20 matches
-
lui, cu deosebirea că creștinii fac politică, se sfâșie și se mănâncă între ei și ridică în cer pe d. C. A. Rosetti, pe când evreii, mai practici și mai oameni de pace, știu a se despăgubi de stîngerea breslelor prin precupețirea întinsă a obiectelor de consumațiune, scumpind în mod artificial traiul zilnic. Cumcă acest soi de viață economică nu poate duce decât la discompunerea deplină a societății române nu mai poate fi îndoială. Mai poate însă o asemenea societate să formeze
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a întreține o administrație hoțească, atunci noi... sîntem socialiști, se-nțelege. Și daca vom spune că populațiile noastre orășenești au pierdut - prin importarea mărfurilor străine de tot soiul - pînea zilnic[ă] și sânt reduse parte la proletariat, parte la precupețirea băuturilor spirtoase și a obiectelor de consumație zilnică, adecă trăiesc din scumpirea artificială a acestor obiecte, atunci " Romînul" va zice că suntem socialiști. Tot atât de nepotrivită e citarea în această privire a unui alt articol din "Timpul". Despre articolul întitulat Mișcările
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naționalitate de la ei [a] venit. Adecă de la prăvălia bizantină C. A. Rosetti paragraful Comp. Șase sute de milioane de franci datorie publică - iată ce vi se datorește vouă. Împlerea țării cu elementele străine, vânzarea ei prin concesiuni pe nouăzeci de ani, precupețirea Basarabiei, vărsarea în zadar a sângelui oștirii noastre, rechizițiunile frauduloase, oamenii din opt ținuturi vânduți prin contract lui Warszawsky, împlerea listelor electorale cu rudele și funcționarii voștri, batjocorirea și ducerea ad absurdum a sistemului constituțional, înțelegerile pe sub mână cu Alianța
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i se da cuvinte cu mult mai puternice decât cazul de mofluzie de la Cairo. Căci lucrul în sine e foarte clar. Evreii sânt un pericol imediat, pipăit și văzut; ei formează acea nenumărată populație cu desăvârșire improductivă care trăiește din precupețirea muncii și sănătății românului, încît, dacă în mod absolut s-ar ridica stavilele de până acum, soarta poporului nostru ar fi analoagă cu aceea a rasei spaniole din California: moartea prin mizerie și anemie. Populația evreiască crește în pătrat, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu seamă natura ocupațiunilor economice ale evreilor, precum și persistarea lor întru a vorbi în familie și piață un dialect polono-german care-i face neasimilabili cu poporul nostru. Daca, în locul muncii actuale, care nu consistă în mult mai mult decât în precupețirea de muncă străină, evreii se vor deda ei înșii cu ocupațiuni productive, dacă școalele noastre, în cari oricând au fost primiți și tratați pe picior de perfectă egalitate cu românii, vor avea de rezultat a-i face să vorbească și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la discreția urelor și persecuțiilor administrative. Pe lângă asta statul dispune de atâtea funcții și favori pe câți oameni sunt în țară cari știu scrie și citi! Astfel administrația consistă nu în muncă, în servicii echivalente cu sumele bugetului, ci în precupețire de voturi. Cine sufere mai mult prin această stare de lucruri sunt elementele muncitoare și sănătoase ale națiunii noastre, sunt toți aceia cari nu aspiră la privilegii și sinecure, ci trăiesc din produsul muncii lor proprii. Tocmai în clasele pozitive
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de organizare, atât de priincioasă instinctelor roșie, va ținea înainte sau daca există vro perspectivă de-a putea înlătura din viața publică elementele ce nu sunt pentru viața publică, și anume pe aceia cari și-a făcut din politică, din precupețirea și specula sentimentelor și aspirațiilor naționale o meserie și o negustorie de toată ziua. Îndealtmintrelea noi nu găsim deloc atât de straniu ca publicitatea, fie ziaristică, fie parlamentară, să ia de motiv tocmai fenomenele; căci fenomenele izbesc vederea, nu cauzele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și să ne lipsească de toate garanțiile de stabilitate și de propășire gradată pe cari le dă monarhia constituțională. Cu toată plasa cea fină de funcții și păsuieli aruncată asupra întregei țări și a alegătorilor ca tot atâtea mijloace de precupețire de voturi, noi tot credem că, opunîndu-se sistemului actual toți aceia cari nu-l voiesc, ar izbuti să-l înlocuiască printr-un Parlament onest și un guvern onest. Dar pentru aceasta cată să se lase divergențele prea amănunțite de opinii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o decidă pe cale diplomatică fără a consulta Parlamentul. Acesta, adunat la toamnă, se va trezi în fața unui fait accompli și se va mulcomi prin izvoare bugetare. Aceasta e calea pe care s-a introdus Stroussberg; tot pe aceasta va veni precupețirea Dunării. [11 iunie 1881] ["NOUL MINISTER A CITIT IERI... "] Noul minister a citit ieri în Corpurile legiuitoare programa sa, de I. C. Brătianu în Senat și d. C. A. Rosetti în Cameră. Iată acea programă: Guvernul care se prezentă astăzi dv.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publice ș. a. m. d. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organizații conservatoare, abstracție făcând de țară și de poporul istoric, se dovedește a fi sterilă și lesne de escamotat. Vedem că roșii, maiestri în precupețirea unor asemenea formule, au devenit peste noapte din republicani monarhiști și că primesc orice program politic, numai la putere să rămâie. Treaba lor să răsucească și să falsifice principiile conservatoare și să pretinză că sunt ale lor. Pentru noi principiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
