45 matches
-
occidentalizate stă în percepția greșită despre Dumnezeu pe care i-au pus-o la dispoziție filozofii și teologii apuseni. În mod paralel, însă, și concepția despre societate, atât prin organizarea ei feudală și discriminatorie, fundamentată pe învățătura Fericitului Augustin cu privire la predestinație, cât și prin sistemele social - politice ulterioare s-a deosebit radical de cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
și se înfăptuiește prin voința. Am văzut că noțiunile de suflet preexistent, si liber arbitru etern sunt false, pentru că sunt doar consecințe ale lumii materiale, am văzut deasemenea că și determinismul este limitat la lumea materială, pentru că un determinism metafizic - predestinația, ar însemna controlul lui Dumnezeu asupra vieții, și deci lipsa absolută a liberului arbitru, fapt pe care il considerăm fals. Așadar, liberul arbitru este propriu naturii umane, a realității materiale și stă la baza moralului, la baza supraviețuirii, interacțiunii și
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_4_constantin_popa_1342752866.html [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
Dacă am fi ursiți să facem sau să nu facem anumite fapte, am fi ca niște mașinuțe teleghidate, nu am fi responsabili pentru faptele noastre. Nu este vinovată mașina că face accidentul, ci șoferul care a condus-o. În cazul predestinației, ursitei, destinului, sorții, noi am fi mașinile conduse de cineva din umbră. În realitate, și Dumnezeu respectă libertatea noastră de a alege binele sau răul, viața sau moartea, virtutea sau păcatul. Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA aprilie 2011 Referință Bibliografică: PLANETA
PLANETA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Planeta.html [Corola-blog/BlogPost/349619_a_350948]
-
de bucurie: „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea” (5,2) pentru că Ea, cea din Cântare, singură recunoaște: „Sunt bolnavă de iubire” (5,8). În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea/ tot te-aș chema” (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea / tot te-aș chema“ (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea / tot te-aș chema“ (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
occidentalizate stă în percepția greșită despre Dumnezeu pe care i-au pus-o la dispoziție filozofii și teologii apuseni. În mod paralel însă, și concepția despre societate, atât prin organizarea ei feudală și discriminatorie, fundamentată pe învățătura Fericitului Augustin cu privire la predestinație, cât și prin sistemele social - politice ulterioare s-a deosebit radical de cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_participarea_tinerilor_crestini_in_u_e_.html [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea / tot te-aș chema“ (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
am zis nimic și nici altădată! Dar aveam mereu senzația că îmi vorbești despre mine și îmi venea să te iau în brațe și să te întreb dacă toate lucrurile acelea erau doar ale tale cu adevărat... “NU CRED în predestinații pentru că, mă tem ca nu cumva să le accept. Și nu pot să accept lucruri care se introduc în viața mea , ele și nu altele, pentru că sunt ... genul meu?! De ce pierd mereu? Îmi dau seama că pe lume există lucruri
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culoarea_cea_mai_frumoas.html [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
moartea, Romani 6,23), astfel că religia este „nuiaua” moralității, și prin asta, o formă de control social și individual, dealtfel necesar însa nu și adevărat. Rugăciunea este subiectivă, autoinducție, provenită din egoism și frică cu aceeași structură ca și predestinația, având un efect placebo. O persoană cu adevărat morală, fără interesul recompensei nu accepta răspunsul la rugăciune, în timp ce alții suferă (pentru ca ar fi egoist), ci consideră că liberul arbitru, care creează voința libera este suficient pentru a lua deciziile corecte
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_6_constantin_popa_1344887533.html [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
