734 matches
-
furnizoare de bunuri, servicii și resurse. Africa în schimb, înregistrează o predominanță netă a potențialului rețelei rutiere (43%), slab echipată, dar utilizabilă în interiorul continentului. Spațiul arabofon a împumutat parțial câteva dintre caracteristicile fiecăruia dintre spațiile la întretăierea cărora se află: preeminența potențialului rețelei rutiere este relativă (21,9%), în timp ce infrastructurile navale, aeroportuare și de telecomunicații dispun de valențe de potențial egale (17,8%). Distribuția valorilor de potențial în interiorul domeniului arabofon relevă de asemenea, mari diferențieri spațiale. Se conturează câteva areale de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de liberalii români, Ovidu Buruiană precizează că "Individul nu este autonom în viziunea liberalilor, el reprezentând un element de progres al complexului național din care face parte. Drepturile și libertățile individuale, definite ca funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor superioare ale națiunii și ale statului deosebește, după Mircea Djuvara, liberalismul românesc de radicalism [liberalismul clasic n.n. O.B]"75. Deși guvernul liberal din perioada 1922-1926 a promovat un proces de democratizare a societății românești, în interiorul PNL funcționa regula
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
creaseră victimele proliferării anarhice a pavilioanelor construite în periferii lipsite de confort, "o lume celiniană a sărăciilor suprapuse"143, așa cum le califica Émile Aillaud. "Orașul nu mai răspunde funcției sale de a adăposti oamenii și de a-i adăposti bine. Preeminența inițiativelor private, inspirate de interesul personal și de fascinația câștigului, stă la baza acestei regretabile stări de fapt" (Carta de la Atena, articolele 71 și 72). Le Corbusier nu omitea nici el niciodată ca, prin imagini frapante, să biciuiască arhaismul și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
săptămânal, de la 11 octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
și supus lui Dumnezeu, ajunsese din timpuri imemoriale la convingerea că realitatea umană e bipolară în unitatea ei, e psiho-fizică, mai precis spirito-fizică, și că sănătatea ei depinde de grija și datoria pentru integralitatea ei. Axiologia medicală dacică, edificată pe preeminența spiritului și neignorarea trupului, nu era numai predicată de sacerdoți ci, ajunsese structurală tuturor triburilor dacice și integrativ tracice. Ceea ce la eleni și romani rosteau înțelepții, dacii aveau în simțirea lor, conectată la voința divină prin credința nelimitată că spiritul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atenție deosebită patologia infecțioasă. Jean Fernel ilustrează și propune metoda anatomo-clinică, susține autopsia pe subiecți umani, face observații asupra perforării apendicelui și luând de la Aristot termenul de fiziologie îl introduce pentru prima dată în medicină. De altfel, Jean Fernel susține preeminența filosofiei asupra medicinei în așa fel încât, înainte de a fi știință și artă să fie reflexie, înțelepciune. Asupra medicinii sale vom reveni. Un flagel care a îngrozit secolele Renașterii a fost luesul prin viteza sa de răspândire și consecințe. Neocolind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
datele onomastice, În care predomină teonime ca Dagan (care e și cel mai mare zeu, patron al cetății din Terqa), Ishtar, Ea, Nunuxe "Nunu", Admuxe "Admu", Shamash. Texte ce provin din așa-numita perioadă Shakkanakku (cca. 2266-1920) scot În evidență preeminența cultuală a lui Dagan, Ishtar (sub diverse manifestări) și a așa-numitului „zeu al furtunii” (DIMxe "DIM"), În timp ce este relevantă și venerația pentru Ninkhursag (Mamaxe "Mama"), Enkixe "Enki"/Ea, zeul solar, o zeiță numită „Stăpâna Palatului” (patroana Qatnei În secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ioana Vlasiu face o observație importantă privitoare la raportul masculin-feminin în sculptura lui Paciurea, în comparație cu același raport înregistrat în context simbolist, sau mai bine zis decadent, la sfârșitul secolului XIX. În opinia Ioanei Vlasiu, Paciurea iese din convenția decadentă, acordând preeminență masculinului, ca o categorie ontologică, expresie a unei dominante spirituale. "Pentru Paciurea, fermitatea forței fizice dominată de spirit este apanajul omului în timp ce feminitatea este cântărită cu un ochi foarte critic. [...] Opoziția masculin-feminin, tranșantă și ireductibilă la Paciurea, trebuie văzută în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]