155 matches
-
Dragoș Bucurenci Zice Cristina Foarfa pe Metropotam: “Cu bulina de “interzis minorilor” sau fără, textele au fost incisive, foarte bine scrise și citite. ne-a spus povestea “iacului de preerie” cu inclinații halucinogene și ore fixe pentru ciuperci iar apoi a dat indicații despre cum se scrie un roman pe pielea iubitei, pas cu pas. Aș vrea să citesc, pe piele sau nu, un român scris de Miron Ghiu. În timp ce
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
chiar în mijlocul parcului. Pe gard, un afiș proaspăt vopsit: " Interzis accesul auto. Amenda 1-5 milioane lei HCLMB 10/2001 art. 1 lit. j". Dar cum să meargă omul la restaurant fără mașină? Gonesc Jeep-urile pe aleile parcului ca-n preerie. E, fără îndoială, vremea țoapelor îmbogățite... La un moment dat, în plină zi (de sărbătoare) se iscă un scandal între clanul șoferilor bogați susținuți de cei de la paza plătită de Primărie și părinții copiilor ce se dădeau cu săniuța în
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
E gloata de care se teme eroina din "Cheile" lui Bashevis-Singer, necunoscuții care îi pot face un rău în orice clipă, dar care în cele din urmă o vor ajuta să moară împăcata. Străzile cu caldarîmul încins și murdar, sau preeria pustie, ori cîrciuma cu figuri absențe și obosite. America e un fel de background viu, un décor mișcător care anima personajele, da rost și coerentă întîmplărilor. După mărturisirea lui Updike, există cîțiva mari absenți în acest volum. Mary McCarthy este
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
adesea "un snobism al peisajului", așa încît "nu este o formă de manifestare a naturii, ci o formă de domesticire a naturii", în America, din contra, "iarba este travestiul degajat și naiv sub care natura pătrunde în orașe, este avangarda preeriilor avansînd eroice pînă la întretăierea marilor bulevarde și explodînd victorioase în parcuri". Chiar noțiunea de parc e modificată în lumea nouă, "revoluționată" de enigma ierbii: Departe de a mai fi o arhitectură de alei geometrice, flori savante și arbori masochiști
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
CREE-ALBERTA CANADA * 2002 BASTARDUL roman * 2005 ÎN CALEA VÂNTURILOR roman De asemenea, între anii 1988-2002, autorul a publicat și piesele de teatru pentru copii: * NEMAIPOMENITELE AVENTURI ALE URSULEȚULUI RIMBO * CHIȚ, CHIȚ ȘI PRINȚESELE MIORLAU * NU SUNT MĂGĂRUȘUL TED * PRINȚUL DIN PREERIE Constantin Clisu 2 196 Constantin Clisu 7 Restul ... e tăcere Constantin Clisu Constantin Clisu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
praf și pulbere? Mă numesc Șontâc Sunt un om bătrân. Bătrân și Împuținat la trup (mai ales după oribilul accident). Mă aflu la trecerea timpului... și nu am Încotro. Vulnerabil, neputincios, Într-o veghe continuă, asemeni animalului slăbit din mijlocul preeriei, Înconjurat de colți flămânzi și neîndurători. Sunt la discreția timpului. Și asta este, poate, cea mai mare nedreptate! Sunt și un om singur. Aș putea spune chiar foarte singur. Părinții mi-au murit când eram licean, striviți de un camion
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
reprezintă: Davenport, Iowa! Dayton, Ohio! Schenectady, New York și învecinatul Troy! Fort Myers, Florida! New Canaan, Connecticut! Chicago, Illinois! Albert Lea, Minnesota! Portland, Maine! Moundsville, Virginia de Vest! Dulce tărâm al bucilor de șikse, pe tine te cânt! De la munte Până-n preerie Pân’ la oceanele albe de spuu-uu-uma mea! Doamne, binecuvântează A-me-ri-ca-aaaaa! Patria mea, SCUMPĂ PATRIIIEEEE! Închipuie-ți ce-a însemnat pentru mine să aflu că mai multe generații de-alde Maulsby sunt îngropate în cimitirul din Newburyport, în Massachusetts, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
