1,004 matches
-
tare mi-e frică de viitorul lui. Nu se leagă învățătura de el nici cu de-a naibii. Nu-i place cartea, dar prostii face cât e ziulica de lungă. Știu eu cui seamănă el așa...", medita Ioana privind încruntată preșurile decolorate de spălările făcute în timp. La ultimul gând a tresărit și s-a uitat speriată la bărbatul ei, dar tocmai plecase, parcă mai îngândurat decât ea... În acel an, la București, Gabriel s-a simțit mult mai în largul
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
semnul crucii. - Mai bine taci Dac-o fi chiar, ucigă-l toaca?! Și bate nebună inima-n piept Ordin să tragem, așa ni s-a spus Ce lucruri ciudate și-n statul de drept Mai greu însă-i mortul cu preșul de dus! O fi din Cluj? Poate din Deva? Unde-i curajul să-i spui tu lui Că n-avem, uite de la Geneva Nimic despre "drepturile mortului!" Eu dacă-l văd, ii spun în față: - Vezi că gealații vor să
MORTUL DE PE MASA DE DISECŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mortul_de_pe_masa_de_disectie_ion_untaru_1341293598.html [Corola-blog/BlogPost/356715_a_358044]
-
Cluj? Poate din Deva? Unde-i curajul să-i spui tu lui Că n-avem, uite de la Geneva Nimic despre "drepturile mortului!" Eu dacă-l văd, ii spun în față: - Vezi că gealații vor să te-mpuște Te duc cu preșul până te-nhață; - Prost o fi mortul, din momeală să muște! El habar n-are: gata-i e groapa Tot ce se-ntâmplă este o lecție Să nu ne tragă el nouă clapa: Cine-l împușcă,-l duce la Secție
MORTUL DE PE MASA DE DISECŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mortul_de_pe_masa_de_disectie_ion_untaru_1341293598.html [Corola-blog/BlogPost/356715_a_358044]
-
exista între cei prezenți în fosta aerogară. Bariere impuse de intimidate, de civilizație, de societate. Salomea “se gudură ca un câine lângă stăpân, apoi îl împinge cu vârful sandalei, i se urcă-n spinare,- calcă peste el ca pe un preș aruncat peste un maldăr de oase. Salomea danseză lasciv din buric. Nimeni nu o dezaprobă, nimeni nu aplaudă... Realizez instant că ea ne este șeful. Știe cum, și poate seduce bărbații și femeile deopotrivă. Are dar să subjuge, întărîtându-ne și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
miri ce fel de minți (mai mult sau mai puțin întunecate!), devine un fel de non-poveste, în care omul, din personaj, ce-i drept, decăzut din primordii și Dumnezeire, devine un fel de s...a calului în vârful dealului și preș de sters la intrarea în „Banbu” sau „Golden Blitz” [prima, cârciumă, zice-se, de lux (în limbajul de mahala, de fițe), de pe Dorobanți, în România, ultima, tot din România, demolată doar pentru a răsări alta pe măsura gusturilor (cărora nu
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU-MI MAI CĂLCA PE VISE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu-mi mai călca pe vise că astea nu sunt preșuri Și scoate-ți ochelarii să vezi tu câte vrejuri Ne urcă rătăcirea în capete pe umeri Trec mastodonți pe stradă că nu mai poți să-i numeri Stinge te rog țigara, nu mai privi la lustră Și hai să-nchiriem o
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mi_mai_calca_pe_vise_.html [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă dau mare”, știam mai multe , puteam destule, așa că: - Ce-ai dori pentru când vei fi mare? - Nițică minte, ca să ajung preș la cap. Am simțit că mă caută ai mei. Nu voiam să mă fac de râs. - Treb’să plec, o să te mai vizitez, da să știi că mintea are perioada de gestație măcar două decenii. - De ce gee ? a întrebat omulețul
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
mine, a spus Gulă-ciobănelul, fiindcă n-a găsit la ce obiect să mărg la olimpiadă, tovul dirig m-a propus pentru olimpiada de mincinoși. - Concurs de minciuni? - A, nu. Ceva cu politica lor de societate multilateral dezvoltată... - Mamă, ...cum adică preș de cap? Covor? - CAP, scris cu majuscule, adică înseamnă Cooperativa Agricolă de Producție. Preș e forma prescurtată de la președinte. * După trei decenii am trecut iar prin aceste locuri. Mi-am amintit de râsul canin, i-am povestit soției mele și
