7 matches
-
octombrie 1762, adresată generalului Buccow, o numește “per antivquua...”, iar prin cea din 17 iulie, același an, îl roagă să n-o dărâme, ci alungându-l pe Procopie, să o predea uniților. Dintre cărțile mănăstirii se numărau: Faptele Apostolilor sau Praxiul, tipărit la Brașov, în 1563, de diaconul Coresi și Noul Testament, din 1648, de la Alba Iulia. Dezvoltarea picturii a aflat la Lupșa o ambianță propice. Cele câteva icoane păstrate sunt edificatoare în acest sens: icoanele împărătești, probabil de la mijlocul secolului al
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
-lea, pare a fi o donație a ctitorului. Pe lângă aceasta s-a mai păstrat un manuscris al ""Faptelor Apostolilor"" cu o însemnare în limba slavonă: "Cu bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Bogdan Voievod, Domn al Țării Moldovei, prin porunca și cheltuiala robului lui Dumnezeu Luca Arbure pârcălabul Sucevei ... l-a dat ... celei din nou zidite biserici de la curtea sa de la Solca
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință referitoare la istoria culturii românești și evoluția limbii literare, afirmînd că destinația cărții
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
fost martor la viața lui Isus și nici măcar nu susține că descrie în Evanghelie evenimente la care ar fi fost martor. Cartea Faptele Apostolilor sau Apostolul a fost tipărit în decursul timpului și separat de Noul Testament. Numit în vechime și „Praxiul” (Faptele), a fost tipărit pentru prima oară în limba română în anul 1563, prin osârdia diaconului Coresi. A cunoscut apoi mai multe ediții în limba română și a circulat în toate teritoriile locuite de români. Charles Guignebert, profesor de istoria
Faptele Apostolilor () [Corola-website/Science/303883_a_305212]
-
Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind identitatea autorului
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la ace sfântă biserică cu moșu său ierei Gheorghe Donosă. Și am scris eu Ierei ot Vaslui, let 7285 avg(ust). Pe un
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domn și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci au pierit multe comori de artă, printre care se numără și manuscrisele. Cronologic, primul manuscris este un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut, iar faptul că acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]