. 1-2, 1938-39, 22. "Pravilniceasca Condică 1780", (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), Aurel Sava, 1957, p. 268, Ed. Acad. Rep. Pop. Române. OCLC Nr. 163769156. Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, Anul III, București, 1928: 1. Legea de organizare p.t.t. și statutul funcționarilor
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
juridică." Prin această legiuire s-a făcut un pas important în direcția modernizării organizării justiției. Are ca izvoare unele dispoziții din „Bazilicale”, jurisprudența (povețele) și doctrina juridică modernă (Montesquieu, Beccaria). Elaborată în perioada descompunerii relațiilor feudale și formării relațiilor capitaliste, Pravilniceasca condică cuprinde și unele dispoziții corespunzătoare relațiilor de producție capitaliste în curs de apariție. În Pravilă, de inspirație predominant cutumiară, se amestecă obiceiul pământului cu dispoziții ale dreptului bizantin. Pravila este o legiuire tipic feudală, care apără proprietatea feudală și
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
predominant cutumiară, se amestecă obiceiul pământului cu dispoziții ale dreptului bizantin. Pravila este o legiuire tipic feudală, care apără proprietatea feudală și reglementează în mod amănunțit dijma și claca. Din punct de vedere al dreptului moștenirii, a consacrat principiul masculinității. Pravilniceasca Condică a lui Ipsilanti s-a aplicat în Țara Românească până la 1 septembrie 1818, când a fost abrogată de Codul lui Caragea.
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
unor sume exagerate pentru întreținerea administratorilor - greci sau păteni - în condițiile în care, în acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deții o funcție oarecare decât să ai moșii). Introducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, Pravilniceasca Condică, a fost primită cu rezistență îndârjită de boieri. La începutul secolului al XIX-lea, datorită exploatării și jafului, condițiile de viață deveniseră extrem de precare, locuitorii de la sate fiind „reduși la ultima extremitate a celei mai spăimântătoare mizerii” Corupția era
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
politică, datorită creșterii puterii sale economice. Este o revenire temporară la sistemul consultării tuturor stărilor, în împrejurări de mare importanță. În tipologia atribuțiilor Adunărilor de stări, cele de legiferare, codificare, alături de care se mențin cele financiare, ocupă un loc important: Pravilniceasca Condică (1780), Legea Caragea (1817-1818), Codul Calimach (1817) și, mai târziu, Codul de procedură penală (1826)686. În domeniul fiscal s-a conservat obiceiul controlului și expunerii "bugetului cu venituri și cheltuieli". O verificare generală a gestiunii Domniei în Țara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
părinți și copii, pricinile pentru zestre, moștenire și împărțirea moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații de drept canonic: amestecarea de sânge, violurile și răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească susțin că, din acest moment, ele încep să fie judecate de către instanța laică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în țara Ro mânească și 1832 în Moldova), dar numai în pricinile ad mi nistra te de către Biserică. Între timp, alte manuale sau coduri de legi au fost elaborate și publicate: Proiectele lui Mihail Fotino la 1765, 1766, 1777 sau Pravilniceasca Con dică la 1780 sub Alexandru Ipsilanti și, în fine, Legiuirea Caragea la 1818 sub domnul cu același nume. Se pare că nici una dintre aceste legiuiri nu intră în practica soborului ecleziastic și că pricinile au continuat să fie judecate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pricinii lui orice fel ar fi“. Sau „judecătorii să aibă mâinile sale spălate întru Dumnezeu și întru pravilă, adică să fie temător(i) de Dumnezeu și drepți și să nu-ș întine mâinile sale cu priimiri de daruri și mituri“. Iar Pravilniceasca Condică (1780), în capitolul „Pentru judecători“, îi îndeamnă să-și ia în serios atribuțiile și să nu facă „alte vorbe și glume, sau să se pri gonească la cercetările ce vor face“. Câțiva ani mai târziu Nicolae Mavrogheni (1786 -1790