versiunea mea e alta: de caftit, frati-miu a caftit insecta aia cu față de copil, Cristos, Cristi, cum vreți să-i spuneți, numai că eu știu că-n altă împrejurare, nu ca un indian apaș pe șeful de trib, în preerie, ca să-i ia locul, ci în scara blocului, odată când eu eram cam nervos și-l țineam cu mâinile la spate pe puști, unul gras și blonzișor, ca să-i tragă el una. S-ar putea totuși să confund, nu contest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să apară luna ca să ni se facă, în sfârșit, frică. Focul arată altfel în întuneric, capătă viață și-și bate joc de tine, dacă ar fi fost și Radu cu noi, ar fi spus „drace, vâlvătaia asta va cuprinde întreaga preerie“, dar nu era, eram doar noi și un foc care amenința să îmbrățișeze niște copaci desfrunziți, apoi, vedea el mai încolo - preeria, blocurile, strada -, un foc pe care nu-l mai puteai stinge nici cu patru puțe căznindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tine, dacă ar fi fost și Radu cu noi, ar fi spus „drace, vâlvătaia asta va cuprinde întreaga preerie“, dar nu era, eram doar noi și un foc care amenința să îmbrățișeze niște copaci desfrunziți, apoi, vedea el mai încolo - preeria, blocurile, strada -, un foc pe care nu-l mai puteai stinge nici cu patru puțe căznindu-se să facă pipi, darămite cu scuipat sau cu pietre, un foc despre care am aflat atunci că-i place de minune să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care am folosit un teanc de ziare, două cărți cu povești urâte și un sul de hârtie igienică. Din fericire, n-am intenționat nici o clipă să fie un foc de tabără, cu vâlvătăi, scăpărător, ci, tocmai, unul mititel, ca-n preerie, să nu mă încolțească fețele palide ori triburile dușmane după dâra de fum. Resturile covorașului le-am înghesuit la sfârșit în coșul cu rufe murdare, iar cenușa și scrumul le-am împins cu mătura sub patul meu din camera mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
generalului, iar Marele Spirit să-l primească cu brațele deschise pe indianul ciuruit de gloanțele lui Bob! chestia 3 - dacă n-ar fi fost vorba de „cadavre minuscule de plastic din care se înfruptă o haită de coioți invizibili“, dacă preeria n-ar fi fost tundră și dacă generalul n-ar fi fost însoțit de-un telefonist cu mult înainte de inventarea telefonului, mi-ar fi fost și mai milă. Și s-ar mai fi ivit o problemă. Mirosul. Mirosul cumplit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o plătești!“. Atât. Apoi a dispărut în casă. Zâmbeam și-mi venea să plâng. Îl lovisem pe fratele meu de cruce. Cel cu care făcusem un legământ. Cu care descoperisem un sanctuar. Cu care priveam turmele de bizoni. Granițele. Cactușii preeriei. Comoara din lacul de argint. Cred că mai mult și mai mult îmi venea să plâng. Și nu pentru că, așa cum spera Aura Brontozaura, faptul că ea mă trăgea din senin de ureche mi-ar fi fost învățătură de minte. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
moloz, ca În fotografiile de la Hiroshima, ce se Întindea pînă la orizont. Am fost surprins că se demolase chiar atît de mult ; nu așa era planul. Din aleea de sub fereastra mea, pînă unde se unea cu cerul, se Întindea o preerie stîncoasă. Aceasta era alcătuită din clădiri demolate, ce fuseseră desfăcute În ferestre, uși, scări, scînduri, cărămizi, clanțe, care la rîndul lor fuseseră făcute fărîmițe, În bucăți atît de mici că nici măcar nu mai aveau nume, și toate acestea fuseseră Împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
găsești cărțile interzise, dacă nu la închisoare? (Ai venit până aici în Ataguitania, ca să vânezi un falsificator de romane și te găsești prizonier al unui sistem în care orice act e un fals. Sau: erai hotărât să pătrunzi în păduri, preerii, platouri, cordiliere, pe urmele exploratorului Marana, pierdut în căutarea izvorului romanelor-fluviu, dar te izbești de zăbrelele societății-închisoare, extinsă pe întreaga planetă, limitând aventura între coridoarele sale meschine și mereu aceleași... Mai e, oare, vorba de povestea ta, Cititorule? Călătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
decorațiuni sculptate și piesele de mobilier te lasă fără cuvinte. Vizitatorii pot vedea vechile apartamente private ale familiei regale, pe care dictatorul Ceaușescu le folosea pentru vizitele șefilor străini de stat. Priveliștea din jur este superbă, cu păduri de brad, preerie, numai bune pentru plimbări bucolice”, mai scrie publicația. Punctul forte al Peleșului, potrivit Le Figaro, este spectaculozitatea clădirii și a zonei în care este plasată. Punctul slab este faptul că în împrejurimi există puține locuri unde s-ar putea caza
Le Figaro descrie Castelul Peleș ca fiind "un loc spectaculos" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79524_a_80849]
-
anilor, din cauza acelei dihănii pe care Beuys a dus-o să locuiască cu el în galerie, am citit multe lucruri despre coioți. Mi-a plăcut mai mult ceea ce am aflat despre coiotul din Texas, cunoscut și sub numele „lupul de preerie”. Am văzut fotografii cu el. Pare să aibă un corp de cățel, cu coadă lungă de care atârnă tot felul de peri suri. Blana coiotului de Texas capătă nuanțe gălbui pe picioare și pe urechi, dar pe burtă și pe
