293 matches
-
decepționați de racilele ei, cei numiți aveau o audiență publică foarte restrînsă. Crainic specifică în Memorii că tirajul ziarului Cuvîntul nu depășea 6000 de exemplare, ceea ce e cu atît mai grăitor pentru statutul unor publicații ca și confidențiale precum Criterion, Predania, Vremea. Într-o epocă în care erau în vogă discursurile populiste ale unor Goga sau A.C.Cuza, exponenți ai unei drepte joase (vulgata dreptei), Nae Ionescu, Cioran, Eliade, Eugen Ionescu, în pofida faptului că pe ultimii trei îi percepem azi prin
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind, „spațiul public“ într-o democrație este un loc de comunicare liberă, unde toate vocile trebuie lăsate să vorbească, toate au
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
să redea, pe baza unei documentații exhaustive, evoluția ideilor și a atitudinilor celor doi lideri de opinie interbelici, așa cum se oglindește ea în vasta operă publicistică lăsată de aceștia prin periodicele vremii ( "Gândirea", "Noua revistă europeană", "Ideea europeană", "Cuvântul" și "Predania"). Ochiului sagace al cercetătorului nu-i scapă faptul că presa constituia deja, pentru amândoi protagoniștii comentați, o demonstrație de forță (p. 10), o a patra putere în stat. Rivali și afini, Nichifor Crainic și Nae Ionescu aveau în comun nemulțumirea
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
nu ar putea fi profet dacă nu s-ar putea scălda mai întîi în matca cunoștințelor revelate. De aici importanța tradiției, un alt nume pentru grija cu care păstrezi adevărurile pe care le-ai moștenit din gura profeților. Tradiția e predanie a adevărurilor revelate, adică predare a ștafetei și păstrarea ei. Spre deosebire de creștinism, unde lumea aceasta, a vremelniciei sensibile, este în stăpînirea diavolului, de unde și nevoia de te lepăda de ea spre a trăi numai în vederea celeilalte lumi, la arabi lumea
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
dincolo de toate metamorfozele lui aparente". Dar, chiar dacă un om viu și nedidactic, un filosof trebuie analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
rugăciunii. Ea destăinuiește calea fiecui...” (p. 41). Impresionează, de asemenea, fermitatea (deloc agresivă) cu care intelectualul umanist preferă (și apără) Ortodoxia în raport cu protestantismul sau catolicismul: „învățații Bisericii, trădând duhul Ortodoxiei noastre vechi, a cărei esență stă în trăirea întocmai a Predaniei așa cum am primit-o, au recurs tot mai mult la procedeele contra-reformei apusene: modernizarea Bisericii lui Hristos; neavând tăria să pună prin viața lor stavillă ereziei, întorcând poporul la Hristos, s-au apucat să aducă această Biserică la nivelul necredincioșilor
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
prea-mărită, prea-frumoasă, Prea filocalică Mireasă! A nimburilor toate Împărăteasă! Tu ești Maica binevoitoare și dăruitoatre a tuturor celor sfinte: zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme și din cuvinte. Ești Marea predanie Îmbietoare Și mult strălucitoare a toată Iconomia de binecuvântări, ca un policandru cu șapte lumânări naintea Marelui tron dumnezeiesc pentru care toți Îngerii și sfinții te preamăresc”<footnote eroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 43 footnote>. Același autor continuă doxologia
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
pe care ni le pui la Îndemână vădite prin slovele, psalmele și vorbele Părinților, pentru ca de-a pururi nu vom ști a Te lăuda, a Te cinsti, a Te preamări decât numai cântându-Ți așa: Bucură-te Spadă oblăduitoare a predaniei isihaste...”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 58, 59 footnote>. 5. Maica Domnului urzitoare de nesfârșită rugăciune Dacă pe sfinți care sunt „prieteni” sau „casnici” apropiați ai lui Dumnezeu Îi chemăm ca ei să fie solitori și Împreună-rugători cu
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Material documentar realizat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
„De ce fotografia?”, de Andrei Baciu, Cristina Țintă și Dorin Bofan Lansare de carte Editura Filos vă invită vineri, 2 august 2013, ora 19:00, la Librăria Predania (str. Vulturilor nr.8, sector 3, București), pentru lansarea cărții „De ce fotografia?”, în prezența autorilor. „De ce fotografia?” este un proiect editorial extrem de interesant, o radiografie a modului de a gândi despre fotografie la început de secol XXI, în România. Fotografia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94128_a_95420]
-
Același an 1942. Urs von Balthasar 242, alt membru al „clubului de la Fourvière”, publică volumul Pensée et présence. Essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, a cărui prefață constituie o adevărată „profesiune de credință”. Pledând implicit pentru reasumarea predaniei Părinților, el ține totuși să-și pună în gardă cititorii împotriva „ispitei paseiste”. „Un templu grec”, scrie von Balthasar, „o biserică romană, o catedrală gotică merită întreaga noastră admirație, pentru că ele dau mărturie despre un adevăr și despre o frumusețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
relicve, pentru Carl Schmitt, o necropolă cu vestigii. La fel pentru Mihai Sorin Rădulescu. În optica autorului, genealogia înseamnă „reînnodarea cu tradiția” (p. 83). Numai că astăzi avem înclinația de a gîndi tradiția în două feluri: drept clironomie sau drept predanie. Deosebirea stă în tipul de spirit pe care cade accentul: pe conștiința celui care își asumă trecutul, sau pe forța spirituală a predecesorilor care ți-l transmit. În primul caz, moștenirea se cuvine numai celui care are vocația s-o
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
