1,060 matches
-
pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei sau concretețea artistică a personajelor, ci acel fenomen fundamental pe care piesa îl indică: precaritatea noastră ontologică, provincialismul nostru cultural. O astfel de lectură filozofică a unui text literar pune în lumină nu cutare sau cutare trăsătură a piesei literare, ci ceea ce piesa însăși revelează dincolo și dincoace de piesa însăși și de autorul său
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
poalele lui. Or brandul, irațional prin definiție,nu poate fi zgiltiit cu argumente ci numai cu persiflări și ridiculizări, cu pamflete și epitete. Pe de altă parte, nu trebuie să-ți numărăm “smart”-urile și asistentele ca să ne convingem de precaritatea(sau,mă rog de “intermitenta”) stingismului tau.Trebuie doar să aruncăm o privire peste articolul tău din Evz, “Generația reparata” și peste un post mai vechi(filmulețul de la Erudio Alumni). Apologia gretos-siropoasa pe care-o faci acolo HIPERMANAGERILOR din “multinaționale
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
le permite să-și trăiască mai puțin dureros alienarea. 8. Există o reticența în rândul intelectualilor de dreapta în a-și asuma anumite idei de stânga. Gabriel Liiceanu a vorbit un câteva rânduri că un bun marxist Dl Liiceanu deplânge precaritatea sistemelor de asistență medicală și lipsa fondurilor pentru cultura. Dar știe foarte bine că la această situație se ajunge atunci cand sistemul permite partidelor să fie finanțate de mediul privat: democrația pluripartinica devine un simplu nume, iar alegătorii doar o masă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e grav: Noi nu mai putem trimite ambasadelor nici măcar o hartă sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
mîntuială. Firmele licitează cu sume mici care, în final, nu acoperă cheltuielile reale de consolidare. Să sperăm că angajații Primăriei exagerează, dar dacă e adevărat, cine va plăti ? Apropo, după ce a trecut psihoza cutremurului, Guvernul nu se mai plînge de precaritatea rezistenței clădirii în care domiciliază. Și-a revenit Palatul Victoria sau, pur și simplu, asta a fost una dintre temele de vacanță prin care Vasile Dîncu a vrut să țină presa ocupată?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
se așternuse colbul, ca și pe imensele șantiere cu circuri ale foamei. O simplă suflare a șters praful, cu imagine cu tot. (Mulți o numesc Revoluție, i se poate spune și așa). Dacă, prin urmare, imaginea suferă de efemeritate, de precaritate adesea, iar regizorul trebuie să schimbe frecvent concepția spectacolului, nu mai puțin timpii unei imagini diferă, după intensitatea duratei, postulată de Bergson. Un sfert de veac a rezistat imaginea lui Ceaușescu, de-a lungul căruia nu doar el a albit
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Roma - drumuri, întâmplări... până ce a devenit ea însăși, cum spune Rilke, acel punct imobil în univers împrejurul căruia se rotesc toate. Dacă Maria Zambrano n-a putut lua parte la acordarea marelui premiu Cervantes (adevărat Nobel al lumii hispanice), din cauza precarității ei fizice, în schimb a fost vizitată în aceeași zi, acasă, de către regele Juan Carlos și regina Sophie. A venit muntele la Mahomed. Investigarea confesiunii ca gen literar cuprinde un câmp larg de domenii. Maria găsește premisele în însăși plângerea
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
lui se vărsase în alt conținut?". Pe grefier îl speriase putința dedublării cu repercusiuni insesizabile. "ar fi putut fi un străin pe care-l purtase ani la rînd în cîrcă, pentru a-i înfrunta, din cele din urmă eșecurile și precaritatea...". Era o stare de excepție, un drum către transcendență, odată cu sucombarea fizică: "Uitase unde se afla, îi venea să cînte și să plîngă, suspendat în lumina năucă, explozivă a după-amiezii, în care levita cu trupul fluid - un fel de abur
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
mișcare. Limbajul este evaluat implicit ca un șir nesfîrșit de reformulări, de reinvestiri și de reconsiderări. Formele însele, în ansamblu și în detaliu, nu sunt decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-au înțeles provocarea cu o remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
