130 matches
-
Grie (des Grieux) și a iubitei sale Manun(Manon) în traducerea lui Alecu Beldimon; Alzira sau Americanii, tragedie în 5acte de Voltaire, tradusă de Grigore Alexandrescu; Antoni, dramă în 5 acte deAlexandru Dumas, în traducerea lui Alexandru Hresovesghi și cu precuvântarea lui Costache Negruzzi; Moartea lui Socrat, de Lamartine, tradusă de George Sion; Mizantropul de Molière, tradusă de George Sion; Zaira de Voltaire, tradusă de George Baronzi, Metella și Orbul , de George Sand, tradusă de george Baronzi; Speronare, de Alexandru Dumas
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
iradiază de la autor spre public, devenind o entitate vie „cuvântul care zidește”. Lucrarea este organizată în trei capitole mari, cu o prefață intitulată sugestiv „Marian Malciu la a doua incursiune în căutarea libertății interioare”, aparținând profesoarei Gheorghița Durlan și o precuvântare a preotului protopop Pavel Postolachi, la fel de revelatoare în ceea ce privește semnificația profundă a actului scrisului: „Pe aripile cuvântului care zidește”. Ambele „deschideri” ale cărții luminează caracterul aparte al lucrării, complexitatea și adâncimea ei spirituală. În „Capitolul I, Explicații introductive ori cuvântul autorului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
să citească și să participe la spectacole de teatru. Mai întâi a găsit acasă o vastă bibliotecă cu volume ca „Alzira” sau „Americanii” tragedie de Voltaire, tradusă de Gr. Alexandrescu, „Antony”, dramă de Alexandre Dumas, tradusă de Alexandru Hrisoverghi, cu precuvântarea lui Costache Negruzzi, „Mizantropul” de Moliere și „Zaira” de Voltaire, traduse de George Sion, piese de teatru citite, apropriindu-l de vasta cultură teatrală. La liceul german, trecut în septembrie 1860, a dus-o greu, mulți profesori erau „ iluștri pedagogi, dar
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
În cazul dat, ne întâlnim cu o adevărată „parabolă a identității basarabene” (așa cum o întitulează în prefața carții istoricul literar Iurie Colesnic) care este destul de întortocheată în timp și cu prea multe obstacole în dezvoltarea social-umană, astfel Iurie Colesnic în precuvântare relatând următoarele: „O vorbă populară afirmă cu înțelepciune: „Călătorului îi stă bine cu drumul”. Dar cum îi stă unui popor care s-a pornit în căutare de sine? După ce am parcurs o cale lungă în timp și spațiu, cale de
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492724887.html [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
ani, cu prilejul unor simpozioane teologice și social - culturale, ori în cadrul conferințelor studențești ASCOR ... Expunerile (autorului) nu sunt exhaustive și nu acoperă toate nuanțele problematicilor abordate, dar reprezintă o viziune personală, fie și succintă, asupra unor teme de actualitate ... ” După “Precuvântarea” autorului, parcurgem, cu vădită satisfacție culturală și spiritual, pagini, teme și capitol, nu multe, dar foarte interesante și foarte bine argumentate și întemeiate pe un support bibiografic de necontestat, pentru care motiv ținem să-l felicităm în mod deosebit, ateptându-l
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
valori poetice ale lumii. [...] am simțit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși opiilor mei acest bogat suflet artistic al țării în care s-au născut și au crescut părinții lor.” Testament este, se vede limpede din dedicație și din precuvântarea autorului, o „carte de identitate”, iar Daniel Ioniță mulțumește părinților săi „pentru materialul genetic transmis”, determinare pe care se simte dator să o „dea mai departe” copiilor și nepoților săi. Deși aceștia nu vor mai trăi niciodată în România. Sau
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
îl acuză pe maestrul Benone Sinulescu în chip cu atât mai neinspirat cu cât, din exces de răutate și din frustrare, se nimerește să fie printre ei și câte un confrate al maestrului! Acuzele acestea, ce altceva sunt decât o precuvântare a invidiilor unora, înaintea pierderii pe rând a mirajului gloriei. Flori neudate și uscate, în canatul geamului liliachiu, bătut de soare și cu zăbrele vechi sunt detractarii maestrului, cel mai adesea, pe când oamenii de valoare îl prețuiesc și admiră! „Inepuizabil
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
în cele afirmate o dovedește subscrierea la demersul Dvs. Textul pe care vi-l propun este, de fapt, prefața unei cărți de versuri a mea, semnată de Costea Glodeanu, în anul 2003 și care se pliază perfect pe tema dată: Precuvântare la „Înger sechestrat”, de Ion Iancu Vale „Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
