79 matches
-
Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
înființată de către un singur partener. Tipologia formelor mediului antreprenorial. Tabloul economiei contemporane prezintă o mare diversitate de întreprinderi și structuri ale acestora, cu dimensiuni, roluri și caracteristici mult diferite; se regăsesc, simultan, în lume: - întreprinderi specifice unor moduri de producție precapitaliste și formule ale viitorului; - întreprinderi care nu au salariați, fiind o altă formulă organizatorică și juridică a locului de muncă și întreprinderi cu sute de mii de salariați; - întreprinderi care nu au sediu distinct de locuința patronului și întreprinderi care
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
metropole; - întreprinderi care folosesc tehnologii primitive și cele în care roboții industriali înlocuiesc în mare măsură munca oamenilor. Cele mai cunoscute criterii de clasificare a întreprinderilor sunt următoarele: "a. După ampreta unui mod de producție se disting:" - întreprinderi de tip precapitalist (exploatări agricole tradiționale, activitatea meșteșugarilor independenți); - întreprinderi de tip capitalist (ex: societatea pe acțiuni); - întreprinderi de tip precapitalist (ex: cooperativele). "b. După forma de proprietate se diferențiază:" - întreprinderile aflate în proprietate privată; - întreprinderile proprietate de stat (sau publică); - întreprinderile în
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
Cele mai cunoscute criterii de clasificare a întreprinderilor sunt următoarele: "a. După ampreta unui mod de producție se disting:" - întreprinderi de tip precapitalist (exploatări agricole tradiționale, activitatea meșteșugarilor independenți); - întreprinderi de tip capitalist (ex: societatea pe acțiuni); - întreprinderi de tip precapitalist (ex: cooperativele). "b. După forma de proprietate se diferențiază:" - întreprinderile aflate în proprietate privată; - întreprinderile proprietate de stat (sau publică); - întreprinderile în proprietate de grup cooperatist; - întreprinderile cu un regim combinat al proprietății. "c. După natura juridică, legislația țărilor cu
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
și asiatici puteau să se întâlnească exlusiv pe teritoriul statului otoman. Tocmai a crescut cerere la mătase din care o mare parte se producea la Tebriz, Șamaxi, Șeki, Gence și alte orașe din Azerbaidjan datorită procesului de dezvoltare al relațiilor precapitaliste în nordul Italiei. În comerțul respectiv participeau, în general, în calitate de cumpărători, Florența și Veneția, iar vânzatori - azerii și armenii. Conform politicii sultanului Mehmet Cuceritorul, Imperiul Otoman trebuia să devină o țară care exporta produsul prelucrat. Cu acest scop se punea
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
Sociologia s-a constituit ca disciplină științifică la Începutul secolului al XIX-lea. Ea a Încercat să explice, inspirându-se din științele naturii, trecerea Înspre o nouă realitate socială. S-a construit bazându-se pe cupluri de antinomii (agricol-feudal/industrial; precapitalist/capitalist; aristocratic/democratic; mecanic/organic; comunitate/societate) care, toate, Într-un fel sau altul, fac trimitere la două forme fundamental diferite. În cadrul sociologiei În curs de apariție, modul În care se vor defini atât integrarea, cât și excluderea se poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
atâta timp cât nu sunt rupte din sistemele de interpretare (8) care le asigură continuitatea și le garantează identitatea". (5. p. 309). Criza de motivație se manifestă prin distrugerea a două modele de comportament uman ca urmare a slăbirii amestecului de tradiții precapitaliste cu cele burgheze: primul, numit de critic "privatism civic", rezultă din distrugerea tradițiilor dreptului formal burghez în favoarea unei etici etatiste tradiționale; (5. p. 316) al doilea model este cel al "privatismului familial- profesional", specific păturilor de mijloc, orientate spre performanță
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor, iar subculturile lor diferențiate sunt întărite de piață și preluate din subculturile precapitaliste ale statusurilor ierarhizate ce blochează individualizarea. Analiza marxistă a claselor vizează ierarhizări și inegalități care sunt transferate într-o ideologie anticapitalistă. Analiza weberiană vizează clasele mai ales din perspectiva distribuției „șanselor vieții” și a perpetuării/generării unei ordini sociale. O
