32 matches
-
și una mentală , tot la fel si universalul , care , în consecință, se numește universal metafizic și universal logic. Universalul metafizic înseamnă comprehensiune, sau totalitatea caracteristicilor cuprinse în semnificația unui concept. Universalul logic înseamnă extensiunea sau numărul subiectelor la care este predicabil. Extensiunea unui concept este invers proporțională cu înțelegerea (comprehensiunea) să. ” Deci logică Evului Mediu corespunde întru totul epocii, caracterizată de aplecarea spre religie,spre creștinism, spre divinitate. Ea se caracterizează prin ,,pedanteria și sterilitatea'' care vor fi înlocuite de retorica
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
hrană locuri de cuib sau spațiu cu excepția prototipurilor carlinga era complet acoperită profundimetrul cu afișaj electronic este un tip modern cu mecanism electronic și afișaj digital dar stăpânirea nu a fost nici rapidă nici ușoară în particular impredicabil este sau predicabil sau impredicabil tertium non datur fabula intră în cartea recordurilor mongolii au fost alungați din regiune de cavaleia manciuriană acesta a avut un efect pe termen lung asupra climei globale câțiva zei vor supraviețui catastrofei aceste animale au picioare mai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
că Ființa ca fiind se spune în atâtea feluri câte categorii sunt; dispunem, adică, de un reper sigur pentru identificarea realităților. Și aici, ca și la Toma, categoriile constituie un criteriu de verificare a realității obiectelor: dacă un obiect este predicabil din perspectiva tuturor categoriilor (adică dacă este concomitent temporal, spațial, în relație, în posesie, etc.), atunci el nu este fictiv și nici fals. Multiplicitatea reală a ființei corespunde multiplicității ei semantice. Preluând raționamentul, Toma va spune că fiindul luat în
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Să urmărim ambele situații: Așadar, noțiunea de "mulțime a tuturor mulțimilor" este contradictorie. Orice predicat își aplică propria lui proprietate, sau ii este aplicata din exterior. Dacă un predicat își aplica propria lui proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
este contradictorie. Orice predicat își aplică propria lui proprietate, sau ii este aplicata din exterior. Dacă un predicat își aplica propria lui proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu poate fi decat predicabilă, notiunile in sine fiind in exclusivitate o abstractizare a minții umane. În 1919, Russell a formulat o versiune simplă și
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu poate fi decat predicabilă, notiunile in sine fiind in exclusivitate o abstractizare a minții umane. În 1919, Russell a formulat o versiune simplă și amuzantă a paradoxului său: Figaro, bărbierul satului, încheie un contract cu primăria conform căruia el trebuie să servească numai pe
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la altul (existența necesară) și a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon este contemporan cu Anselm dar se apropie prin ideile sale mai degrabă de modernitate, decât de epoca sa și cu atât mai puțin, de sursele neoplatoniciene ale gândirii anselmiene. Interpretările ulterioare ale argumentului anselmian pornesc de la o nejustificată scoatere
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii ale aceluiași gen, propriul conține însușiri derivate direct din
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sistem. Naturalul funcționează după alte „sisteme“ decât cele ideologice, contrafăcute. Religia, în măsura în care se constituie ca sistem pe care îl poți îmbrățișa sau impune, cade sub domnia ideologi cului. Orice structură, configurație, sistem de idei încre me nit într o doctrină predicabilă devine, prin instrumentalizare, ideologie. Libere de orice miză „politică“, aceste structuri sunt doar expresia unei fenomenalități naturale, dezinte resate. Astfel sunt percepute, de exemplu, un tablou, un dans, un poem zen sau o mandală. Obstinația încarcerării, a persistenței unei forme
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii ale aceluiași gen, propriul conține însușiri derivate direct din
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
demonstrația în cazul unui paradox logico-matematic, paradoxul impredicabilului, formulat de Bertrand Russell: "Orice predicat își aplică propria lui proprietate sau nu și-o aplică, tertium non datur. Dacă un predicat își aplică propria lui proprietate, vom spune că el este predicabil; în caz contrar, vom spune că el este impredicabil. Însă predicabil și impredicabil sunt ele însele predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, impredicabil este sau predicabil sau impredicabil, tertium non datur. Dacă impredicabil este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Russell: "Orice predicat își aplică propria lui proprietate sau nu și-o aplică, tertium non datur. Dacă un predicat își aplică propria lui proprietate, vom spune că el este predicabil; în caz contrar, vom spune că el este impredicabil. Însă predicabil și impredicabil sunt ele însele predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, impredicabil este sau predicabil sau impredicabil, tertium non datur. Dacă impredicabil este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propria lui proprietate, vom spune că el este predicabil; în caz contrar, vom spune că el este impredicabil. Însă predicabil și impredicabil sunt