s-a revoltat contra social-democratului Kerenski și contra reformelor pe care Stolîpin le propusese ultimului țar al Rusiei. După cum se poate remarca, doar extrema dreaptă este reactivă. A doua diferență provine din precumpănirea ideologicului în comunism și din relativa lui precaritate (sau absență) în extremismul de dreapta. Comunismul a cucerit societățile în care s-a născut și apoi mai bine de jumătate din glob fluturînd stindardul unei anumite concepții despre lume. Exagerînd puțin, am putea susține că, din contra, regimurile fasciste
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
de scepticism Vreme de un secol, adică de la începutul lui XX și pînă astăzi, arta s-a hrănit aproape exclusiv din revolte, din frustrări și din nenumăratele complexe ale unei existențe colective cu o tot mai accentuată conștiință a propriei precarități. Intrată în disoluție prin oboseală simbolică, dar și din pricina unor cataclisme sociale cum istoria n-a mai cunoscut pînă atunci - e suficient să amintim aici primul și cel de-al doilea război mondial, holocaustul, gulagul și încă alte măceluri mai
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
respinge cu indignare, necesarul echilibru social a fost călcat în picioare cu cinism. Or, nedreptatea cruntade atunci se perpetuează și azi: în timp ce, să spunem, tinerii mei asistenți universitari continuă să locuiască tot cu părinții, tot în gazdă, tot în jalnică precaritate post-comunistă a caminelor studențești, ordonanțele ofițerilor cu grade înalte din poliție s-au căpătuit și ei după chipul și potenta șefului. Așa încât, domnilor polițiști, lasati-o mai moale cu morală proletara, ca vi se cam văd colții de lupi ce
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
artă l-au privit permanent ca pe un apostol ideologic într-un incontinent scenariu de teologie negativă, în timp ce creația adevărată și producția autentică de bunuri spirituale au fost exilate undeva la periferia istoriei și lăsate să agonizeze în spațiul unei precarități bine susținute și eficient dirijate. Acum, cînd societatea românească se zbate încă, nu în hățișurile unui capitalism sălbatic, așa cum se spune atît de apăsat, ci în convulsiile sălbatice ale unui comunism muribund, cînd statul însuși luptă cu înverșunare pentru a
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
care mă refer sînt foarte grave. Din prima categorie, a informațiilor care nu corespund realității, fac parte cîteva, devenite, din nefericire, recurente în istoriografia românească postcomunistă, indiferent de autori, unii români alții străini. Autoarea cărții este și ea convinsă de precaritatea instituțiilor politice românești din interbelic. Ea scrie bunăoară: "Bascularea părții celei mai briliante a intelighenției românești din anii '30 spre o mișcare bazată în chip expres pe o mistică a crimei și a sîngelui constituie una din aventurile cele mai
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
nu ne mirăm că diverși analfabeți nu doar că intră în facultăți, dar le și absolvă și ajung, la rândul lor, să nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Theodorescu, În cetatea idealului, pe care o consideră defavorizată de opinia criticilor, nu consemnează însă în nici un fel apariția lui Ion sau a Pădurii spânzuraților. În dramaturgie, preferă cronicile teatrale, limitându-se la rezumat și la aprecierea jocului actoricesc. Deplânge precaritatea instrumentelor criticii românești, promovând un singur nume, al lui N. Davidescu, uitând parcă de Lovinescu. Mai interesante sunt opiniile lui din articolele-eseu în care analizează literatura și cultura română ca fenomen, terenul preferat fiind cel al mișcării moderniste. Ironizează deopotrivă
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Hartmann privitoare la fenomenele vieții omenești care întrunesc condițiile ridicolului. Cel dintîi grup al unor astfel de fenomene e dat de meschinărie și slăbiciunea morală care aspiră a se impune drept măsură și forță, dar sfîrșesc prin a-și divulga precaritatea. Sînt menționate aici lenea, comoditatea, frica, lașitatea, limbuția, mania bîrfelii, avariția. În al doilea grup greutatea cade pe „orbirea omului față de greșeala sa sau pe tendința de-a o ascunde”. Inventarul acestor defecte gravitează în jurul neroziei conținînd pretenția de inteligență
