340 matches
-
demers fără sfîrșit la porțile misterului prevăzute cu o kafkiană birocrație implacabilă. Purgatoriu terestru al autorului aparent "îndărătnic și nesupus", de facto supus supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să scrii, să scrii,/ cu un potir mereu plin
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
fi fost considerați a merita să fie numiți fiii Săi. Sfântul Iustin conchide că, în Psalmul 81, se demonstrează că toate ființele umane sunt considerate demne de a deveni dumnezei și de a avea puterea să devină fii ai Celui Preaînalt, și vor fi judecați și condamnați după fapte, precum Adam și Eva: „Dar totuși, eu nu am citat cuvântul în sensul acesta, ci pentru a vă demonstra că Duhul Sfânt reproșează oamenilor deveniți asemănători cu Dumnezeu, fără de patimă și nemuritori
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lui Dumnezeu, neparticipând încă la libertatea Fiului. Necunoscându-L pe Dumnezeu Întrupat, se privează de darul Său, care este viața veșnică; și neprimind Cuvântul nemuririi, rămân în carnea muritoare. Versetele, „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui preaînalt; Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”, le sunt adresate lor, adică, „acelora care nu au primit darul înfierii”. Aceștia nu reușesc să cinstească Întruparea Cuvântului și „îl privează pe om de înălțarea sa la
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
înfierea filială, care le permite să participe la atributele divine ale nestricăciunii și nemuririi. Ca roadă a Întrupării, creștinii au acces la o demnitate divină pe care ereticii nu reușesc să o obțină: ultimii sunt dumnezei și fii ai Celui Preaînalt, dar mor precum oamenii. A treia referire la Psalmul 81, 6 apare într-o importantă discuție legată de răspunsul la întrebarea de ce umanitatea nu a fost făcută perfectă de la început<footnote Contre les heresies, 4.38.3, Édition critique dʼaprès
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
fost sub nor, și (încă) sub un nor bun, care le-a stins focul patimilor trupești. Norul cel bun umbrește pe cei care îi cercetează Duhul Sfânt, în cele din urmă s-a coborât peste Fecioara Maria «și puterea Celui Preaînalt a umbrit-o pe ea» (Lc. 1, 35), când a zămislit pe Răscumpărătorul neamului omenesc. Și acea minune a fost făcută de Moise în chip figurat. Așadar, dacă Duhul a fost în figură (atunci) nu este în adevăr, fiindcă Scriptura
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
au urât pe Mine! Batjocoriți veți fi și defăimați, Voi răsplătiți-le disprețul cu iubire! Poruncă,Eu vă las spre mântuire: Pe cei ce vă urăsc,iubiți-i ca pe frați! Nu căutați dreptatea omenească, Toate Le vede,Dumnezeu ,Cel Preaînalt! Cel cea ales cu Mine-n cer să locuiască Mai iertător va fi,iar când o palmă o să primească, Își va întoarce și obrazul celalalt! Să vă-ntrebați,când veți fi puși la încercare: Oare Iisus,Domnul din cer,durere
IUBEȘTE ȘI IARTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380751_a_382080]
-
părtășia, încă de aici, cu Sfinții și Părinții, de la care și despre care sau pentru care, fratele nostru Stelian neobositul, a scris atât de frumos și atât de bine! Îl salutăm și îmbrățișăm, dorindu-i, de la noi bucurie iar de la Preaînaltul mântuire!... (+ Calinic Argatu - Arhiepiscop de Argeș și Muscel). * Într-o perioadă în care lectura de tip classic este înlocuită cu mijloace moderne hipersofisticate și într-o perioadă când acest fenomen este amplificat deliberat prin taxa pe cultură, apariția unei cărți
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei și fii ai Celui preaînalt (Ps. 81,6), știind că din Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi ca Dumnezeu (Facere
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Astfel, marea căutare a omului ia sfârșit, iar eterna întrebare care dăinuie de veacuri „Cum ne putem apropia de Dumnezeu? ” are doar un singur răspuns, așa cum este el dat în „Cartea sfântă”, prin Iisus Christos, Regele Drepății, Preot al celui Preaînalt, după tradiția Ordinului lui Melchisedec. Organizația Ordinul lui Melchisedec a avut diverse forme în diferite civilizații ale Pământului. Melchisedec, menționat în „Vechiul Testament”, a făcut parte din numeroase Școli ale Misterelor de-a lungul istoriei omenirii (ca membru al acestora a
