226 matches
-
valorilor creștinismului occidental va dura câteva secole. Pe acest fundal, Ion Istrate remarcă "specificitatea creativității românești șcareț constă în capacitatea de a îmbina cufundarea în sine, ca năzuință de a atinge orizontul profund al unui model de civilizație despre care preexistă conștiința alterității, în sens occidental." Ion Istrate identifică repede începuturile poeziei în cultura română în poemul Viiața lumii (1673) al lui Miron Costin și în Psaltirea în versuri (1693) a Mitropolitului Dosoftei (autor și al unei traduceri a prologului tragediei
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
după bărbat este și ea o acțiune cinegetică. Războiul e o confruntare între vînat și vînător, în care beligeranții, cum s-a văzut adesea, își mai cam schimbă rolul pe parcurs. Poetul în fața paginii albe e un vînător, dar poezia preexistă într-un spațiu virtual și, la rîndul ei, își "vînează" autorul. Matematicianul vînează soluția unei probleme, iar problema îl "vînează" pe cel chemat s-o rezolve. Ce să mai spunem despre competițiile economice, în care marii carnasieri îi vînează avid
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
explică această "înrămare" conștientă în ideal și care sînt consecințele sale teoretice. Vom spune de la bun început că donquijotismul lui Noica își face apariția o dată cu refuzul lumii date. Lumea "gata dată" aparține celor "neînrămați", realiștilor care înțeleg că lumea le preexista, că ea are o ordine pe care conștiința umană trebuie s-o descopere pas cu pas. Realistul știe că trebuie să găsească sensurile lumii și să le integreze într-un puzzle nesfîrșit, adunînd adevăr după adevăr, certitudine după certitudine. Absorbit
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
gata dată", exterioară și străină conștiinței, a cărei ordine trebuie descoperită și înregistrată. Realitatea este acolo unde conștiința vine cu plusul ei de ființă și pune înțelesuri în lume în loc să le găsească în ea. Nici o ordine misterios construită nu ne preexista și nu poate exista independent de noi. Ne aflăm pe nisipurile mișcătoare ale unei lumi în continuă facere. Ea este orizontul a ceea ce Noica numește "devenire intru ființă". "Dar cînd te desfaci de lume, de prejudecată, de obiect - spune Noica
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu putință însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea" lor literară. Nu mai puțin, putem stabili, la nivelul cercetării filologice, stimuli dinspre emulii
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
dilatat (Stelaru: "Șapte Două elemente domină această producție tenebroasă, izvorîtă parcă din pana unui energumen: Verbul și Ochiul. Să le examinăm. Nu întîmplător, George Vulturescu se răfuiește cu Cuvîntul, care, conform tradițiilor religioase, e un principiu al Vieții, al Genezei, preexistînd Lumii, întrucît e conținut în Dumnezeu. Astfel sacrilegiul e deplin: "Fericit poetul romantic.../ el așteaptă o iubită să îi cadă în brațe/ eu aștept cuvîntul să-i zdrobesc capul/ el este primit în saloanele burgheze/ eu intru în cafenelele searbăde
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
citindu-le că pe toate acestea le aduce împreună perpectiva cinefilului, că autorul volumului privește actualitatea cu ochiul unui cineast, cu alte cuvinte vede filmul realității pe care-l montează singur sau realizează singur decupajele într-un material care-i preexistă. În King’s Facebook o și afirmă tranșant ca răspuns la o întrebare care-l vizează ca jurnalist și nu ca pe un critic de film: „Care a fost, în opinia dumneavoastră, cea mai bună Românie?” Răspunsul vine înaintea reflecției
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
pot atribui unui mediu istoric ostil, unor persoane rău intenționate, însă am tot mai mult sentimentul că ele s-au aflat, ca să zic așa, în gena mea morală, că împrejurările exterioare n-au făcut decît să favorizeze manifestarea a ceea ce preexista. Am fost croit dintru început într-un anume fel. Ce rost ar mai avea, prin urmare, să mă plîng, incontinent, de nedreptăți? Ajunge să le constat concrescute cu ceea ce sînt, " Puțin cîte puțin, mărturisea Cioran, ne obișnuim cu nedreptățile cărora
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
