1,578 matches
-
mâna celor ce muncesc. Acolo nu există exploatarea omului de către om. Acolo sunt activiștii care supraveghează respectarea acestor principii. Acolo muncă este răsplătita după necesități și nu după valoarea ei. Dacă ai mai mulți copii primești salariul mai mare... Dreptaciul: (precipitat) Bine, bine ... dar, dacă acel om este leneș și nu muncește la fel ca ceilalți? Principiul pe care-l susții încurajează lenea. Activiștii se vor comportă mai rău decât ... patronii, de care faci vorbire. Se vor comportă cu averea tuturor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
deșteptat! (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului) Vocea căpitanului: Om la apă! Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: Mă duc să văd ce se întâmplă. Poate au nevoie de o mână de ajutor. (Iese precipitat. Se aud zgomote, strigate, vaiete, planșete. Apoi se lasă liniștea. Se aud doar valurile mării precum o sinfonie) *** Scenă 11. (Intra în scenă Dreptaciul. Trist. Este ud până la piele) Dreptaciul: Vai de soarta noastră! A disparut unui dintre noi. (își
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
avem ... Se aud vuind valurile oceanului, pe fondul unei melodii interstelara în crescendo. Dreptaciul Îngenunchează în fața icoanei) Dreptaciul: Doamne, ajută-ne să ajungem cu bine. Ajută-ne Doamne! (Cortina cade) *** Autoturismul a oprit. Aură trezita parcă dintr-un vis întreba precipitata. -Unde suntem!? -Am trecut de Topoloveni. -La ce te gândeai? Te-am privit cu coada ochiului și parcă căzuseși în tranșă. -Rememoram ultima ta piesă. Câmpul acesta întins se transformase într-un ocean galben iar autoturismul nostru în corabia din
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
uimit, dar și eu, de propria-mi reacție. Preț de o secundă - care mie mi s-a părut o veșnicie - am tăcut amândoi, privindu-ne. Iar apoi, într-un acces de furie oarbă, întoarce privirea către monitor și-mi spune precipitat: - Dă, dă, dă,...se bâlbâia. Dă panarama asta de adresă, scrie-o pe ceva! Să vezi tu ce scandal am eu cu ea...Dă încoace adresa asta de Internet. Furia vizibilă ce-i marca chipul nu era numai împotriva ei
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_fotografie_cat_o_mie_de_cuvinte_cristea_aurora_1342370104.html [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
-i mulțumește, înseninat de zâmbetul acela minunat pe care l-a moștenit fica lui cea mica, Tea; “Iată, acesta e sprijinul meu la bătrânețe!” Fără nici o introducere, cu teama că nu va reuși să spună tot visul, bătrânul a început precipitat, cu vocea abia auzită să povestească: - Mă aflam undeva, într-o cameră foarte mare. Încăpera aceea era complet goală. Pe lângă pereți o mulțime de scaune pe care ședeau niște bărboși îmbrăcați cu straie albe. Și pereții acelei camere erau tot
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
multă inspirație sau talent și pot să-și dăruiască singuri propria lor mare. Pot s-o așeze acolo unde vor ei. Chiar și pe un perete, s-o aibă tot timpul în fața ochilor. Mersul îmi devine fără să vreau din ce în ce mai precipitat. Încep să alerg. Șiroaie de transpirație îmi pătrund în ochi și simt cum mă ustură. Alerg cât pot de tare. Vreau să ajung cât mai repede la mare. Oare acesta să fie Binele spre care am alergat? Să fac o
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
asemenea unui seismograf: “Păsările își caută cuibul/ În pământul mamă./ Ramurile copacilor cresc în jos,/ Rădăcinile prind viață spre cer.“( Rădăcini în cer ).Menuț Maximinian combină esteticește materia metafizică, cu o viziune adânc scientistă, întocmită din științele naturii, într-un precipitat omogen și baroc. O expertiză din unghi bănățean, zonă în care a văzut lumina zilei poetul, a poeziei lui Menuț Maximinian ar avea interesul ei, însă nu ar fi cine știe ce folos, căci nu de aici iese valoarea, cât dintr-un
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481122209.html [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
o fată care să fie pe aceeași treaptă socială cu el ? Îți spun eu, își va urmări în continuare interesul ; încă de pe acum este preocupat mai mult de situația financiară decât de tine ! Terminându-și acuzația, Toloșica s-a îndepărtat precipitat. Știa prea bine că, dacă îi va oferi Ericăi ocazia de a continua discuția, cele spuse de ea își vor pierde consistența. Lăsată singură, îndoiala își va produce efectul. Omul găsește întodeauna resurse să își înfrunte semenii dovedindu-și însă
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