ele însele predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, impredicabil este sau predicabil sau impredicabil, tertium non datur. Dacă impredicabil este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă impredicabil este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil" (Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 4, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în caz contrar, vom spune că el este impredicabil. Însă predicabil și impredicabil sunt ele însele predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, impredicabil este sau predicabil sau impredicabil, tertium non datur. Dacă impredicabil este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă impredicabil este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil" (Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 4, Editura Tehnică, București, 1998, p. 139). Formal: Pred (Imp) ≡ Imp
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
despre ele. În particular, impredicabil este sau predicabil sau impredicabil, tertium non datur. Dacă impredicabil este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă impredicabil este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil" (Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 4, Editura Tehnică, București, 1998, p. 139). Formal: Pred (Imp) ≡ Imp (Imp) și Imp (Imp) ≡ Pred (Imp) (Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, p. 268). 36 Cf. Anton Dumitriu, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă ocazie această întregire. Acest scop însă se poate ajunge ușor dacă se iau în mână compendiile ontologice, subordonând d. es. categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui asemenea sistem, păstrez pentru altă ocazie această întregire. Acest scop însă se poate ajunge ușor dacă se iau în mână compendiile ontologice, subordonând d. es. categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror observare și înregistrare de s-ar putea complecta ar fi o ostenință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate funcționa, deocamdată -, acoperă un spațiu "logic" și extra-logic vast, acesta din urmă fiind el însuși "logicizat": a) forme logice diferite de judecată (noțiunea și raționamentul, acesta din urmă, cu variantele sale "formale": demonstrația și argumentarea); b) entități prejudicative (predicamentele, predicabilele, postpredicamentele, transcendentalia, care, în context strict judicativ, sunt "specii" de noțiuni); c) elemente prelogice de natură psihologică, parțial "logicizate": trăiri, fapte, îndeosebi cele de tipul prejudecăților și precomprehensiunilor, modalitățile de preluare și de prelucrare "subiectivă" a "obiectelor", toate având legătură
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în număr de zece în Categorii: substanța, cantitatea, calitatea, relația, locul, timpul, poziția, posesia, acțiunea, pasiunea; b) cele cinci voci (numărul a fost stabilit de Porphyrios; la Aristotel sunt, nominal, doar patru): genul, diferența, specia, propriul, accidentul, numite, de aceiași, predicabile; c) un grup de noțiuni generale, numite postpredicamente: opușii, contrarii, anterior-posterior, simultan, mișcarea, posesia (într-un sens mai general); d) noțiunile superioare, numite, de medievali, transcendentalia: Ființa, Unul, Adevărul, Binele etc.; e) noțiunile obișnuite, corespunzătoare cunoașterii "naturale", întemeiate în experiență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noțiuni generale, numite postpredicamente: opușii, contrarii, anterior-posterior, simultan, mișcarea, posesia (într-un sens mai general); d) noțiunile superioare, numite, de medievali, transcendentalia: Ființa, Unul, Adevărul, Binele etc.; e) noțiunile obișnuite, corespunzătoare cunoașterii "naturale", întemeiate în experiență sau constituite inductiv. Predicamentele, predicabilele, postpredicamentele și transcendentalia, spre deosebire de noțiunile obișnuite, alcătuiesc direct resursa gândirii, rostirii și făptuirii umane în sensul logos-ului formal, având, fiecare în ciuda înțelesurilor diverse prin care au fost reconstruite în fel de fel de filosofii un nucleu semantic, o structură
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta din urmă, relativ diferit de sofism gr. sophisma, raționament incorect, dar cercetat, într-o oarecare măsură, doar pentru a indica, printr-o regulă negativă, limita de valabilitate a argumentului, adică a raționamentului dialectic).52 În plus, Topica cercetează și "predicabilele" (definiția, propriul, genul și accidentul; amintite mai devreme în formația de cinci a lui Porfirios), fiindcă acestea contribuie la alcătuirea elementelor unui argument dialectic, anume, în primul rând, la alcătuirea "premisei" și a "problemei" ("problema" fiind și ea "premisă", diferența
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și mai departe, acest mod fiind cel mai acceptabil, potrivit lui Aristotel și comentatorilor lucrărilor sale de logică; dar o anumită diferență trebuie acceptată între ei: "topica" este mai degrabă un termen referitor la o teorie a locurilor comune determinate prin predicabile (cele patru, la Aristotel: genul, diferența, propriul și accidentul), care îngăduie stabilirea unor reguli de metodologie a raționamentelor dialectice, ceea ce înseamnă că "forma" logică ce-i servește drept obiect direct nu este raționamentul (fie acesta dialectic), ci noțiunea; "dialectica", în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]