celui care are vocația s-o primească, selecția stînd tocmai în persoana celui îndreptățit. Nu oricine are dreptul de a vorbi despre trecut, invocîndu-l ca pe o sursă de cunoaștere sau ca pe criteriu de legitimare. În al doilea caz, predania cere predestinare și implicit ursită, trecutul purtîndu-te cu el indiferent că îl vrei sau nu. Ești luat pe sus de o instanță care nu stă să se întrebe dacă ai vocația de a înota în apele ei. Clironomia cere drept
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
predestinare și implicit ursită, trecutul purtîndu-te cu el indiferent că îl vrei sau nu. Ești luat pe sus de o instanță care nu stă să se întrebe dacă ai vocația de a înota în apele ei. Clironomia cere drept personal, predania cere destin colectiv. Prima tinde spre optica juridică, a doua culminează în viziunea teologică. Oricum, e un arcanum în ambele, la fel cum e în indiferența celui căruia i se pare retrograd să bată monedă pe spița antecesorilor. Spuneam la
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
au risipit această legendă, dăunătoare înțelegerii activității lui Nae Ionescu și a relațiilor sale cu „tânăra generație” interbelică. Publicistica sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea scrierilor unei personalități ca Nae Ionescu se transformă din știință în propagandă. Ba încă o
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
o așa fatalitate de creație, singura morală cuvenită e cea a modestiei de principiu: spui ce s-a mai spus și o faci cu conștiința ștafetei pe care o treci altora. Volumul Luminile și umbrele sufletului e un fel de predanie scolastică pe care un cărturar o lasă în marginea unor teme cu timbru moral: curajul, libertatea, speranța, plăcerea, suferința, credința, adevărul, calomnia, superficialitatea, tristețea - în totul 34 de situații etice cărora Petru Creția le descrie conturul cu acribie doctrinară. Cum
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
care au suferit predecesorii. Și cum două treimi din maladiile de care suntem atinși au rădăcini genetice, fatalitatea moștenirii din generație în generație nu e vorbă goală: există o ștafetă intimă care se transmite în trepte genealogice, un fel de predanie căreia, chiar dacă îi schimbăm numele, nu-i putem modifica esența. În patologie, predaniei îi spunem „recrudescență”, în psihologie o numim „predispoziție”, iar în cultură o descriem drept „tradiț ie”. Nu doar hemofilia și diabetul se ivesc pe fond de predispoziț
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
atinși au rădăcini genetice, fatalitatea moștenirii din generație în generație nu e vorbă goală: există o ștafetă intimă care se transmite în trepte genealogice, un fel de predanie căreia, chiar dacă îi schimbăm numele, nu-i putem modifica esența. În patologie, predaniei îi spunem „recrudescență”, în psihologie o numim „predispoziție”, iar în cultură o descriem drept „tradiț ie”. Nu doar hemofilia și diabetul se ivesc pe fond de predispoziț ie familială, dar și stările de spirit. Cînd această schemă e prinsă în
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea lui I.G. Duca, în ianuarie-februarie 1934). De remarcat că în perioada primei suspendări a Cuvântului (1933-1938), în anul 1937, Nae Ionescu va semna editoriale în revista de critică teologică Predania, editată de teologul Gheorghe Racoveanu, unul dintre discipolii săi (până în octombrie 1937). În semn de protest față de arestarea maestrului, elevii săi vor începe să-i editeze cursurile, pornind cu Istoria logicei, la sugestia lui Nae Ionescu. (De altfel, încă din
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
propriu-zisă a lui Dumnezeu (rămasă inaccesibilă) și veșnica iradiere a ființei sale, prin care Dumnezeu, repet, creează și se face cunoscut deplin și ne unește cu El. Cu alte cuvinte, când Scriptura spune „Dumnezeu este iubire”, conform sfintei tradiții, a predaniei creștin-ortodoxe, noi înțelegem energiile, slava, harul dumnezeiesc. Rețineți, deci, Dumnezeu creează prin energiile Sale. Tocmai din acest motiv, Scriptura îl numește, sub aspectul energiilor, „Lumină” și „Viață”. Prin energii Dumnezeu conduce lumea, de aceea este numit „Putere” sau „Dreptate”. Toate
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Recenzie: Ioan Ianolide „Întoarcerea la Hristos - document pentru o lume nouă” - Editura Christiana, București, 2006, 534 pagini. Avem în fața noastră o carte cutremurătoare, folositoare și mărturisitoare, apărută în colecția „Predanie a Mărturisitorilor Români din Închisori”, îngrijită fiind de obștea Mănăstirii Diaconești - Județul Bacău și având Prefața (ultima) semnată de către pururea pomenitul și regretatul Părinte Gheoarghe Calciu - Dumitreasa, iar Postfața fiind elaborată de către scriitorul și publicistul creștin Răzvan Codrescu. Memoriile foarte
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
de față: pentru pricinile arătate, nu ne putem înțelege deloc cu lumea decât prin Dumnezeu. Trebuie să pierdem lumea ca s-o primim altfel: ca s-o primim pe calea însingurării, prin Dumnezeu, ca dor al dragostei dumnezeiești. În rezumat, predania pustnicească a însingurării este clară: Dacă la Dumnezeu nu ajungi decât prin dezlipirea totală de tot ce nu-i Dumnezeu, în fața Lui nu te găsești însă niciodată singur și micșorat. Într-adevăr, după ce ai renunțat pentru El la toate câte
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi, și care în însingurarea lor de păgânitate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
păgânitate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la creștinii însingurați de azi, pierduți în necredința de acum și pe care, uneori, trebuie să fii duhovnic ca să-i descoperi, această predanie a însingurării stăruie vie. Există în predania răsăriteană un amănunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi ușurat mult lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]