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atâta vreme, acum pe vremea muncii“. „Citația“ sau aducerea la Mitropolie Convocarea la judecată se face prin intermediul protopopului și al ispravnicilor de județe. Pârâtul ia cunoștință de conținutul jalbei care s-a dat împotriva sa mai mult individual, deși, prin Pravilniceasca Condică, reclamantul are obligația să-l anunțe de acuzațiile care i se aduc. În prac ti că însă, soborul își asumă sarcina înștiințării acuzatului printrimiterea unui ordin de cercetare, în care sunt cuprinse acuzațiile respective. Totodată, conducătorul anchetei îl informează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ciul primește misiunea de a-i înfățișa pe împricinații „uituci“. Pentru recalcitranți se folosește mumbașirul. Spre deosebire de zapciu, acesta percepe treapăd, o taxă care se calcu lează în funcție de distanța parcursă și de timpul petrecut pe drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să cheltuiască o grămadă de bani pe băutură, mâncarea lor și a cailor, iar atât zapciii, cât și mumbașirii iau treapăd și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mavrocordat le cere „judecătorilor“ alcătuirea de condici în care toate pricinile să fie trecute de către un logofețel special plătit pentru această slujbă. Alexandru vodă Ipsilanti reia această obligativitate pentru fiecare dregător care se bucura și de atribute judecătorești. Chiar și Pravilniceasca Condică pune accent atât pe necesitatea actelor scrise, cât și pe obligația posesorilor de a le autentifica. Fiecare județ ar trebui să aibă un logofăt și o condică în care să se treacă cărțile de judecată și toate actele de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în orânduiala casnicilor“. Cu toate că știe, cumnatul, pentru a scăpa de povara ce-i picase pe cap, o dă primului venit. În același an, noul cod de legi, Pravilniceasca Condică, surprinde și descrie acest rău obicei ce-l au frații, obligați să-și mărite surorile. De fapt, pentru a da zestre mai puțină, ei își coboară pretențiile sociale mult sub nivelul lor și, „fără să păzească cinstea neamului lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea păstrează zestrea, dar pierde darurile dinaintea nunții și nu are drept să pretindă nimic din averea soțului. Pravilniceasca Condică face un pas înainte și dă dreptul femeii, indiferent dacă are copii vii sau morți, indiferent dacă păstrează doliu toată viața, să ia a treia parte din averea soțului. Măsura este justificată prin motive cât se poate de logice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin care se câștigă „cunoștința lucrurilor și ființelor” și traiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Prefață și tabel cronologic de Maria Protase, București, Minerva, 1976. Munteanu, R.-I., Argumente pentru integrarea literară a României, http://editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner's Approach
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deficienței de solidaritate și a posibilității de acțiune concertată. Decalajul dintre noi și occident este adânc dacă privim fie și numai comparația făcută de Golescu. Pe de o parte, "obștească viețuire veselă și fericită, care să pricinuiește din dreptele hotărâri pravilnicești, ce nu îș au puterea urmărilor numai către cei mici, ci și cătră cei mari, și nu numai către cei săraci, ci și către cei bogați" (Golescu, 1963, 62). Pe de altă parte, cei bogați nu contribuie cu nimic, în timp ce
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Editura Enciclopedică, București, 2002, p. 510, despre unele reforme făcute de către Alexandru Ipsilanti: "...Alexandru Ipsilanti s-a angajat într-o amplă operă legislativă, materializată în numeroase așezăminte ("hrisoave"), care a fost încununată de primul cod de legi al perioadei fanariote, Pravilniceasca Condică, redactată în limba română și greacă și promulgată în 1780. Oricât de deschis era domnul inovațiilor, venite din "spiritul filosofic" al veacului al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Condică, redactată în limba română și greacă și promulgată în 1780. Oricât de deschis era domnul inovațiilor, venite din "spiritul filosofic" al veacului al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat. Pravilniceasca Condică rămâne în spațiul juridic tradițional: ea este o sinteză între dreptul bizantin (basilicalele) firesc într-o zonă aparținând arealului bizantin dreptul consuetudinar ("obiceiul pământului"), o sinteză îmbogățită prin experiența câtă și cum era a instanțelor de judecată. Mai important
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Thomas, Rites de mort. Pour la paix de vivants, Paris, Fayard, 1985, p. 208. 113. Vezi François Lebrun, A vida conjugal no Autigo Regime, traducere din franceză de M. Carolina Queiroga Ramos N., Lisabona, Editura Rolim, [f. a.], p. 56. 114. Pravilniceasca Condică. 1780, ediție critică, București, Editura Academiei RPR, 1957, p 102. 115. Vezi Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, p. 10. 116. Johann Wolfgang Goethe, Despre teoria culorilor. Partea dialectică, traducere de Mihaela Zaharia, București
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]