39 matches
-
este un personaj mult mai important în toate cele trei piese de teatru ale lui Doyle în care apare Sherlock Holmes, "Sherlock Holmes; A Drama in Four Acts", "The Stonor Case" și "The Crown Diamond", precum și în piesa "The Painful Predicament of Sherlock Holmes" scrisă de William Gillette. În 1903 Charlie Chaplin și-a inceput cariera jucând pe scenă rolul lui Billy atât în piesa în patru acte, cât și în piesa lui Gillette. Billy apare și în filme, printre care
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
mai mare prin intermediul sunetului, deoarece pendulul „șuieră” în timpul balansului. Poe subliniază în continuare acest lucru prin cuvinte ca „încetare”, „coasă”, „semilună”, „sabie” și diferite forme de consonanțe literare. „Hruba și pendulul” poate fi considerată o repovestire serioasă a satiricei „A Predicament”. În acea povestire, o „coasă” similară retează încet (și comic) capul naratorului. Această acțiune a fost reimaginată cu un pendul pregătit să taie felii pieptul naratorului. Poe a urmat un model prestabilit al scrierilor de groază din acea perioadă, publicate
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
fost reimaginată cu un pendul pregătit să taie felii pieptul naratorului. Poe a urmat un model prestabilit al scrierilor de groază din acea perioadă, publicate adesea în "Blackwood's Magazine" (o formulă de care și-a bătut joc în „A Predicament”). Aceste povestiri s-au concentrat adesea, totuși, pe evenimente întâmplătoare sau pe o răzbunare personală ca o sursă de teroare. Poe s-ar fi inspirat în concentrarea asupra torturii impersonale parțial din "History of the Spanish Inquisition" a lui Juan
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
Races at Venice” (Puștiul face curse de mașini în Veneția) Cu toate acestea, el a inventat costumul de vagabond pentru un film realizat cu câteva zile înainte, dar lansat mai târziu, pe data de 9 februarie 1914, „Mabel's strange Predicament” (Ciudata situație neplăcută a lui Mabel). Mark Sennett i-a cerut lui Chaplin să „preia un machiaj de comedie”, conform autobiografiei lui Chaplin. „N-am avut idee ce machiaj să îmi fac. Nu mi-a plăcut cel de reporter (în
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
la o piesă de teatru. Povestea în sine îi prezintă pe Doyle și Barrie vizitându-l pe Holmes, cu Doyle ucigându-l pe Holmes din cauza enervantei sale inteligente (care reflectă probabil uciderea personajului de către Doyle în "Ultima problemă"). The Painful Predicament of Mr Sherlock Holmes (1905) Recunoașterea lui William Gillette obținută în rolul lui Sherlock Holmes a fost în creștere ca urmare a succesului piesei "Sherlock Holmes". Interpretând cel mai faimos rol al său, William Gillette a jucat într-o schița
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
Într-un mediu arid, imobilitatea este adevărată sinucidere, iar mișcarea este Însăși condiția supraviețuirii. Pentru o discuție amplă și poetică În acest sens, vezi Burce Chatwin, The Songlines, Londra, Cape, 1987. M.L. Ole Parkipuny, „Some Crucial Aspects of the Maasai Predicament”, În Coulson, African Socialism in Practice, capitolul 10, pp. 139-160. Vezi, de exemplu, Raikes, „Eating the Carrot and Wielding the Stick”: „Multe politici se bazează pe păreri privind «modernizareaș agricolă Împărtășite și de guvernul tanzanian, și de criticii să antisocialiști
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Studies, Routledge, Londra. Câmpeanu, P. (1994), Coada: un mod de viață în România, Litera, București. Chelcea, L., Lățea, P. (2000), România profundă în comunism. Dileme identitare, contract social local și economie secundară la Sântana, Nemira, București. Clifford, J. (1988), The Predicament of Culture: Twentieth-century Ethnography, Literature, and Art, Harvard University Press, Cambridge. Humphrey, C. (1998), Marx Went away but Karl Stayed behind, University of Michigan Press, Ann Arbor. Kornai, J. (1992), The Socialist System: The Political Economy of Communism, Clarendon Press
