24 matches
-
a stins prematur utopia Pentru vreun scop mărunt și practic Și după gheața ce-o topi ea Se-anunță iarăși gerul arctic N-ai să găsești o dogmă laxă Să te oblige la frumos Când tot ce-ai învățat din praxă La fel e de insidios Pierdute cheile comorii Deși mai mulți vin să ne-nvețe Cum cântă noaptea sicomorii Cu stricte reguli de strictețe Și ne întoarcem iar la cercul Din care nu poți evada Un adevăr pe care-ncercu-l Oricare
PRAXISM de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Praxism_ion_untaru_1355397485.html [Corola-blog/BlogPost/365736_a_367065]
-
de către toți cei prezenți iar apoi grupul a plecat. Prietena mea portugheză, Susana, care era cu mine atunci, râdea văzându-mi expresia descrisă cel mai bine de sintagma autohtonă „ca vițelul la poarta nouă”. Apoi mi-a explicat ce înseamnă Praxe. Pentru portughezi, astfel de evenimente spontane sunt la ordinea zilei. Praxe este un ritual de inițiere specific universităților din Portugalia. Uniforma aceea cu mantie este aceeași pentru toți studenții, diferența făcând-o blazonul universității brodat. Odată intrat în mediul universitar
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului by https://republica.ro/ritual-de-initiere-pentru-viitorii-studenti-ce-invatam-la-trei-luni-dupa-ce-ne-urcam-pe-mese-la-banchetul [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
portugheză, Susana, care era cu mine atunci, râdea văzându-mi expresia descrisă cel mai bine de sintagma autohtonă „ca vițelul la poarta nouă”. Apoi mi-a explicat ce înseamnă Praxe. Pentru portughezi, astfel de evenimente spontane sunt la ordinea zilei. Praxe este un ritual de inițiere specific universităților din Portugalia. Uniforma aceea cu mantie este aceeași pentru toți studenții, diferența făcând-o blazonul universității brodat. Odată intrat în mediul universitar, ca student în Portugalia, ai opțiunea de a face parte din
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului by https://republica.ro/ritual-de-initiere-pentru-viitorii-studenti-ce-invatam-la-trei-luni-dupa-ce-ne-urcam-pe-mese-la-banchetul [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
este un ritual de inițiere specific universităților din Portugalia. Uniforma aceea cu mantie este aceeași pentru toți studenții, diferența făcând-o blazonul universității brodat. Odată intrat în mediul universitar, ca student în Portugalia, ai opțiunea de a face parte din Praxe. Evident, poți refuza această tradiție, dar majoritatea studenților portughezi o urmează deoarece, pentru ei, a purta acea uniformă este un echivalent al prestigiului și curajului. Dacă vă întrebați de ce, ei bine, aflați că nu oricine are acest drept. Nu pot
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului by https://republica.ro/ritual-de-initiere-pentru-viitorii-studenti-ce-invatam-la-trei-luni-dupa-ce-ne-urcam-pe-mese-la-banchetul [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
purta acea uniformă este un echivalent al prestigiului și curajului. Dacă vă întrebați de ce, ei bine, aflați că nu oricine are acest drept. Nu pot să mă duc să mi-o cumpăr de la magazin dacă nu am trecut prin ritualul Praxe. Acest ritual nu include o pălărie vorbitoare, deși am aflat că J. K. Rowling a locuit în Portugalia pe vremea când scria Harry Potter și s-a inspirat din ceea ce a văzut acolo. Praxe, care datează de mai bine de
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului by https://republica.ro/ritual-de-initiere-pentru-viitorii-studenti-ce-invatam-la-trei-luni-dupa-ce-ne-urcam-pe-mese-la-banchetul [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
dacă nu am trecut prin ritualul Praxe. Acest ritual nu include o pălărie vorbitoare, deși am aflat că J. K. Rowling a locuit în Portugalia pe vremea când scria Harry Potter și s-a inspirat din ceea ce a văzut acolo. Praxe, care datează de mai bine de cinci secole în Portugalia, presupune ca studenții aspiranți să treacă, pe parcursul primului an universitar, printr-o serie de probe iar, dacă rezistă până la final, vor fi botezați, își vor alege un naș și o
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului by https://republica.ro/ritual-de-initiere-pentru-viitorii-studenti-ce-invatam-la-trei-luni-dupa-ce-ne-urcam-pe-mese-la-banchetul [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