împreunară fără voie. Uitând pentru o secundă de ce fuge, Ginka râse cu poftă, molipsindu-l și pe îngânduratul Lolek. - Scuză-mă!... - De ce fugi așa? S-a întâmplat ceva?, o interogă el scurt, privind în urma ei. - Ofițerii ăia mă urmăresc... răspunse precipitat. Inspirația de moment ori poate îndrăzneala instaurată brusc, îl făcu pe Lolek s-o ia de umăr și să se întoarcă din drum, afișând lumii relația lor trainică și veche, izvorâtă ad-hoc dintr-o disperare vitală. Naziștii au trecut în
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
ceva vreme în urmă, deprinderea de a nu rosti ceea ce gândești ca o formă de camuflare menită să amorseze orice conflict incipient. Privirea, doar privirea care exprimă gândurile, poate să deruteze pe oricine. Nu a dat greș. Profesorul a continuat precipitat : - Fii atent aici .... soția ta ... Pe o bucată de hârtie, aflată la îndemână, a desenat un șase. - Înțelegi ?!... Privirea de dinainte a lui Albert a căpătat un aer tâmp fără a lăsa să se întrevadă „adrisantul” ei. A urmat desenarea
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
o frescă a societății românești din preajma evenimentelor din decembrie 1989, ci și a evenimentelor de după. Cele de dinainte se derulează într-o lentoare bună, încărcată de trăiri pline de valoare, deși într-o epocă fără valoare; cele de după sunt invers, precipitate dar lipsite de sens, pline cu date, fapte fade, cronologie, mereu în așteptarea a ceva ce va urma. Chiar și pentru adepții cifrelor (ingineri și politehniști ca mine, sau pragmatici) este o provocare în a transcrie o concluzie. Ea poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/metoda-patratelelor/ [Corola-blog/BlogPost/92630_a_93922]
-
asalteze iubita cu declarații, pentru ca într-un final să priceapă și el că e totul sortit eșecului și trist, dezamăgit, îmbufnat, să abandoneze și să se retragă într-ale lui. „Eu zic să scădem taxa la 3 lei”, rosti Mihai precipitat, nici el foarte convins că a găsit soluția. „Nu, acum îmi dau seama că am greșit. Vom proceda altfel...”, spuse Silvia cu aerul cuiva decis să tranșeze o dată problema. Ziua a doua. „Vom proceda altfel...”, reluă Silvia, după o scurtă
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1474914728.html [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
ca o frunză în adierea brizei din zorii zilelor de vară târzie, sau ca o strună de violă în mâna unui violonist maestru cum era Ștefan în problema seducerii femeilor. Capul Daliei se odihnea pe umărul bărbatului, simțindu-și creșterea precipitată a bătăilor inimii, în timp ce mâinile lui Ștefan coborau ca o mângâiere continuă de pe umeri pe spate, apoi spre mijloc și în final poposi pe fesele tari ale fetei. Dându-și seama ce face, bărbatul își corectă gestul imediat, stârnind un
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495169422.html [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
a tras deoparte și mi-a murmurat la ureche: --Pentru dumneata...am eu unul. Pus bine. Dar...costă. --Cât face? mă precipit eu. --Face! a murmurat misterios, cu ochii roată în jur. --Spune, dom’le, nu mă fierbe! am mârâit precipitat. Tot șoptit, mi-a spus suma. Am crezut că leșin. Mi-am pierdut vocea și am gâjâit: --Pensia mea pe doi ani! A ridicat din umeri în semn de...”dacă-ți convine!” Ce puteam să fac? Dumneavoastră ce ați fi
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413491486.html [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
care se găsea, simțise pielea fină a rucsacului undeva spre șoldul drept. Înfrângându-și orice teamă de întuneric și de întâmplarea recentă, desfăcuse pe dibuite rucsacul și aproape lăcrimă când își dădu seama că obiectul era întreg și funcțional. Răsuflând precipitat, acționă butonul și... se făcu lumină! Iepurașul era un radio portabil, cu o uriașă lanterna în loc de posterior. Înainte de călătorie tocmai îi schimbase bateriile; din experiență, știa că vor avea minim douăzeci și patru de ore lumină. Se-ntoarse pe-o parte și
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
ca să percep vacarmul la care asistam;din fericire mama ne-a adunat militărește pe mine și pe sora mea în bucătărie. Încă pierdut în reveria orfismului ghiceam cu coada ochiului silueta-i întunecată săpând șanțuri în podea cu pași grei, precipitați și telefonul în mână. În astfel de momente mă bucuram de vulcanismul nativ din venele mamei mele. Sora mea nu știu...parcă era pretutindeni și nicăieri, nu o mai găseam. Mă enerva atât de tare regimul de pușcărie pe care
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
câteva partide de amor, am început să depănăm amintiri. I-am povestit, firește, de experiența extracorporală pe care am avut-o și am observat la ea o uimire fără margini. - Bine, dar și eu am trecut prin așa ceva ! zise ea precipitat. Mă privi adânc în ochii mei verzi-albaștri, după care continuă: - Acum doi ani, pe când mă întorceam de la serviciu (Maria era contabilă-șefă la o firmă privată de construcții din Bușteni), pe trecerea de pietoni din fața firmei am fost lovită de