împreună cu Gheorghe Librier), apariție care a fost bine primită 34. Câțiva ani mai târziu (1828) tipărește un abecedar35cu litere chirilice, deosebit de tot ce se tipărise până atunci, precum și lucrarea „Cele dintâi cunoscințe pentru trebuința copiilor care încep a citi”, în precuvântarea căreia găsim unele dintre ideile sale pedagogice favorite cum este aceia de a exclude bătaia din școli și de a folosi o limbă accesibilă elevilor 36. Conștient de necesitatea accesului la izvoarele culturii universale tipărește în anul 1829 un abecedar
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
de asmenea o activitate de pionerat. O primă lucrare de acest fel din „Contest moraux” a lui Marmontel și care este de fapt o poveste de dragoste ce sensibiliza tineretul epocii 40. Această lucrare este însoțită și de o întinsă precuvântare în care Grigore Pleșoianu ni se relevă și ca un viguros critic al realităților timpului. Pe bună dreptate precuvântarea a fost considerată o ascuțită pagină de satiră socială la adresa unui regim, aflat în descompunere precum și a moravurilor claselor dominante 41
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
care este de fapt o poveste de dragoste ce sensibiliza tineretul epocii 40. Această lucrare este însoțită și de o întinsă precuvântare în care Grigore Pleșoianu ni se relevă și ca un viguros critic al realităților timpului. Pe bună dreptate precuvântarea a fost considerată o ascuțită pagină de satiră socială la adresa unui regim, aflat în descompunere precum și a moravurilor claselor dominante 41. O altă lucrare de aceeași factură este romanul lui Fenelon - „Întâmplările lui Telemac, fiul lui Ulise”, în 4 volume
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
p. 369). 38Ibidem, p. 369-370. 39Ilie Popescu Teiușanu, art. cit., p. 329. 40Apariția semnalată și în Curierul românesc nr. 58/1929 (V. A. Urechia, op. cit., p. 126; G. Călinescu, I. Heliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, p. 96). 41Această precuvântare a fost caracterizată de Eliade ca o capodoperă a stilului (Ilie Popescu Teiușanu, art. cit., p. 304). 42N. Bănescu, art. cit., p. 373. 43Ibidem. 44Ibidem. 45Ibidem, p. 374. 46Ibidem, p. 375. 47Ibidem, p. 344. 48V. Sficlea “O hartă de valoare
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în cele afirmate o dovedește subscrierea la demersul Dvs. Textul pe care vi-l propun este, de fapt, prefața unei cărți de versuri a mea, semnată de Costea Glodeanu, în anul 2003 și care se pliază perfect pe tema dată: . . Precuvântare la „Înger sechestrat”, de Ion Iancu Vale „Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_taina_scrisului_19_ion_iancu_vale_1344502832.html [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
dar cam în același timp, poetul C. Stamati ( 1777-1868), nu tăgăduia influența pe care au avut-o asupra sa câțiva dintre marii scriitori ai lumii- printre care amintește și de Shakespeare.Poetul- care avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale și imitații din autorii Europei ... tom I, Iași, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povățuit cu înaintașii lor. După 1848, în primul deceniu al
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Shakespeare_in_viziunea_scriitorilor_romani_prima_parte.html [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
era vecin Și mă legăna sub bolți Să fiu stareț peste morți, Peste morții morților La hotarul bolților, Pînă cînd m-am răsculat Și de-atunci, reînviat, Văduvit în veci de moarte, Tînăr mi-s. Da’nu mi-s foarte. Precuvîntare Doamne,-așa de răi suntem Că nici nu ne mai vedem, Nici la chip și nici la cer Nu ne mai vedem defel, N-avem rană de mister, - Numai boală de stingher, Doamne! Doamne, - așa de morți suntem Că nici
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Altfelizvodirea_lui_traianus_traian_vasilcau_1332014569.html [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns.../ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al unui discurs ontologic de o „admirabilă și precisă precuvântare a lumii, o spunere a ei înainte de cuvinte.”(p.30.) Nu fără o tentă de malițiozitate, Amăriuței îl taxează pe Călinescu, cel ce nu a rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse în versurile amintite, identificându-le sursa în
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Eminescu nu are nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la Început este intuiția Stării d’întîi.”(p. 32.) În concluzie: versurile care deschid Scrisoarea I reprezintă o Precuvântare la discursul cosmogonic, iar în jocul lor literar, realizat cu concepte din arsenalul filosofiei „...apare clar efortul de depășire a limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