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
Astfel, marea căutare a omului ia sfârșit, iar eterna întrebare care dăinuie de veacuri „Cum ne putem apropia de Dumnezeu? ” are doar un singur răspuns, așa cum este el dat în „Cartea sfântă”, prin Iisus Christos, Regele Drepății, Preot al celui Preaînalt, după tradiția Ordinului lui Melchisedec. Organizația Ordinul lui Melchisedec a avut diverse forme în diferite civilizații ale Pământului. Melchisedec, menționat în „Vechiul Testament”, a făcut parte din numeroase Școli ale Misterelor de-a lungul istoriei omenirii (ca membru al acestora a
Agenda2003-39-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281524_a_282853]
-
luminate și bătând ritmic, cu tocuri înalte, în caldarâmul nou, țigănci cu fuste largi, căruțe cu lemne, coșari, tot mai rari... Un cartier viu, pulsând sangvin sub presiunea vieții. La fel trebuie să fi fost și-n 1773 când, cu preaînalta bunăvoință a lui Iosif II, Noile Maiere germane se botează, după numele Majestății Sale, Iosefin. Doar că, trecând grăbiți, supuși imperiului zilei de mâine și nevoilor, locuitorii Iosefinului și-ai Timișoarei nu mai au vreme să se gândească astăzi că
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
ascultă cuvântul lui Dumnezeu, ca să auzim și noi cuvânt de mângâiere: „Iată, Domnul va șterge toate păcatele tale“ (Isaia 6, 7). Cu fiercare dintre noi se repetă istoria poporului ales, care, în drum spre Țara Făgăduinței, a auzit porunca Celui Preaînalt, Care i-a zis: „Iată, Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca să te păzească în cale... Ia aminte: să-l asculți și să-i fii credincios. De vei asculta cu luare aminte glasul său și vei face toate câte
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
de zeița Themis, pentru echilibrarea balanței dreptății și, cu toții, având sfânta Cruce-n inimi, spre regenerescența națională. „Fericiți de cei ce păzesc legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor de pretutindeni, sănătate și spor în toate. Să sporiți, să vă rostuiți, dar fără a avea „grija privegherii”, pentru că, spune Isus, fiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
a făcut semnul crucii spre mine! Acum spune tu, că ești credincioasă, nu este acesta un semn clar că facem un lucru bun și că poate noi am fost aleși dintre toți păcătoșii să-i fim măcar odată pe plac Preaînaltului? Măi, omuli! Mari ninuni țî s-o Întâmplat și de acu chiar cred șî eu cî facim o faptî plăcutî Bunului Dumnezău! ȘÎ eu am avut o arătari În cari chiupul cel mari strălucia ca luceafăru’ șî dispre cari a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nici gropi neastupate în care să dai. Aici șarpele nu are venin, ardeiul nu ustură și ghimpii trandafirilor sunt rotunzi ca mazărea. Tot ce se află aici e dulce la gust și neted la pipăit. SISOE: Lăudat fie numele Celui Preaînalt! MAVRICHIE: Amin! (oftează amândoi din rărunchi) SISOE: Și ce se spune în cartea pe care ai scris-o sfinția ta astă noapte? MAVRICHIE: Cartea asta am gândit-o ca un fel de călăuză și se cheamă Despre făcutul minunilor. Întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
SISOE: Bine, să ieșim. (se ridică, trece pragul spre ceilalți) Iaca am venit. DUMITRAȘ (vine la Sisoe, se uită la el din toate părțile, îl sucește): Și zi așa, tu ești popa care face minuni? SISOE: Eu, cu voia Celui Preaînalt. DUMITRAȘ: Așa? Tare bine! Cum te cheamă, taică părinte? SISOE: Sisoe mă cheamă. DUMITRAȘ: Hm! Frumos nume, nimic de zis. Se cunoaște că nu ți l-a dat nașul la botez; ți l-ai ales singur când te-ai tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
funcționarea În staccato a mitralierelor și contrapunctul gurilor de foc. Războiul nu mi-a plăcut totuși niciodată: prea multă lume Înghesuită pe spații mici, prea multă dezordine și murdărie. De mic, mărturisesc, m-au atras doar frumusețea monumentelor solitare, Îngenuncherea preaînalților de granit, strecurarea pe sub fustele de spumă ale cascadelor sau dezvirginarea neumblatelor păduri. Departe de teatrele de operațiuni, Îmi purtam campaniile solitare cu pioletul, vâsla și busola. Grație mijloacelor de transport din ce În ce mai rapide, de la avionul supersonic până la ascensorul cu reacție