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în pericol ca specie umană, dacă o asemenea lege ar fi, prin absurd, întreruptă? De fapt, acumularea și expansiunea sunt legi economice universale, care au devenit vizibile și au fost enunțate în modernitate odată cu dezvoltarea cercetării științifice sociale. Și societățile precapitaliste s-au bazat pe aceste legi, ele manifestându-se mereu în sufletul uman bântuit de spaime. Este de ajuns, de exemplu, să ne gândim la legătura specială a omului cu aurul și ne vom da seama că suntem purtați de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
europene. Implicarea negustorilor în politică este elementul esențial al epocii despre care discutăm. Practic în secolele XIV și XV, negustorii acumulează destulă putere pentru a începe să influențeze relațiile politice, raporturile și modalitățile de exercitare a puterii. De fapt, lumea precapitalistă avea la bază, ca și capitalismul, acumularea de mari averi comerciale în secolele XI-XIII. Căutarea averii și împlinirea prin avere vine de dinainte de capitalism. Capitalismul nu va face decât să ducă la perfecționare metodele și tehnicile trecutului. Este o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Reforma din secolul al XVI-lea - a creat noțiunea de mare capitalist, nu mai poate fi acceptată azi când se știe mai bine ce a însemnat negustorul-bancher al Evului Mediu. Fără îndoială se cuvine a-l considera mai degrabă un precapitalist. (...). Evul Mediu nu a cunoscut capitalismul. Sistemul său economic și social a fost feudalitatea și în cuprinsul acestui context acționau comercianții. Dar aceștia au contribuit la spargerea structurilor feudale, la ruinarea lor". Feudalismul cedează în primul rând sub presiunea banului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Capitalismul se impune încet și sigur într-o lume unică, Vestul Europei, în secolul al XVI-lea, care era pregătită pentru noile schimbări. Bataille subliniază că ,,la două lumi religioase diferite au corespuns două tipuri de economie: legăturile dintre economia precapitalistă și catolicismul roman nu sunt mai puțin strânse decât acelea dintre economia modernă și capitalism. Însă Weber insistă asupra următorului fapt: economia modernă constă în primul rând în industria capitalistă, la dezvoltarea căreia Biserica Catolică și starea de spirit pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pornește să opereze în vederea unei scăderi generale a lor, imperceptibilă, lentă, dar îndelungată". Fernand Braudel, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989, vol. I, p. 90. 171 Mises o spune foarte clar: Ceea ce deosebește țările capitaliste moderne de cele ale epocii precapitaliste, precum și de națiunile subdezvoltate din zilele noastre, este volumul de capital. Nici o ameliorare tehnică nu poate fi pusă în practică dacă volumul de capital necesar nu a fost mai întâi acumulat prin economisire. Doar economisirea - acumularea de capital - a permis
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
65 Ibidem, p. 104. 66 ,,Este firesc ca această indiferență și chiar ostilitate la creșterea economică să se oglindească în sectorul economiei monetare și să opună rezistență dârză dezvoltării în acest sector a unui spirit de fructificare interesată de tip precapitalist". Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 67 În Politica, Cartea 1, cap. 9. Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 74. 68 Dezbaterea despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
preciza faptul că deși principiile burgheziei apusene de libertate și egalitate au pătruns în plin Ev Mediu românesc, când nu se putea vorbi de condițiile sociale favorabile înfăptuirii lor, „ideile liberale nu au avut un caracter democratic modern în faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revoluționar numai după ce influența capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci când li s-au creat condițiile economice” (Zeletin, 1991, p. 73, subl. autorului). Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
coming from national archives those particular abilities of this high specialist, not only from theoretical perspective, but practical too, in different fields of activity: organizing of the first arts and handcrafts school from Moldavia, at Iași (1841); founding of some precapitalist factories (in Iași, Neamț, and Suceava districts); prospecting mineral, metal and forest resources in the Moldavian mountains and Bistrița valley; some very important urbanization works and improvements s.o. Everywhere, his contribution signified an important step on the way of