a plecat.” După cum menționam mai sus, autorul își intitulase primul volum (cu un motto din „Viața pe un peron” de Octavian Paler, și prefațat de poetul român Ion Miclău, trăitor în Cringila Australia) „Între două lumi”, în cuprins aflându-se: Precuvântare, Împărtășire, Micuțul meu cântec, I. IDENTITATE ȘI VALOARE: Mândria mea de român, Istoria noastră, a emigranților, trebuie transmisă, Literatura ca instrument, Graiul nostru, „Valoarea”, Cheia, Efectul „Fluture”, Dragul meu Poet, „Eminescu nerelevant”, Încrucișare, Armele culturale, Samuraiul Grigoraș, Violența-i pentru
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
Povestea lui Făt Frumos împărat cu noroc la vânat") și chiar și un fragment autobiografic în care autorul povestește o vânătoare de dropii în Bărăgan, pasăre dispărută de pe teritoriul României în urma vânării ei sălbatice. Inițial, Odobescu intenționa să scrie o „precuvântare” (introducere) la „Manualul de vânătoare” al lui C. Cornescu, bun prieten și rudă cu autorul. Propunându-și să treacă în revist modul în care diversele arte au reprezentat vânătoarea, Alexandru Odobescu a depășit scopul inițial, acela de a scrie o
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
1348, lucreează la opera sa majoră, ""Il Decamerone"", care va circula în manuscrise și va fi tipărită pentru prima dată abia în 1470. Așa cum rezultă din înțelesul grec al titlului, acțiunea are loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată "grațioaselor doamne" (""vaghe donne"") care cunosc arta amorului, urmează o introducere ce dă un cadru terifiant atmosferei de groază care domnea în Florența bântuită de ciumă. Șapte tinere doamne și trei tineri s-au refugiat într-o vilă din apropierea
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
apoi cea tipărită sub supravegherea și binecuvântarea mitropolitului Andrei Șaguna, la Sibiu, între anii 1856-1858, precum și, într o anumită măsură, "Biblia Sinodală", apărută la București, în 1914, sunt îndatorate traducerii lui Samuil Micu. Cu multă onestitate, episcopul Filotei mărturisea în precuvântarea ediției buzoiene că „dintre Bibliile tipărite în limba noastră mai bine tălmăcită și mai luminat la înțeles este cea de la Blaju”. Comparând "" cu "Biblia de la București", constatăm o evoluție evidentă sub aspectul limbii române literare. Este sugestivă caracterizarea pe care
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]
-
și slavonească în schimbul veniturilor acordate. a murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: "Sfaturi" (manuscris), "Despre datorii" (tipărită la Londra), "Cuvânt împotriva nicotinei" (Iași, 1786), "Precuvântări la actele patriarhalicești" (manuscris).
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
omenirii. Știindu-se că faptele și martiriul sfinților, trăitori cândva pe pământ, merită prezentate, explicate și înțelese. În ultimă instanță, tocmai această idee călăuzitoare o slujește Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu în cartea preacucerniciei sale Sfinții Neamului Românesc, cu o precuvântare a Prof. Univ. Dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei.
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
martie la Roma. În același an cerceta actele lui Gabriel Mihai zis Burla din Borșa, în anul 1866, arhiva conților Teleki. Un document din 1336 i l-a comunicat în anul 1876 Ivan Biben din Bedeu. După tabelul sinoptic din "Precuvântare" la Diplome rezultă, de altfel, că cea mai mare parte a colecției provine „de la privați”, urmașii familiilor nobile din Maramureș (162 piese), la care se adaugă cele copiate din arhiva conventului din Lelez (56), colecții particulare (105) între care se
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
la sfârșitul veacului trecut”". Pentru editorul "Diplomelor", această categorie de acte reprezintă probele de drept ale stăpânirilor românești asupra țării pe care o locuiau "„ca fiesce cine să-și aducă aminte cu pietate de faptele însemnate ale străbunilor săi”" (în "Precuvântare"). Ele au fost confirmate și reconfirmate pe seama meritelor publice ale locuitorilor și stau la originea blazoanelor de nobilitate în structurile sociale din Maramureș. De aici, preocuparea susținută a editorului de a adnota textele publicate în cel puțin două registre revelatorii
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]