8 matches
-
103 La legiuirile ce se cuprindu într'acestu titlu suntu supuși de obsce și stăpînii de vase, intreprindetorii de deligentie și de trăsuri publice. Articolul 104 Tote cerile în potriva comisionarului și a cărăușului pentru perderea sau stricăciunea marfuriloru, se precurma prin (paragrafia) prescripție de șese luni, pentru tramiterile de marfuri ce se făcut în coprinsulu terei Romanesci; și de unu anu, pentru cele ce se făcut afară din Principate, socotindu-se inceputulu paragrafiei pentru pierdere, din diua în care aru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
seu iarăși de-adreptulu girantu; asemenea se va urma din girantu în girantu pînă la tragetorulu poliței. Stapinulu politel celei perdute va trage și va face tote cheltuelile ei. Articolul 150 Îndatorirea chedasuirei poliței, însemnate la articolile 147 și 148, se precurma după trei ani, dacă, în acestă vreme, nu s'au făcutu nici cereri, nici porniri prin judecată. Articolul 151 Plățile, făcute în socotela sumei unei polițe, suntu spre ușurarea tragetorului, si a girantiloru. - Infatisatorulu este datoru se facă protestu pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
perspicace, ageru; congratulazione = gratulare, felicitare, gratulațiune, heretisire, urare, uratiune; crudele = crudelu, crudu, aspru, cumplitu; cucina = cuina, cucnie, cuhnie, bucătărie; debole = debilu, slabu, neputinciosu, nedestoinicu; finire = a fini, a isprăvi, a termina, a săvîrși, a mîntui, a împlini, a îndeplini, a precurma, a înceta, a găti, a perfecționă, a omorî; parentela = părinție, rudenie, cumnăție, consînginitate; sortilegio = sortilegiu, vraja, farmec; sospendere = a suspinde, a spînzura, a atîrnă, a ridica, a susținea), dar plasarea aproape consecventă a echivalentului italienizant pe primul loc poate fi
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
iubitorilor de omenire din veacul nostru. Suflete al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Mihail Kogălniceanu, preciza faptul că "(...) astăzi se poate susține că în Dobrogea serviciile publice funcționează în același mod regulat ca și în România. Dar ceea ce preocupă pe toată lumea din acea provincie, ceea ce guvernul cu o oră mai înainte voește a precurma este caracterul provizoriu al acestei organizațiuni. Precum este știut, atât Camera Deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organizațiune definitivă. Astfel, până acum, acestei provincii îi lipsește
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
putea fi perceput fără asentimentul prealabil al celor două puteri, apoi mai este și sub influența morală a art. 53, astfel conceput: „Întâmplându-se răscoală sau vreo mare tulburare și neorânduială între mădularele Obișnuitei Obștești Adunări, Domnul va putea să precurmeze întrunirea ei și va fi îndatorat a face îndată raportul său către Înalta Poartă și către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]