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
provincie, care nu sunt informați de trenuri, când...și în timp ce vorbea, aud în telefon hărmălaie cu veselie mare, cu „la mulți ani!” și „bine ați venit!”, că „de când vă așteptăm” și...săsâiala lui. Îl întreb ce se-ntâmplă. Îmi răspunde precipitat: nimic, nimic, trec niște colindători prin vagon! Am crezut că-mi pocnesc tâmplele. Am țipat la el: mincinosule! Ți-a ieșit schema cu batjocura proastei din provincie. Și i-am închis telefonul. A urmat o ceartă infernală cu mama și
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ați acceptat invitația! - Mariana Iordache, a murmurat ea cu vocea ușor gâtuită de emoție, în timp ce întindea cu grație mâna pe care Fănel a strâns-o cu plăcere evidentă, înclinându-se din nou. - Vă rog, luați loc! a invitat-o el precipitat, prinzând cu vioiciune scaunul de spetează pentru a i-l oferi. S-a retras apoi pe al său. Din acea poziție Mariana putea observa întregul separeu și sala cea mare, cât permitea deschiderea draperiei. Ea nu vedea decât masa și
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_4_.html [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
obicei, știi că sunt omul cu noroc! Acum sunt pe fugă. Sunt solicitat... Salut! - ... Da, bine, Emile! Salut, să trăiești! Poate pe seară, la una mică... Ce zici? întrebă Eugen, fără să privească înapoi. Dacă ar fi urmărit cât de precipitat ieșise, și-ar fi dat seama că doctorul Emilian Grigore era deja departe, pe culoarul lung și slab luminat de la parter. ”Hm! Se deplasează ca o pisică omul acesta. Nici nu-l auzi când merge și dispare rapid, în fracțiune
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
A procedat exact cum își dorea Toloșica. Și-a găsit scuza că trebuie să se concentreze asupra examenelor și nu doar atât. De la o vreme, dorul de Erica și l-a astâmpărat cu neastâmpăr, la fel cum procedase cândva dedemult. Precipitat, așteaptă tonul de rețea al telefonului. Un telefon fix. Nici măcar ideea telefoniei mobile nu există acum, cel puțin aici, la ei. Singura familie cu post telefonic instalat la care poate apela este familia Dan. Vorbindu-le cu patimă, justificăndu-și nevoia
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
ora ?- și ea îi răspunse fără să-și ridice privirile : - Trebuie să-l resetez... Să tot fie trecut de amiazi... Sinu râse mai mult pentru sine : - Imposibil. La amiazi eram încă în școală... Nu i se răspunse și Sinu continuă precipitat, explicația : - Eram încă în clasa a IX - a... Apoi sublinie cu voce tare: - La ora aceea încă dădeam note, domnișoară... Parcă ar fi vorbit cu o surdo-mută, deoarece la ultimele replici, Sinu nu primi niciun răspuns. - Mai durează mult ? - sparse
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
de bani nu prea mari, mai mult simbolice. De fapt doreau să iasă în evidență în fața celorlalți consumatori că ei își pot permite această extravaganță. Cum alături de bar s-a eliberat o masă ocupată de trei tinere care au părăsit precipitat localul urmate de alți trei bărbați mai în vârstă, Cristian și amicii săi s-au grăbit să ocupe spațiul eliberat. - Ce ziceți fraților? O facem aici? Întrebă Cris. - Crezi că pot apare fetele pe podium cât timp este prezentă familia
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393757269.html [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
luciul de cleștar al lacului Viverone, în mii de cristale strălucitoare. Spera să mai prindă acea lumină favorabilă de care avea nevoie, în realizarea tabloului schițat pe pânză. Lacul parcă luase foc așa-i strălucea de frumos suprafața. Adriana răsufla precipitat. În ritmul acesta nu a mai mers de mult timp. Nu a avut de ce să se grăbească. - "Ce caut eu după acest bărbat? se întrebă ea, urmărindu-l din priviri. Ce mă atrage spre el ca un magnet? Pentru mine
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426149840.html [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
să-i ajungă șapte vieți, renunță la ochelari, aruncându-i a lehamite într-un fund de sertar. Pe moment, simți că nimic din ceea exulta în mintea sa nu-i rămăsese. Nimic! Privi în jur neliniștit. Ce-avea să facă?! Precipitat, încercă să-și pună din nou ochelarii dar, stupoare! Nu mai vedea cu ei! Lentilele erau oarbe! În fața ochilor i se așternu perdeaua neagră a ignoranței. Îngrozit, ÎNNEBUNI... Referință Bibliografică: OCHELARII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422117474.html [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]