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Techirghiol, "acolo nămolul înmoaie încheieturile". La Durău nu mai mergea; de câte ori a fost, mitropolitul i-a cerut bani. Auzi, bă, tată? În loc să ne ajute, ne jupoaie. 50 de metri cubi de cherestea și nici măcar un bogdaproste. Gata, a înțărcat bălaia, Preaînalte. La Durău era trai, neneacă! Băutură și haleală, de-ți pocneau curelele. Saună, masaj, piscină. Limba catifelată a măicuței Teofana netezea umflăturile. Sora Arsenia freca celulita: avea buzele aspre ca spuma de mare, gâdileau în călcâie, furnicau șira spinării, arcuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trimite direct la viziunea celor patru fiare din Cartea lui Daniel 104. E vorba despre succesiunea domniilor în Imperiul Roman, în general, și peste Israel, în special. Leul din final îl prevestește pe Mesia, care va fi trimis de Cel Preaînalt la sfârșitul lumii, ca să-i „judece”/discearnă pe drepți de nelegiuiți. A treia viziune are loc la o săptămână după a doua. Acum, îngerul nu-i dă voie să mănânce nici măcar flori; profetul trebuie să se mulțumească doar cu ierburi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să o recite permanent de-a lungul călătoriei sale cerești: „Veșnic, Puternic, Sfânt, El/ Dumnezeu Unul Stăpânitor/ Născut din Tine Însuți, Incoruptibil, fără pată/ Nenăscut, Neîntinat, Nemuritor/ Desăvârșit în Tine Însuți, prin Tine Însuți iluminat/ fără mamă, fără tată, Necreat/ Preaînalt, din foc ș...ț. Primește-mi rugăciunea și sacrificiul pe care Tu Însuți Ți l-ai oferit prin mijlocirea celui care Te caută/ Primește-mă cu bunăvoință, arată-mi ștoate celeț, învață-mă și dezvăluie robului Tău cele pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
simultane: pe de o parte, pesimism în contextul actual; pe de altă parte, optimism defulatoriu și speranță nebună legată de vârsta viitoare. Prezentul se află sub stăpânirea lui Satana (apocaliptica reactivează o serie de miteme tradiționale); viitorul, sub stăpânirea Domnului preaînalt. Lumea de acum se caracterizează printr-un soi de oboseală, de lâncezeală („Lumea și-a pierdut tinerețea și vremea a-nceput să-mbătrânească”134); dimpotrivă, lumea viitoare este preînchipuită ca o lume a maximei vitalități. Degenerarea fizică merge mână în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nume prin separarea lor în partide religioase; au ucis și au murit pentru această idee, iar numele de Dumnezeu conține toate urmele degetelor și sângelui lor. Unde aș putea găsi un cuvânt care să i se asemene pentru a indica Preaînaltul?"17. Prima cerere a lui Isus în Tatăl nostru, în totală potrivire cu spiritul Bibliei ebraice: "Sfințească-se numele tău" (Mt., 6, 9: în forma aramaică originală folosită de Isus: jit kaddaš šēmak). "Numele" (haššēm) pentru orientali nu este doar o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lui Ptolemeu trezește valuri de admirație printre pulpele feminine șlefuind diamantul singurătății universale reflectând spaima ovoidală extazul rotund De-acum ca să vezi îmi plimb și eu îngerul sub cerul înstelat pe sub arbori genealogici în care maimuța vegetală cântă la frunză preaînaltului cântă și cântă cântă și cântă apoi cade pe gânduri Cântecel de adormit Moartea A fost frumos a fost adevărat a fost bine cititul și răscititul cărților mi-au mâncat tinerețea din opera lui T.S. Eliot preferam Oamenii goi de
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
ține./ Și parcă cuvântul care ne călăuzește spre noi lumina adâncurilor sale lasă,/ Căci timpul acesta este parcă zbor spre acasă”/. Numai tu ești sfânt, Doamne Dumnezeule, care faci minuni. Tu ești mare. Tu ești nespus de mare. Tu ești preaînalt. Tu ești rege sfânt. Tu ești întreit, Doamne Dumnezeule, unicul meu bine. Și de aceea mă plec dinaintea luminii din cuvântul ce necontenit de mine se ține, zicându-mi cu o tăcere de munte: „Urmați chemării Mielului,/ Ieșiți din amorțire
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]