râvnește a-și ține pletora fanariotică la putere cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când plebea aceasta din câteșipatru unghiurile lumii își arogă dreptul de-a face politică în numele României. [14 octombrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e pe cale de-a ceda drepturile suverane ale țării pe Dunăre, și nimeni nu se găsește care să-i zică ceva. Gazetele scriu și asta e tot. Nu e nici o putere în stat care să se opuie acestei politici de precupețire de hotare. Frinee politice fără convingeri, fără tărie morală, se sulemenesc prin gazete și-și fac sprâncene, ca să le crează lumea tinere și virtuoase, pe când în realitate și pe ascuns sunt înțelese demult cu adversarii naturali ai acestei țări ca să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roșu măcar? Astăzi nu poți încredința unui ministru ceea ce puteai încredința odinioară unui țăran. Iar Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră "Pesther-Lloyd" pasajului privitor la cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de aci nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește, cam eufemistic, precupețirea și colportajul. Izraeliții în numărul în care sunt astăzi constituie o putere de a cărei acțiune cată neapărat să se țină seamă. A face să nu existe această putere nu stă în facultatea omului {EminescuOpXII 444} de stat, precum nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu alte vederi de politică economică decât ale absolutului liber schimb cari au domnit pân - acuma ar fi poate în stare de-a ocupa brațele și inteligențele celei mai nouă imigrațiuni cu o lucrare mai folositoare și mai spornică decât precupețirea spirtului, care-n ultima linie nu se poate face decât în detrimentul sănătății și bunei stări a celei mai importante părți a poporului românesc, a țăranului. Cestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de dezvoltare a acestei țări este ca elementul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a trecut la ordinea zilei ca peste o afacere de regulament? Colțul vălului, cestiune de regulament, afacere de familie între majoritate și minoritate. Un miros acut de pușcărie a înconjurat atunci pe acel partid roșu care s-a îmbogățit din precupețire de carne și sânge omenesc; o prăpastie de turpitudini, de mituire, de martiriu al poporului de jos, de nerușinare și bestialitate a plebei guvernante s-a deschis atunci înaintea ochilor - era umbra scabroasei afaceri de pe care s-a ridicat colțul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceva prin sine și să ție la țară și la popor, dar când în țară avem 700. 000 de lucrători cari produc, țăranii, nu 'nțelegem alături cu aceștia 600. 000 de speculanți ai productelor, încît fiecare evreu să trăiască din precupețirea muncii unui singur țăran român. Drepturile d-nealor civile și publice nu 'nsemnează decât dreptul de a esploata poporul nostru în bună voie. Plece 99 procente în America, ca să-și câștige acolo prin muncă productivă pînea de toate zilele și atunci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruțe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori țării, să dăm depline drepturi sutelor de mii de venetici neproductivi, care-n ultima linie trăiesc din precupețirea muncii, ba a vieții poporului nostru. [5 decembrie 1876] REVISTA TEATRALĂ ["JOIA TRECUTĂ S-A REPREZENTAT... Joia trecută s-a reprezentat două piese: "Pantalonul roșu", farsă îndestul de veselă într-un act, și "Revizorul general", comedie de obiceiuri în trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nu-i mai puțin adevărat însă că setea de absolut rămîne adînc încrustată în natura umană. Mulți dintre noi simțim nevoia imperioasă de a crede cu tărie în ceva ce ne transcende, condiționîndu-ne echilibrul interior, de a ne devota fără precupețire unui ideal, unei idei-forță, unei viziuni sau unei persoane. În definitiv, orice pasiune devoratoare, absorbantă, obsesivă, repliată asupra ei însăși și (uneori fără acoperire în realitate) conține aspirația spre absolut: aceea a lui Icar, a vechilor martiri creștini, a misticilor
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale și Exarh Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor Arhimandritul Macarie, Starețul Mănăstirii Sinaia 8 octombrie 1967 Cu multă evlavie și dragoste sufletească am vizitat Sfânta Mănăstire Secu, veche ctitorie a credinciosului demnitar Nestor Ureche, care fără precupețire a depus obolul său pentru construirea acestui sfânt așezământ și pe care l-a înzestrat cu atâtea podoabe sfinte de aur și de 98 argint, atât de artistic executate încât uimesc și astăzi prin frumusețea lor, pe cei ce le
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]