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fost martora lichidării imperiilor pe scară largă, prin retragerea din Asia și Africa a Marii Britanii, Franței, Portugaliei și Olandei. Dovezile istorice sunt și mai defavorabile dezbaterilor asupra afirmațiilor teoriilor economice, dacă sunt aplicate pentru a explica procesele de construcție imperială precapitaliste. Strategiile care au condus la înființarea imperiilor egiptean, asirian și persan în Antichitate erau imperialiste în sens politic. La fel au fost și cuceririle lui Alexandru cel Mare și politicile Romei în secolul I î.Hr. Expansiunea arabă din secolele al
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
veți omorî și vă veți devora unul pe altul, veți purta războaie și foarte mulți dintre voi vor pieri în lupte civile”10. Ludovic al XIV-lea, Petru cel Mare și Napoleon I au fost marii imperialiști ai epocii moderne precapitaliste. Toate imperialismele epocii precapitaliste de mai sus împart cu cele ale perioadei capitaliste tendința de a răsturna relațiile de putere consacrate și de a le înlocui cu dominația puterilor imperialiste. Dar cele două epoci au în comun și subordonarea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
veți devora unul pe altul, veți purta războaie și foarte mulți dintre voi vor pieri în lupte civile”10. Ludovic al XIV-lea, Petru cel Mare și Napoleon I au fost marii imperialiști ai epocii moderne precapitaliste. Toate imperialismele epocii precapitaliste de mai sus împart cu cele ale perioadei capitaliste tendința de a răsturna relațiile de putere consacrate și de a le înlocui cu dominația puterilor imperialiste. Dar cele două epoci au în comun și subordonarea obiectivelor economice considerațiilor politice. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Ceea ce doreau ei era același lucru pe care îl dorește un magnat al industriei când încearcă să instaureze un „imperiu” industrial, achiziționând companii după companii până când ajunge să domine un sector într-o manieră monopolistă sau semimonopolistă. Ceea ce doresc imperialistul precapitalist, capitalistul imperialist și „imperialistul” capitalist este puterea, și nu câștigul economic. Magnatul nu este mai puțin atras de scopul său „imperialist”, de necesitatea economică sau de lăcomie decât era atras Napoleon I. Câștigul personal și soluționarea problemelor economice prin expansiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
natura doctrinelor. Am indicat deja tendința generală a epocii de a reduce problemele politice la economie 13. Capitaliștii și criticii lor sunt în egală măsură vinovați pentru această eroare fundamentală. Primii așteptau din partea dezvoltării capitalismului, eliberat de lanțurile atavismelor epocii precapitaliste și funcționând numai după propriile legi, prosperitatea generală și pacea. Ceilalți erau convinși că aceste scopuri pot fi atinse numai prin reformarea sau răsturnarea sistemului capitalist. Ambele părți au căutat remedii economice ale problemelor politice. Bentham promova emanciparea coloniilor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
referă la un proces pe planul concret, empiric al oamenilor. Formarea publicului a presupus un proces de restructurare a societății, de schimburi radicale În relațiile cetățenilor cu puterea politică (a statului), a autorităților locale, formarea și consolidarea „spațiului public”. Societățile precapitaliste și „predemocrate” nu cunosc spațiul public. Puterea politică „pătrunde” În multe domenii ale „spațiului civil” (societatea civilă, familia, școala, producția, timpul liber, biserica etc.). Habermas („Școala de la Frankfurt”) a dat o importantă analiză a spațiului public. <footnote Habermas Jurgen, Structural
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
economică. Impusă prin dominația politică și militară sovietică, revoluția comunistă a inaugurat dictatura Partidului Comunist, a reorientat - în relațiile internaționale - statul român dinspre Vest spre Est și a înlocuit nu numai capitalismul, ci și cea mai mare parte a societății precapitaliste, încă majoritare în zonele rurale și în orașele mici, cu noua economie și societate socialiste. Tranziția socialistă a fost suficient de lungă pentru a schimba radical societatea în multe privințe, dar nu în toate. Principala sa direcție a fost industrializarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
liberă chiar decât piața capitalistă și reglementată a societăților occidentale dezvoltate. Ea se referea la bunurile de consum destinate gospodăriilor populației, pe care le redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]