occidentalizate stă în percepția greșită despre Dumnezeu pe care i-au pus-o la dispoziție filozofii și teologii apuseni. În mod paralel însă, și concepția despre societate, atât prin organizarea ei feudală și discriminatorie, fundamentată pe învățătura Fericitului Augustin cu privire la predestinație, cât și prin sistemele social - politice ulterioare s-a deosebit radical de cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_folosul_participarea_si_impactul_tinerilor_crestini_romani_ortodocsi_in_uniunea_europeana.html [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
dialoguri și evenimente pentru a face legătura dintre aceste idei și dorința de a rezolva conflictul aparent dintre spiritualitate si religia structurată. El descrie mai multe conflicte filozofice în cadrul romanului: adevărul absolut contra interpretării individuale, arta stilizată contra frumuseții naturale, predestinație contra liberului arbitru, religie contra spiritualității. Eco transformă aceste controverse și erezii religioase medievale folosind termeni politici și economici moderni. Acest lucru îi oferă cititorului modern un context în care să poată ajunge la propriile lui concluzii în ceea ce privește semnificația romanului
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
de altă parte, susțin teza mântuirii numai prin credință, adică ideea că izvorul mântuirii provine direct de la Dumnezeu, în afara oricărui merit, fără mijlocirea preotului și fără vreo condiționare materială. Unele teze ale protestantismului, în special cea referitoare la împărtășanie și predestinație au stârnit controverse în rândul adepților confesiunii înnoite, care au dus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, și anume: luterană și reformată (calvinistă). Sciziunea a devenit definitivă în urma hotărârilor sinodului de la Dortrecht, și a condus la formarea
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
autoritate pentru păcătoșii care caută mântuirea, au devenit principalele puncte ale sistemului său teologic. În această viziune harul și faptele bune nu-și mai aveau locul. La Fer. Augustin, Luther a găsit o altă idee, care a reînnoit teama sa, predestinația, după care Dumnezeu, chiar înainte de creație, a destinat pentru totdeauna unele suflete la mântuire și altele la pierzare. Aleșii au fost căutați arbitrar de voia liberă a lui Dumnezeu, pentru a fi mântuiți prin jertfa lui Hristos. Această grosolană absurditate
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
erori sunt, desigur, consecința formației speculativ filosofice neoplatonice de care Fericitul Augustin nu s-a putut dezbăra pe deplin. Aspectele sus amintite sunt aprofundate de părintele francez ortodox Patric Ranson în studiile sale. Teoria supremației harului în actul mântuirii și predestinației absolute, precum și concepția eronată despre purcederea Duhului de la Tatăl și de la Fiul au determinat Biserica Ortodoxă să nu-l socotească sfânt, ci numai fericit. I.1.2. Fericitul Augustin - apărător al Creștinismului Ca episcop, Augustin s-a luptat pentru păstrarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și cărțile Regilor (c. a II-a). Cartea întâi este îndeosebi importantă din punct de vedere dogmatic, pentru că Fericitul Augustin expune aici doctrina sa despre grație sau har în legătură cu textul din Epistola către Romani, VII, 7-23 și doctrina sa despre predestinația absolută a lui Dumnezeu, fundamentată pe textul din Romani IX, 10-23. Harul divin joacă un mare rol în teologia Fericitului Augustin. El susține că omul nu are merite proprii în actul mântuirii, căci mântuirea este în întregime opera lui Dumnezeu
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
exprime decât Într-o formă dată” afirmând astfel cum nu se poate mai bine finalitatea spirituală și materială a ființei umane. Această finalitate ține prin urmare de imanența formei respective de viață și orientarea ei către un scop izvorât din predestinația ei. Se Înțelege astfel că finalitatea mișcării este concordantă cu cea a ființei viețuitoare, va avea prin urmare un scop, o formă și o modalitate de execuție. Scopul de regulă se identifică cu mobilul mișcării care În lumea animală nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