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
Pavel Șușară Economia reală și bunurile simbolice În aparență precaritate în care trăim de mai bine de zece ani, exisă o efervescenta și o dinamică fără precedent a societății românești. România nu e chiar așa cum apare ea în tînguirile noastre cotidiene și în statisticile sindicatelor cu lideri supraponderali. Dacă e
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc, a încăperii de café-internet în care se poate consulta mizeria unei lumi întregi și retrăi aceeași stare de precaritate a eului, plus nevoia urgentă de asistență fraternă: "14 ore continuu pe internet la romană/ profitând de o mare reducere de preț/ cu ochii în situri de boli infecțioase/ copii mutilați femei în haine de cauciuc/ fetițe de opt ani
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
ajung la o suprafață/ surdă ocrotitoare". Iată, muzica devenită, prin antifrază, un soi de anestezic, de calmant foarte relativ al urletului lăuntric... În ultimă instanță, "terorismul" din titlul volumului acoperă mai degrabă sensul obsesiei... terorizante pentru individ a solitudinii și precarității despre care am vorbit mereu în aceste glose. E o stare de încordare a celui slab, tânjitor după o problematică solidaritate umană, o "conectare" posibil salvatoare, însă care se poate întoarce în orice clipă împotriva sa: "așa că nu-mi spune
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
și o simplă trambulină către zările mai înalte ale existenței simbolice. Colta curtează inițial materia, apoi o seduce, folosind cele mai diverse forme de codificare a mesajului vizual, doar spre a o nega și spre a-i desconspira strălucirea provizorie, precaritatea și singura ei putere, aceea de a crea iluzii. Pentru a-și argumenta profunda-i misoginie în raport cu această fantasmă a materialității, el îi dezvăluie cameleonismul și versatilitatea creînd imaginea-palimpsest a unei lumi materiale mereu îngropate într-o alta și mai
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
terminologic", un termen "bun à tout faire", perfect avizat asupra labilității terenului pe care se situează. Și atractiv printr-o anume "sinceritate" speculativă care îl scutește de opțiuni pripite, ca și de pedanterie, acordînd constant propozițiilor o notă de bun-simț: Precaritatea ( sau chiar inconsitența postmodernismului e ( ...) cu atît mai mare cu cît, situîndu-ne în interiorul fenomenului ba chiar, spun unii, în faza copilăriei sale ( Ihab Hassan n.n.) , reducem perspectiva diacronică la una sincronică și imaginea bine articulată la opiniile contradictorii, care adesea
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
fiziologic și moral, afișat patetic la multe dintre poetele și prozatoarele generației 2000 (vezi și primul capitol al romanului Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare) trădează în chip evident intenția de forțare a propriilor limite, voluntarismul teribilist de a-și etala precaritatea (proprie sau inventată, dar asumată) atunci când nici un imbold lăuntric nu le îndeamnă să facă un asemenea gest. Exhibiționismul lor literar este un act pur de voință, cu tentă masochistă. Sound-ul adesea declamator, biruitor, viril din lirica acestor amazoane ale postmodernismului
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
al verii prin holdele verzi ale Bactriei, cum îi flutură ei rochia în bătaia căruțașului până și berna adâncă a ochilor spre venele vărsate în braț pare acum o joacă de copil abia când îți leg bareta sandalei pot uita precaritatea calciului (ronțăitul oaselor de pui!) ori buna funcționare a gleznei uit deșertul înghețat în care ne plonjăm, noapte de noapte, noi și istoriile noastre mărețe, uit măseaua cariată din fundul gurii de erou, plămânii fragili de geamăn (la fel cum
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
fără talent, că Rebreanu habar n-are de limba română? Partea interesantă e felul în care Marian Popa încearcă să-l aneantizeze pe autorul Momentelor: din perspectiva unui naționalism primar-agresiv. Ce nu-i iartă lui Caragiale nu e atât presupusa precaritate a creației (”un autor de divertisment, de consum — pentru că asta era în epoca aceea un comediograf și un producător de schițe publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]