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
olimpiadă, tovul dirig m-a propus pentru olimpiada de mincinoși. - Concurs de minciuni? - A, nu. Ceva cu politica lor de societate multilateral dezvoltată... - Mamă, ...cum adică preș de cap? Covor? - CAP, scris cu majuscule, adică înseamnă Cooperativa Agricolă de Producție. Preș e forma prescurtată de la președinte. * După trei decenii am trecut iar prin aceste locuri. Mi-am amintit de râsul canin, i-am povestit soției mele și...am constatat că uitasem să activez unul dintre cele două cipuri din capul fostului
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
Valea Mureșului, nu știu cu ce ocazie, că povestește și plânge și gesticulează și se ceartă cu bulibașa ăla... Într-o zi ne-am luat inima-n dinți și ne-am dus cu Ioniță la ea în grădină. Legase un preș de doi pruni și-și făcuse un fel de șezlong aerian în care se da huța toată ziulica cât e de mare la umbra prunilor. -Bună, Frida! - îi zic eu ca mai apropiat. -Bună, băieți! - răspunde ea, foarte prietenos, cam
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Credeam că nu mai ajung să bat la ușă. Mama mi-a deschis, m-a luat în brațe și m-a pupat apăsat. Mirosea a cozonaci de afară. În apartament era plăcut chiar dacă nu aveam mobilier. Pe jos erau câteva preșuri, un pat în care dormeam amândouă, un șifonier foarte vechi și cam atât. Cum a fost drumul, mamă? A fost frig? Ti-e foame? Mama nu se oprea din întrebări iar eu nu-i puteam răspunde, pentru că răspunsul meu se
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
lui Josephine Baker din banane dansând, cerând venirea ploilor, acum sunt creanga... ști tu, a lui Satyavan, plecat pe maidan să-și facă relele, damblalele, acum mă urci sus, la colțul camerei păianjen, apoi tu îmi apari incubus călare pe preșul zburător grăbit să mă desfășor fir de nimfă, apoi, despre mine, că-s doar sucubus zburând pe crupa lycornei sunând goarna ... Citește mai mult LUMEA BASMULUI MEU(Lui George Anca)De-atâta timp îmi recit povestea basmului meu scris de
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
ablocului, leuștean, paparudă zăludăîmbrăcată în brâul lui Josephine Bakerdin banane dansând, cerând venireaploilor, acum sunt creanga... ști tu, a luiSatyavan, plecat pe maidan să-și facărelele, damblalele, acum mă urci sus, lacolțul camerei păianjen, apoi tu îmi apariincubus călare pe preșul zburător grăbitsă mă desfășor fir de nimfă, apoi, despre mine, că-s doarsucubus zburând pe crupa lycornei sunândgoarna ... VII. ADINA DUMITRESCU - POEME DE SFÂRȘIT DE AN, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. CE CAUTĂ
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
Greu de raspuns, nu? Întotdeauna, dar întotdeauna un copil impus nu va fi o binecuvântare, indiferent de discursurile din biserici. Adăugăm educația sexuală care este un subiect tabu, metodele de contracepție care sunt considerate păcat și băgăm tot gunoiul sub preș pentru că acolo nu se uită nimeni. Am vorbit de Olanda la începutul articolului pentru a vă propune în final un scurt exercițiu de imaginație: ce s-ar întâmpla dacă cineva ar avea în România curajul să propună o inițiativă legislativă
Cu durere, un gând al femeii „criminale” care avortează by https://republica.ro/cu-durere-un-gand-al-femii-zcriminale-care-avorteaza-un-copil-impus-nu-e-o-binecuvantare [Corola-blog/BlogPost/338053_a_339382]
-
începutˮ. Florina Bereschi, o scriitoare ce n-a împlinit încă 30 de ani, este prezentată de editoarea Voichița Pălăcean-Vereș, care pune în valoarea calitățile scrisului ei. Autoarea mulțumește pentru premiu și pentru încrederea ce i-a fost acordată, promițându-i preș. Al.F. Țene că nu va renunța la scris și că va fi o prezență activă la manifestările culturale. Despre fetița de 10 ani din Târgu Mureș Antonia Rașcu a vorbit Mircea Dorin Istrate, președintele Filialei Mureș a LSR. Premiul