orice ființă viețuitoare, inclusiv specia umană, o are În destinul ei imanent. Oricât de emancipată ar fi o societate sau grup social, membrii acesteia nu se pot desprinde de această prioritate existențială care este dincolo de rațiune, ține de destin și predestinație, iar negarea sau eludarea acestui adevăr fundamental ar duce implicit la anihilarea societății sau grupului social În cauză. Aici este locul să subliniem faptul că orice altă abordare a acestui adevăr fundamental nu este decât un exercițiu intelectual generator de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
avut de tras cu el" etc. Parcă provocându-l la replică pe autorul acestei opere, Petronius sesizează și promovează cu umor, în scene operând prin trimiteri exacte la opera parodiată, distanțarea enormă a propriilor personaje de eroii epopeici sau tragici, predestinații... Se produce astfel cea dintâi mutație importantă, care va insufla, în toate epocile, dorința punerii personajelor în acord cu realitatea, coborârea lor din imanent. Beția realismului... Capitolul 3 Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate 3.1
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
operațiuni. S... st...rui asupra fiec...rei b...nci. CEC-ul are cea mai întins... rețea din tar... și, fapt notabil, acoper... foarte bine mediul rural. Consecință este c... CEC, chiar dac... își dezvolt... serviciile de banc... comercial..., are o predestinație pentru implicarea în mediul rural. Merit... amintit, în acest sens, c... circa 2/3 din fondurile UE pentru România sunt pentru modernizare rural..., iar banii pentru ț...rânii români vor ajunge, în mare parte și în mod inexorabil, în depozite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
existență care se sfârșește și el... Mai împăcat cu oamenii, cu viața, cu mine însumi. Așa sunt în pragul unui nou fel de a fi. Chemat. Mă așteaptă Cor te giul și toți cei ce fac parte dintr-însul. Prin predestinație. Pornim la drum, mici și umili, dar puternici, de nezdruncinat. Avem ceva de făcut în viața aceasta, și o vom face cu prețul oricăror sacrificii. Al vieții, poate! Mitul micilor fericiri care se pierd - nici el nu ne va putea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu are cum să dispară) și Federația Rusă (elementul juridico-politic mai fluid după cum ne atestă istoria), ca o fatalitate ori există, totuși, un remediu? Mai întâi de toate, trebuie să menționăm că nu există pentru state, un drept universal o predestinație remanentă pentru Rusia sau numai pentru ea de a participa la orice tratat internațional doresc ele, indiferent dacă este vorba de un stat mare sau mic; în afară de calitatea sa de stat suveran, mai trebuie să existe și legitimitatea de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
expresia fidelă a realității. Eusebiu, Augustin, Luther, Tillich, Niebuhr, ca istorici, se consideră în primul rând martori, oculari sau nu, ai istoriei, fără a interveni activ în schimbarea acesteia. Mai ales Augustin și Luther, prin teoria grației divine sau a predestinației, limitează libertatea omului în facerea propriului destin și a istoriei. Dimpotrivă, evreii își asumă libertatea de a interpreta tradiția adaptând-o vremurilor și, prin aceasta, libertatea de a participa activ la istoria mântuirii, concepție întâlnită la Hegel și în metoda
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
înaintare și contemplare. „Materia ce ia nu numai cunoștință de sine” mi se pare o fericită expresie a lui Leibnitz sau Hegel, dar materia - divina și atotstăpânitoare Materie, care se neagă pe sine (pentru a gândi hegeliană, are „norocul” sau „predestinația divină” ca „negându-se, negându-și”, „distrugându-și” elementele care o făceau aproape „invincibilă”, să se transforme în „altceva”, în ceea ce numim om, omul depozitar al Gândului și al febrei de a se gândi, al acelui unruhe Prinzip hegelian, principiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a întărit și mai mult în convingerea că aceleași motive legitime le ai și tu scumpa mea comoară pentru a fi unul al altuia ceea ce a fost poate hărăzit să fim cu mult înainte de nașterea noastră. Cred cu tărie în predestinație și-mi zic că ceea ce noi am hotărât nu a fost decât a îndeplini voia Cuiva ce guvernează această lume. Împrejurările aproape de basm în care s-au cimentat legăturile noastre parcă au fost anume aranjate. Acestea toate și focul ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]