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sciences de l'homme, Paris, 1996. The Chicago Commission on Race Relations, The Negro în Chicago, The University of Chicago Press, Chicago, 1922. Cicourel Aaron, The Social Organization of Justice, Heinemann, Londra, ediția a II-a, 1976. Clifford James, The Predicament of Culture, University of Harvard Press, Cambridge, 1988. Cohen Phil, "Subcultural Conflict and Working-Class Community", în Hall Stuart et al. [1980]. Coulon Alain, L'École de Chicago, PUF, "Que sais-je?", Paris, 1992. Cressey Paul G., The Taxi-Dance Hall: A Sociological
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
1947), pp. 1-2. Niebuhr, Reinhold, Leaves from the Notebook of a Tamed Cynic, reprint, Harper and Row, New York, 1980. Osgood, Robert E., Tucker, Robert W., Force: Order and Justice, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1967. Petro, Nicolai N., The Predicament of Human Rights, University Press of America, Washington, DC, 1983. Rajaee, Farhang, Islamic Values and World View, University Press of America, Washington, DC, 1983. Ramsey, Paul, War and the Christian Conscience, Duke University Press, Durham, NC, 1961. Rawls, John, A
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen, se numesc categorii sau predicamente și au însușirile cele mai generale și mai esențiale. Gândirea logică începe cu noțiunile care se referă la nenumăratele însușiri ale unui singur lucru de aici și de acum, și se oprește la noțiunile care se referă la o singură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
31 H.Wald, op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
atunci când definim predicatul, spunem că el este partea de propoziție (genul) principală (specia) care arată ce face, ce este, cine este și cum este subiectul (diferența). Practica la catedră a demonstrat că atunci când o definiție nu respecta aceste categorii sau predicamente, ea aste dificil de înțeles și de reținut de către elevi. Prin noțiunea care definește, definiția scoate la iveala cele două note principale din conținutul oricărei noțiuni: prima, care semnifică identitatea dintre specia de definit și toate celelalte specii ale genului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
of Nature in Locke's Two Treatises: The Best Advantage of Life and Convenience", în American Journal of Economics and Sociology, vol. 68, nr. 3, 2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
McTaggart, J. M. E., The Nature of Existence, Cambridge University Press, Cambridge, 1921. Meadows, Donella H., Dennis L. Meadows, Jørgen Randers, William W. Behrens III, The Limits of Growth. A Report for the Club of Rome's Project on the Predicament of Mankind, Universe Books and Potomac Associate, New York, 1972. Meine, Curt, 1987, "Building The Land Ethic", în Callicot (ed.), pp. 172-185. Mepham, Ben (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996. Midgley, Mary, Animals and Why they Matter, Penguin, Harmondsworth, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
urmează. 2 Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin Company, Boston, New York, 2002. 3 Donella H.Meadows, Dennis L. Meadows, Jørgen Randers, William W. Behrens III, The Limits of Growth. A Report for the Club of Rome's Project on the Predicament of Mankind, Universe Books and Potomac Associate, New York, 1972. 4 Un fragment de la începutul lucrării este semnificativ cu privire la noul cadru conceptual și problematic, inclusiv la nivelul profund al presupozițiilor asumate și al viziunii de ansamblu, în care plasează Commoner discuția
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Financial Post, Toronto, 18 ianuarie 1986. Rumelili, Bahar, "Constructing Identity and Relating to Difference: Understanding the EU's Mode of Differentiation" în Review of International Studies, 30:1, 2004, pp. 27-47. Rumelili, Bahar, "Interstate Community Building and the Identity/Difference Predicament" în Price, Richard (ed.), Moral Limit and Possibility in World Politics, Cambridge University Press, New York, 2008. Shapiro, Ian, and Alexander Wendt, "The Difference That Realism Makes: Social Science and the Politics of Consent" în Politics and Society 20, 1992. Sheehan