felul în care sunetele corporalizează laolaltă. Deși termenul de armonie are și o conotație de ordin estetic - ca sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum un instrument muzical preexistă faptului de a se cânta cu/la el. Prin punerea sunetelor în armonie, adică laolaltă (ignorând raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod anume, ca edificiu sonor tangibil/dimensionabil prin
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
termenul de armonie are și o conotație de ordin estetic - ca sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum un instrument muzical preexistă faptului de a se cânta cu/la el. Prin punerea sunetelor în armonie, adică laolaltă (ignorând raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod anume, ca edificiu sonor tangibil/dimensionabil prin audiție. Mai departe, într-un raport de
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
acesta, pentru ochii noștri de lut în cel mai insesizabil mod, în răspăr cu toate aparențele contrarii, încă de pe când era situat în apogeul vieții de îndestulare și de libertate, aluneca subteran spre închisoare, spre moarte, spre sacralitate. Căci sfințenia preexistă! Despre această catehizare avem ca principală probă transpunerea în românește a părții a treia a uneia dintre cele mai profund creștine dintre cărțile de poezie ale lumii: faimoasa Das Stunden-Buch a lui Rainer Maria Rilke, Cartea orelor sau, cum este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
mână ne pare cea mai frumoasă. Altminteri ar însemna că ne admitem decăderea. Autorul nu este un creator ex nihilo, ci un talentat sintetizator al ideilor cu care vine în contact. El dă naștere unor interpretări care, într-un fel, preexistau în gândurile altora, idei la care el a avut cumva acces. Lecturile de filosofia istoriei mă fac să descopăr oportunitatea specializării Istorie-Filsofie pe care tocmai am desființat-o în conformitate cu modelul Bologna. S-ar părea că sistemul nostru universitar stă sub
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
atunci când cade din păcat în păcat, din orgoliu-n orgoliu. Nu știu dacă putem vorbi despre un stil al său, dar putem pune pe soclu o anume atitudine. Regula, așa cum o intuim de aici, ar fi că scriitura trebuie să preexiste impulsului. Altminteri, rezultă doar poeme onorabile ca acesta: "dacă mai poți - când stă să ți se-nfunde -/ rostește lucruri simple & profunde/iar dacă nu - și poate-așa-i mai bine -/ rămâi tăcut & scufundat în sine"(Inscripție caligrafiată în fumul unei
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
Aceste involuntary marks, trasate pe pânză în mod necontrolat, cât și accidentele (ca aruncarea pe pânză a unei cantități de culoare) alcătuiesc componenta irațională indispensabilă picturii lui Bacon; ele coagulează și fac vizibile pe pânză frânturile de imagini obsedante ce preexistă tabloului - pe retina artistului. Mai mult chiar decât carnea trupului, Bacon supune chipul ștersăturilor, eroziunii, frecării, strivirii; totuși, din acest morman de carne tumefiată, se ridică întotdeauna un chip, o privire, o expresie, așa cum trăsăturile lui Ambroise Vollard se compun
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
edificatoare următoarea speță : Un proprietar și-a construit casa chiar pe granița (hotarul care delimitează proprietățile de teren vecine, fără acordul vecinului, contrar reglementărilor legale și obiceiului locului.Dat fiind faptul că Înainte de ași construi casa pe aliniamentul de hotar preexista o altă casă, joasă, pe terenul vecinului asupra căreia se scurgea apa pluvială de pe streșina casei mai Înalte, peretele casei pe care cădea apa era În permanență ud, producând umezeală și igrasie În interiorul și exteriorul locuinței. Prin procedura medierii părțile
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
diverse, În care se pot observa, uneori, stagnări și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda oricărei negații empirice, valoarea ideală a acestei exigențe”. Capitolul VII Mitul statului și criza statului 1. Dreptul preexistă Statului Dreptul, ca fenomen istoric și pozitiv preexistă Statului, spune ferm și conform adevărului, gânditorul italian. În această idee majoră, el urma Învățământul celor mai de seamă reprezentanți ai poziției ce combătea, pe toate planurile, concepția „etatică” a Dreptului, adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda oricărei negații empirice, valoarea ideală a acestei exigențe”. Capitolul VII Mitul statului și criza statului 1. Dreptul preexistă Statului Dreptul, ca fenomen istoric și pozitiv preexistă Statului, spune ferm