Două povestiri de Sônia Coutinho () [Corola-journal/Journalistic/5357_a_6682]
-
niciun preț, să-l comenteze ori să renunțe la el. Orice încercare de a înțelege motivațiile detectivului presupune, prin urmare, decodarea, declasificarea și interpretarea evenimentelor și a situațiilor pe care le putem doar ghici - de vreme ce detectivul hard-boiled, asemeni cowboy-ului din preerie, descinde dintr-un trecut vag, evoluează într-un prezent tulbure și pare să nu aibă niciun viitor. Pentru Sean McCann, preistoria lui Philip Marlowe e destinată să explice faptul că narațiunile care-l au drept protagonist ilustrează un anumit tip
Detectivul Marlowe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4381_a_5706]
-
Milionarii sunt speriați de apocalipsa previzionată pentru 21.12.2012 și investesc sume uriașe pentru a nu fi victimele sfârșitului lumii. Speculând frica ancestrală a omului în fața Judecății Divine, dezvoltatorul american Larry Hall construiește, în preeria din Kansas, un "turn al Apocalipsei" destinat milionarilor planetei, care vor să se refugieze când vine sfârșitul lumii, scrie, Daily Mail. Această construcție, ridicată într-un siloz abandonat, are pereți de beton de 2,7 metri grosime și coboară 14
Apocalipsa nu-i va afecta pe milionari. Află de ce () [Corola-journal/Journalistic/58445_a_59770]
-
cu morile de vânt nou și prin procese de succesiune a drepturilor asupra CURENTULUI până ce bucureștimea și viața l-a Înfrânt. CURENTUL a supraviețuit trecând ca o ștafetă din mâna În mână. Eu, departe de lumea dezlănțuită, refugiat În Nordul preeriei canadiene, unde măsor timpul vieții mele după sosirea și plecarea păsărilor călătoare, am prins din urmă partea treia a CURENTULUI lui Pamfil șeicaru, adus În Nord America de Doamna Gabriela Mihalache și continuat de ștefan Străjeri. Domniile lor s-au
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
Barbu Cioculescu Suspină sobolul de preerie revenind teafăr și indemn, pe cât de obosit în subteranu-i, spațios domiciliu de șapte mușuroaie, după aventuroasa ieșire în aria de lucernă la care-l obligaseră determinări de neocolit. Asta în cazul în care o spaimă genetică nu-i zădărnicește ceasul
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
primit scrisoarea ta, totul se va aranja, promise el, neașteptat de amabil. Rudi nu-și putea crede urechilor. Cuvintele binevoitoare ale rabinului erau ca niște lovituri în inima lui, care începu să bată ca un mânz dornic să alerge pe preeriile verzi ale lumii. - Oare pot să duc o asemenea bucurie fără să-mi dau duhul? Părăsi repede sinagoga și se îndreptă spre Strandvägen, către magazinele unde putea să cumpere ceva pentru Tua și familia ei. Și poate un parfum bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
vreo fată. Toate sunt impresionate. Totuși, se întâmplă des ca după aceea să‑ți piară îndrăzneala, iar de cele mai multe ori fata nu îndrăznește nici pe jumătate. Anna știe foarte bine din ce film e chestia asta. Deja vede în fața ei preeria, caii, casele de bârne, cactușii, bărbații singuratici și înarmați. Dar, deși știe, vrea foarte, foarte mult. E ciudat. Când îți dai seama foarte bine despre ce‑i vorba și totuși vrei să vezi dacă nu cumva mai este ceva dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZĂPADA CRUCIADELOR Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi place pielea ta crudă, zăpada cruciadelor o preerie adulmecată de păsări expirate în vreme de război, citesc despre golul din umbre ca despre insomniile tale furișate prin galaxii de uitare mă decupezi în lungi miresme de vară și mă mîntui cu totul ca pe-o meduză leneșă cu
ZĂPADA CRUCIADELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363979_a_365308]
-
să materializeze dorințele mai vechi. Astfel, străbate în lung și în larg toată Canada și USA la volan de automobil, ori al vreunui camion ori autobuz și își umple memoria vizuală de sute de răsărituri și apusuri, prin Munții Stâncoși, preerii ale vestului fost sălbatic, ori zgârâie nori ale orașelor americane de pe coasta de est. Toți acești ani nu au trecut fără a așterne din când în când pe hârtie versuri și amintiri păstrate în cotloanele memoriei. Iar cu sprijin și
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]