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490948772.html [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]
-
simțămintele din ziua plecării, șuvoi de sentimente mult prea grele pentru pieptul fragil, de copil. A doua zi, după cele patru ore de școală, s-a dus la vechea lui casă și, fără să bată la ușă, a strecurat sub preș o monedă din aluminiu. Acum mama va avea bani de pâine...” Drama artistului, ajuns la stadiul când dorul, nu se știe de cine sau de ce, doare - este grefată pe o frumoasă poveste de iubire, acea iubire absolută cu firescul “te
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
oricum dintr-o ochire - „fâlfâire de fald”) ci pentru a „adulmeca” anticipat esențele mirifice și farmecul tainic și tentant al pregustării dorințelor și intereselor atât de mult amânate pentru membrii și simpatizanții locali ai formațiunii, oricum ușor de „dus cu preșul”!... Își propunea nu „expuneri” care să ia fața, ci dialoguri de lucru cu oamenii, pentru a lua pulsul și a fi la curent...cel puțin asta era indicația sosită de la vârful vârfurilor! „Tiraja” vorbe, perorând „prețiozități” fără a slăbi deloc
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
artificial și contrafăcut, silnicia nu se întrevedea din nicio înfățișare, nici nu era o zi așteptată cu nerăbdare ca să-ți mai tragă sufletul, nu era pregătită intempestiv pentru pavoazări și potemkiniade care să acopere neajunsurile și să bage „gunoiul sub preș” de ochii lumii. Asta nu înseamnă că nu se poate constata exercițiul repetării alaiului ce se anunță, o anume rutină dictată de proximitatea neprevăzutului sau întâmplării, oamenii participanți la ceremonii au bine lămurite și însușite ca atare scenariile momentelor la
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_americii_la_lansarea_revistei_piatra_craiului_.html [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
de dulceață... (...iar pe partea cea stângă - avea ca o ceață...) - ...auzi dom'le obrăznicie și neseriozitate pe el! - ...păi când zici că faci ceva - ține-te-n mă-ta de vorbă - tâmpitule și găinarule! - nu du oamenii cinstiți cu preșul... rostogol... - ...da - cică a-nviat - da - ...băi să fie! - și ăsta a luat-o - mototol - nici una nici două - cu înviatul - ca Hristos...de dimineață - pe stomacul gol... MISTICA PETALEI au înflorit iar pomii - dar eu nu i-am văzut întors fiind
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
din partea Cenaclului „A. Silvestriˮ diplome pentru merite deosebite pe tărâm artistic. Al.F. Țene a prezentat informarea privind activitatea Filialei Mureș a LSR, condusă de Mircea Dorin Istrate, si a informat cu privire la Adunarea Generală a Filialei Iași din luna martie (preș. Constantin Toni Dârțu). Cele mai noi cărți ale membrilor Ligii au fost prezentate publicului: Al.F. Țene, „La braț cu Andromedaˮ, Titina Nica Țene, „Nostalgia întoarceriiˮ, Persida Rugu, „Oglinzi alchimiceˮ, Constantin Măruțoiu, „Despre cromatografia de lichideˮ, Ana Marinoiu, „Ram de
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ LA LSR, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1456492352.html [Corola-blog/BlogPost/379432_a_380761]
-
în April peste flori de cais Cu fulgi rătăciți într-un alt paradis; Ramuri se pleacă sub aspra povară, Cerul în valuri mai tulburi coboară! Ninge în April printre flori de cireș Și nori se aștern peste câmp ca un preș, Iar mugurii cad pe pământ înghețați În prag de zvâcnire și neîntrebați. Ninge la sfârșit de April peste zări Fără un preaviz și fără chemări; Plânge grădina și se zbate în chin Când florile-și pun sub zăpadă suspin! Ninge
NINGE-N APRIL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1492710441.html [Corola-blog/BlogPost/375782_a_377111]