19 matches
-
europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
MUZICOLOGIE • Folclorul în „Muzica” cultă românească, în „Muzică și poezie” nr. 4, București, 1936; Câteva cuvinte despre jazz, în „Secolul 20” nr. 3, București, 1965; • Debussy, în „Studii și cercetări de istoria artei” nr. 1, București, 1969; Posibilitatea unici nou preclasicism, în „România literară” nr. 52, București, 23 decembrie 1971. EDIȚII CRITICE • Domenico Scarlatti. 50 Sonate, București, 1966. http://www.ucmr.org.ro/bio-biblio.asp?CodP=2
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
să fi văzut pe generic numele vreunui consilier muzical ; în film se resimte acest lucru. Există un anumit kitsch al ilustrației (muzicale) la îndemână : fie pe imaginea de început (a jocurilor de apă și a Turnului Eiffel), a mereu disponibilului preclasicism à la française, fie (și aici alăturarea mi s-a părut de-a dreptul asinină !) muzică indiană (firește !) pe ulițele Rășinariului, pentru că și numai pentru că domnul Aurel Cioran evocă o familie plecată în, și revenită din, India ! Foarte bine, numai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Până atunci poezia viețuiește pe spații mai restrânse că oricând. M-am întrebat ce importantă are poezia în societate. Este o întrebare interesantă pentru un sonetist, adică unul care a îmbrățișat o formă de a face poezie care vine din preclasicism și de aceea li se pare unora depășită. Numai că pe mine nu mă interesează curentele literare decât că teorie. În teorie, în teatru și în proză, paradoxal, sunt de partea modernității, chiar a experimentului. În teatru l-am jucat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și sincope, din contorsiuni contrapunctice și porțiuni liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa spațio-temporalității într-o simultaneitate amiabilă: preclasicismul - reprezentat de timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel, dacă muzica lui Johann Sebastian Bach este definibilă
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
înspre radicalizarea subiectivității. Chiar mai mult, putem încerca aplicarea acestui binom cel puțin la succesiunea etapelor stilistice cuprinse între Renaștere și Postmodernitate obținând următoarea imagine: Prima etapă (orfica): Renaștere (cristalizare, clasicism - nouă paradigmă - fetișizarea Antichității) - Baroc (dispersare - romantism); - perioadă tranzitiva (preclasicism - rococo) - A doua etapă (prometeica): Clasicismul vienez (cristalizare - clasicism - nouă paradigmă - beethovenocentrism) - Romantism (dispersare - romantism); contextul cel mai potrivit exemplificării prin analogia obiectiv/subiectiv - perioadă tranzitiva (post-romantism - verism) - A treia etapă (oedipiană): Avangardism <footnote În contextul ultimei avangarde (anii '50-
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de la cântarea la unison, apoi la 2 - 3 voci polifonice (în Ars Antiqua), aceasta multiplicându-se în secolele următoare. Stilul armonic subliniază vocea principală însoțită de acompaniamentul acordic, vertical, ce caracterizează mai ales creația clasică. Diversitatea exprimării muzicale începută în Preclasicism, va culmina cu stabilirea cadrului sonor tonal-temperat. Formele și genurile muzicale încep să aibă un contur clar, reprezentând un mod de gândire organizat odată cu Clasicismul. Dar în secolul al XIX-lea, structurile intonaționale și cele arhitectonice vor cunoaște treptat o
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Editura „Muzica”, 1973, pagina 3, dovedește concepția melodică în care modurile vor avea treptat sunetul al șaptelea alterat suitor, devenind sensibilă (eolian pe la) pregătind apariția sistemului tonal. Afirmarea tonalității în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, respectiv în Preclasicism și Clasicism, a condus la conceperea unui nou tip de melodie - delicată, ornamentată. Importante pentru această perioadă vor fi creațiile lui Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Georg Friderich Händel. Exemplul extras din tratatul lui Alexandru Pașcanu - Armonie, București: Editura G.P.
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ternară. În exemplul din lucrarea lui Titus Moisescu - op. cit., pagina 40, observăm repetarea unei structuri simple, ca și linia melodică, conferind o tentă improvizatorică. Îmbogățirea structurilor ritmice va fi mai evidentă în creația vocală a Renașterii și cea instrumentală a Preclasicismului. Din exemplul ales din Giovanni Pierluigi da Palestrina - op. cit., pagina 43, vom observa echilibrul dintre duratele mari prezente în extremele temei și duratele mici din interiorul temei, această construcție ritmică fiind desfășurată contrapunctic la cele patru voci corale. G.P. da
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]