Densușianu, a fost elaborat „Statutul Școlastic Diacezan”, care la art. 91, cu privire la învățători, statornicea: ”Docenții ordinari definitiv la școalele noastre elementari pot fi constituiți numai atari inși greco-catolici, absoluți de preparandie publică, care după cel puțin de un an de praxă au depus examenul de cualificațiune și au câștigat DIPLOMA DOCENȚIALĂ”. Marii latifundiari din Țara Hațegului și din Valea Jiului, pentru a obține venituri tot mai mari pe moșiile lor, au înăsprit mereu jefuirea populației, taxele au devenit insuportabile, prezentând o obligație
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
numirea era legată de însemnate condițiuni. Dreptul în Austria e un studiu greu, examenele {EminescuOpXI 223} sânt numeroase și stricte; și, pe când tinerii ieșiți din universități găseau lesne primire atât în justiție cât și în administrație, unde după o scurtă praxă gratuită se numeau judecători, aceia dintre tineri cari ar fi voit a se consacra praxei de advocat erau obligați d-a fi atașați ani mulți în biuroul unui advocat recunoscut și abia după un timp îndelungat ajungeau în fine a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
223} sânt numeroase și stricte; și, pe când tinerii ieșiți din universități găseau lesne primire atât în justiție cât și în administrație, unde după o scurtă praxă gratuită se numeau judecători, aceia dintre tineri cari ar fi voit a se consacra praxei de advocat erau obligați d-a fi atașați ani mulți în biuroul unui advocat recunoscut și abia după un timp îndelungat ajungeau în fine a se stabili în mod definitiv și de capul lor, în urma însă a unei numiri din partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
frecuentările cerute de la alți aspiranți. Aci se cere: Titlu academic de licențiat sau doctor în drept; Practică de advocat sau de magistrat de cel puțin cinci ani. Am văzut la chimie doi ani de laboratoriu; aci vedem cinci ani de praxă. Știți de ce se cer condiții așa de grele? Pentru că suplinitorul actual le are, din fericirea lui, pe toate. Nu ne îndoim că tot atât de economicoase cată să fie și condițiile pentru școalele comerciale din Galați și din Craiova. Când vom vedea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate guvernele Europei și că în esență situația diplomatică este aceeași cum era în vremea prezentării proiectului de reformă la Poartă, cu deosebire numai că Anglia, față cu întrebările concrete și deschise, nu mai are nici în principiu, nici în praxă vre - un motiv de - a - și mănținea rezervele sale din trecut. În fine mai fără escepție predomnește o idee optimistă asupra succesului ce-l vor avea tractările de pace. [25 august 1876] SĂMÎNȚĂ JIDOVEASCĂ DIN CERNĂUȚI D. Carol Emil Franzos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie să zicem odată "quousque" și să pretindem statornicirea lucrurilor din țară. Cine este amploiat numai prin praxă îndelungată să rămâie ce este, dar să nu mai înainteze; iar acei ce vor dovedi regulații lor douăzeci de ani de studiu (clasele primare, liceu, universitate) să poată înainta. Nici un jurist ce s-ar prezenta din nou să nu fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
regulații lor douăzeci de ani de studiu (clasele primare, liceu, universitate) să poată înainta. Nici un jurist ce s-ar prezenta din nou să nu fie numit direct într-un post vacant, ci mai întîi într-unul inferior, pentru a face praxă de 3, 4 ani. Spre a opri înmulțirea peste măsură a advocaților să se îngreuieze foarte mult intrarea în această clasă, se-nțelege că fără [a] jigni pe cei cari sânt deja. După un termin de zece ani de ex.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
create ad hoc ori măcar marcate cu simbolul prodigioasei paternități. Iată doar cîteva pilde din sutele, din miile cu putință: "propriile-i tribulații biografice, o, cît de multilaterale! o, cît de bolșeviurîtoare!"; "Mic laborator diabolectic"; "fiecare îndeletnicindu-se cu gîndemele, praxele și Carmencitele sale"; "prefațatorul, personagizat mai apoi într-un texticol"; "categorii de textoanți"; "opusculul genitat"; "fîntînă carteziană"; "postul diplomaticos"; "să fii sprințangiu, jmecher + cununat de Pohoață, ergotînd la nesfîrșit în Casa Universecuritarilor"; "dosarul de membrizare la județeana pecerie"; "a Sexcuriștilor
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
