10 matches
-
în Manhattan în urma unui atac de cord. Necrologul din The New York Times l-a numite pe Rothbard un economist și filosof social care a apărat cu înverșunare libertatea individuală împotriva intervenției guvernului. Școala austriacă încearcă să descopere axiome ale acțiunii umane (numite praxeologie, în tradiția austriacă). Aceasta susține economia de piață liberă și critică economiile comandate. Susținători influenți ai acestor idei au fost Eugen von Böhm-Bawerk, Friedrich Hayek, și Ludwig von Mises. Rothbard a susținut că întreaga teoria economică austriacă rezultă din implicațiile
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
curent reține actori parțial condiționați de cultură și de mediu. Fiecare dintre ei este o individualitate, iar totalitatea experiențelor și cunoștințelor fiecăruia este unică. Totuși, mecanismele de dobândire a cunoștințelor și cunoștințele Înseși reflectă niște practici specifice. Școala austriacă susține praxeologia ca „știință a tuturor genurilor de acțiune umană”, insistând asupra „acțiunilor reale ale oamenilor reali”. Apărător al subiectivismului, Ludwig von Mises (1949) face totuși distincția Între praxeologie și istorie: prima se referă la cunoașterea unor universalii și a unor categorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dobândire a cunoștințelor și cunoștințele Înseși reflectă niște practici specifice. Școala austriacă susține praxeologia ca „știință a tuturor genurilor de acțiune umană”, insistând asupra „acțiunilor reale ale oamenilor reali”. Apărător al subiectivismului, Ludwig von Mises (1949) face totuși distincția Între praxeologie și istorie: prima se referă la cunoașterea unor universalii și a unor categorii catalactice, structura logică a minții umane fiind universală (raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor de coerență structurală. Dacă acțiunile individuale libere concură la apariția instituțiilor și a unei ordini autoorganizate (catalaxiaă ordine concretă), regulile abstracte conduc la o ordine abstractă. Concurența și imitația se conjugă ca niște „procese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
simplificat [19/2], axat esențial pe cele două SCB "atribuire" [șapte conectori] și "praxis" [doisprezece conectori]. Constituenții normativi ai nucleului central dau naștere unei valențe puternice pentru răspunsurile la întrebările metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
économique mondiale des dernières décennies. Ce manuel se veut une contribution utile à une meilleure compréhension du phénomène économique et de la dimension socio-humaine de l'économie. În seria Economie au mai apărut: (selectiv) Acțiunea umană. Perspectiva Școlii austriece: Rothbard și praxeologia, Ioana Negru, Anca Negru, Stephen D. Parsons Comerțul internațional, Frédéric Teulon Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon Economie generală, Tiberiu Brăilean Europa economică, Bertrand Commelin Europa economică interbelică, Ion Saizu, Alexandru Tacu Europa monetară, Andrew Brociner Moneda și politica monetară, Jean-Pierre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
este un enunț prescriptiv mai degrabă decît descriptiv sau denotativ (ca în știință), un enunț ale cărui valențe pragmatice vizibile sau implicite sînt evidente. Aici își găsește substanța primul domeniu al Rațiunii practice. Lingviștii vorbesc de "pragmatică", anumiți filosofi de "praxeologie", eu pomeneam mai demult de o fizică "morală" și ceea ce lingvistica ne precizează în termeni specializați, "regnul moral" de odinioară este semnalat sub aceeași denumire și de Academia Științelor. Să deschidem un dicționar la termenul "moral": "1) relativ la spirit, la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ale psihologiei și științelor educației, ale teoriei instruirii cu deosebire. Dar și a altor date cu semnificație pedagogică, din celelalte domenii ale științelor umane și sociale, ale teoriei cunoașterii și teoriei informației, ale teoriei comunicării și științelor comportamentale, ale sociologiei, praxeologiei ș.a. Asemenea realizări valorificate În mod constructiv și din perspective didactice aduc fără Îndoială un suport teoretic Înnoitor practicilor școlare. Orientările metodologice evoluează În concordanță cu progresele Înregistrate În cunoașterea științifică. Pe fundalul acestor noi achiziții este În curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conceptul de acțiune educațională? Ca termen, apare târziu în dicționarele de pedagogie, după anii '70, când s-au dezvoltat și cercetările de praxiologie, unde acțiunea pedagogică s-a putut înscrie în contextul global al științei acțiunii (gr. praxis acțiune, practică; praxeologie în limba franceză și praxiologie în limba engleză). Ea se conturează ca un sistem de elemente (obiective, resurse, programe, mijloace, contexte, realizare, strategii, evaluare, reglare), acte, fapte, procese care susțin formarea, dezvoltarea în timp. Iar un dicționar relativ recent la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]