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2000), pp. 299-308; Williams, Michael, "The Discipline of Democratic Peace: Kant, Liberalism and the Social Construction of Security Communities" în European Journal of International Relations 7:4, 2001, pp. 525-553. 692 Rumelili, Bahar, "Interstate Community Building and the Identity/Difference Predicament" în Price, Richard (ed.), Moral Limit and Possibility in World Politics, Cambridge University Press, New York, 2008, pp. 254-255. 693 Waever, Ole, "Insecurity, Security, and Asecurity in the West European Nonwar Community" în Adler, Emanuel, and Michael Barnett (eds.), Security Communities
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cohen, Daniel, Globalization and Its Enemies, MIT Press, Cambridge, 2006, Apud. Howorth, Jolyon, Op. cit., p. 244. 732 Griffiths, Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua, București, 2003, p. 337. 733 Rumelili, Bahar, "Interstate Community Building and the Identity/Difference Predicament" în Price, Richard (ed.), Moral Limit and Possibility in World Politics, Cambridge University Press, New York, 2008, pp. 254-255. 734 A Human Security Doctrine for Europe. The Barcelona Report of the Study Group on Europe's Security Capabilities, http://www.lse
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen, se numesc categorii sau predicamente și au însușirile cele mai generale și mai esențiale. Gândirea logică începe cu noțiunile care se referă la nenumăratele însușiri ale unui singur lucru de aici și de acum, și se oprește la noțiunile care se referă la o singură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
31 H.Wald, op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
atunci când definim predicatul, spunem că el este partea de propoziție (genul) principală (specia) care arată ce face, ce este, cine este și cum este subiectul (diferența). Practica la catedră a demonstrat că atunci când o definiție nu respecta aceste categorii sau predicamente, ea aste dificil de înțeles și de reținut de către elevi. Prin noțiunea care definește, definiția scoate la iveala cele două note principale din conținutul oricărei noțiuni: prima, care semnifică identitatea dintre specia de definit și toate celelalte specii ale genului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
noțiune în lumea arabă, în lucrarea “Nation, State and Integration in the Arab World” (1987). Fouad Ajami a analizat consecințele demersurilor statelor arabe după războiul din 1967, creionând posibilele opțiuni de viitor în lucrările “Arab Road” (1982) și “The Arab Predicament: Arab Political Thought and Practice since 1967” (1992). c. În Egipt, cercetările de geografie politică regională au fost întreprinse în principal în cadrul Universității din Cairo, remarcându-se studiile expertului Abdel Monem Said Aly referitoare la rolul de lider regional al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
transcendo, -ere)- a trece mai departe la transcendent, a trece peste un domeniu, într-unaltul, în transcendență. Transcendente („pășind dincolo”), se numeauîn filosofia scolastică proprietățile cele mai generale ale lucrurilor,care, după doctrina neoplatonică, se aflau ca „esențialități metafi zice” dincolo de predicamentele sau categoriile particulare: res (lucrul), ens (fiindul), verum (adevărul), bonum (binele), aliquid (ceva-ul), unum (unul). De aici a rezultat cu ușurință relația la Dumnezeu ca Ființa ce se află la baza tuturor conceptelor umane. Astăzi, transcendentse întrebuințează în următoarele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
căuta aceste noțiuni fundamentale a fost demnă de un bărbat atât de pătrunzător ca el. Dar el, neavând un principiu, le-a cules după cum le-a-ntîlnit, din cari a (răscolit) scotocit mai întîi vr-o zece, pe care le-a numit categorii (predicamente). În urmă a crezut să mai fi găsit încă cinci, pe care le-a adaos sub numele de postpredicamente. Ci tabla sa rămase tot mancă. Afară de aceea se găsesc între ele și câțiva modi ai sensibilității pure (quando, ubi, situs
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar cu a căror amintire numai eu mă pot mulțămi, neavând a face în prezent decât c-o încercare critică. {EminescuOpXIV 400} Fie-mi permis a numi aceste noțiuni intelectuale pure, dar deduse, praedicabilia ale inteligenței pure (în opunere cu predicamentele). Având odată noțiunile originare și primitive, cele deduse și subalterne lesne se pot adaoga, spre a zugrăvi pe deplin arborul genealogic al inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]