mijloc între marile puteri de pe atunci, Ungaria, Polonia și Turcia. Întemeietorul statului, Radu-Negru, nu dete însă țării sale din nou create o nouă bază constituțională, ci păstră, neschimbată în liniile ei fundamentale, constituția binecunoscută poporului său prin tradiție și prin praxă, o constituție pe care poporul o dusese cu sine din Bulgaria în Ardeal, din Ardeal în Valachia. A. Această constituție recunoștea în capul statului un voievod, însă nici ridicarea lui în scaun, nici marginele puterii sale nu erau însemnate după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a putea privi cu ușurință peste întreagă ținoarea unei științe trebuiește înainte de toate espunerea principiilor sistematice cari dovedindu-se odată [că] trebuie să fie așa cum se statuează și nu altfel, servesc pentru a deduce din ele toate regulele disciplinare și praxa artei precum și negațiunea a ce e rău în (arte) ea. PREVORBIRE Cine cutează a face o încercare (primă) întîie spre a ridica o activitate din regiunea atitudinei sale instinctive, a observațiunilor (de pe ici de pe colea) presărate și a scrutațiunilor risipite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate forma neciodată pe un artist. Nimeni nu mărturisește asta mai de voie bună decât știința însăși, pentru că ea are scopul ei chiar în sine (e de sine folositoare) și nu se dejosește singură numai la o simplă pârghie a praxei, deși știe că teoria adevărată (fructifică) face roditoare nemărginit de mult esercițiul artei și că din teorie îi izvorăște geniului artistic o avuție de (intuițiuni) idei (Anschauungen) (prin) cu care el își împopulează lumea lui cu (figuri) tipuri nouă. O
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de aceea și femeile iau o parte egală la ea. Ba chiar cultura în sens exclusiv, ca element unitar și unică designare pentru gradul vieții spirituale, cade la noi în partea femeilor, pentru că bărbații sânt ocupați cu știința și praxa științifică mai ales, fiindcă în cercurile ce aparțin culturei în genere ei se aruncă în genere de-ndată într-o știință sau artă. Din acest scop al culturei determinat în modul acesta rezultă determinațiunile mai de aproape a ființei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
progres cert dacă nu e s-o confundăm cu diletantismul. De această lege fundamentală a culturei se înlățuiesc acuma mai multe consecvențe. - Mai-nainte de toate trebuie dezvoltată deosebirea atinsă dintre știință și cultură. Fiecare om al științei sau al praxei (căci nu există praxă care să nu aibă teoria sa, adică care să nu fie obiect al inteligenței) nu are numai interesul general uman al cunoștinței, ci totodată, ba proprie înainte de asta, un interes determinat individual. În metafora noastră de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e s-o confundăm cu diletantismul. De această lege fundamentală a culturei se înlățuiesc acuma mai multe consecvențe. - Mai-nainte de toate trebuie dezvoltată deosebirea atinsă dintre știință și cultură. Fiecare om al științei sau al praxei (căci nu există praxă care să nu aibă teoria sa, adică care să nu fie obiect al inteligenței) nu are numai interesul general uman al cunoștinței, ci totodată, ba proprie înainte de asta, un interes determinat individual. În metafora noastră de mai sus fiecare nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decăcan avertismente de soiul: "Tu nu ești încă pe lista neagră!". După 1987, fiindcă-l frecventam pe Dan Petrescu în mod ostentativ, iar la Cangeopol, vecin cu mine, mergeam seară de seară, s-a trecut la reactivarea unvierSECUritarilor, iuți în praxa șicanelor, provocărilor, injuriilor. Cei mai benigni dintre ei îmi susurau săptămânal în urechea stângă (aceea cu care captez inaudibilul și văd invizibilul) duioasa melodie: Din cauza ta, că ești comentat favorabil de Virgil Ierunca la Europa Liberă, ni se desființează secția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reflecțiile lui Valéry despre Mallarmé și Baudelaire, nu-l neglijam nici pe Manolescu, auctor al unor incitante excursuri în conștiința de sine a poeziei românești, nici pe Noica, necum cercetările asupra izotopiei autoreferențiale ori asupra autotelicului kantian. Serioasa cunoaștere a praxelor teoretice îmi surpa semețirea antiromânească, ajutându-mă să am o bună distanță față de fenomenul poetic. Pricepeam altfel stihuri eminesciene, blagiene ori bacoviene ce nu-mi ieșeau din minte. Nu-mi repugna să mă dau la versurile unor literatori pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aceasta și din consensul întrunit, aproape fără rezerve, de principiile restructurării propuse de Frontul Salvării Naționale, în timp ce se ajunge mult mai anevoie la întruparea lor. Căci a le coborî din sfera senină a conceptului în aceea agitată aporetică, agresivă a praxei este a admite diminuări și concesii cu care, de obicei, se poate împăca un om politic, nu și gânditorul deprins a observa o logică mai riguroasă. Comportă aceste planuri ale realului o anume incompatibilitate? Fapt este că realitatea socială se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]