și conform adevărului, gânditorul italian. În această idee majoră, el urma Învățământul celor mai de seamă reprezentanți ai poziției ce combătea, pe toate planurile, concepția „etatică” a Dreptului, adică pe: H.S.Maine (1861;1897); Ihering (1891); Fustel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aflați la un pas de moarte, într-un episod din piesa Capcana, datat și localizat „1942, noiembrie, 18. Cotul Donului, Kleskaia“: „GRIGORE: Să învingi clipa... Să învingi destinul vremelniciei... ia din rafturile memoriei legenda Paserii Phoenix... În propria-i ardere preexistă zborul reînălțării în azur... MIHAI: ...Simt la piept bănuțul de argint al vamei... Vâslașul ne așteaptă nemișcat pe sterpul mal al Styxului... N-auzi scheunatul Cerberului?...“ Este greu de crezut că doi soldați, aflați în bătaia gloanțelor, vorbesc astfel. Iar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fel sau altul, l-a îndurat clipă de clipă. Condiția aceasta induce însă, tot neîntrerupt, convingerea că viața e deja, o dată cu acest acord secret, sfârșită. Așa arată, la un nivel elementar, ecuația genetică a lui Tache de catifea. Care uneori preexistă, iar alteori devine, prin filtre consecutive, de nerecunoscut. Manualul întâmplărilor (1984), în ce are mai curios, reprezintă tocmai povestea unei denaturări prin cesiune epică. Armeanul Zadic și Ioan Geograful își lasă faptele în mâna, pregătită pentru denunț, a unui spion
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
ieșeală", „marea ieșeală"; „încarcă o poză sau un filmuleț în care te rupi cu prietenii la vreo ieșeală, bairam sau cum vrei să-i zici " etc. Nu e foarte limpede dacă termenul - folosit cu sensul „ieșire și petrecere cu prietenii" - preexista acestor mesaje publicitare sau a fost creat special pentru ele. E sigur că nu este vorba de un cuvânt juvenil-argotic curent; ieșeală nu a fost înregistrat în dicționarele de argou, nici în cele tipărite în ultimii ani, nici în cele
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
mă caracterizeze aș vrea să fie continuul efort spre aerian, spre imaterial - lupta cu greutatea proprie - cu inerția. Dorul de transcendent dă adâncime viziunii pictorului care își contemplă propria operă, nădăjduind să-și descifreze taina. Pornind de la convingerea că spiritul preexistă materiei, George Tzipoia afirmă: Nu eu conțin formele, ci formele mă conțin pe mine. Din această perspectivă, pictura este ceea ce nu se vede, deoarece arta nu este ceea ce cunoaștem, ce am asimilat. Întotdeauna ceea ce ne scapă. Pentru cel care spune
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
prin ele autorul povestește însăși lumea. Pentru care, în amonte, imaginația musulmană îl pusese pe Allah să creeze, înaintea cerului și a pămîntului, a soarelui și a lunii, pînă ce urma să nemurească aceste viitoare minuni: calamus destinat să le preexiste, să le scoată din neant, la dictarea divinității. Iată de ce un excurs de aparență centrifugală, pe orbite apte să producă alienare, nu scapă nicicînd, la Pietro Citati, din strînsoarea fertilă a determinărilor care îl adîncesc pe contemplator în sine, în
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
femeii după bărbat este și ea o acțiune cinegetică. Războiul e o confruntare între vânat și vânător, în care beligeranții, cum s-a văzut adesea, își cam schimbă rolul pe parcurs. Poetul în fața paginii albe e un vânător, dar poezia preexistă într-un spațiu virtual și la rândul ei își vânează autorul.” (p. 13) În continuarea listei ar fi putut figura și cititorul profesionist. Acesta stă la pândă în fața cărții deschise, având a se feri, la rândul lui, de capcanele livrești
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
gestul analitic, cu eliberarea geometriei intrinseci a culorii și cu relaxarea evidentă a compoziției. Pînă și obstinația de a construi forma plastică din purele virtualități ale pînzei și ale materiei cromatice, adică de a crea o lume care nu-și preexistă sieși, a fost parțial abandonată și pictorul descoperă acum, cu o bucurie gravă și ludică, în același timp, modelul, pretextul, obiectul preexistent. Compoziția se relaxează, formele se distribuie cu lejeritate, devin gracile în mod spontan și respiră aceeași atmosferă cordială
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
Însă, chiar să fi fost vorba de o stagnare a evoluției rapide ce s-a întâmplat până atunci pe insula Creta în antichitatea timpurie , înainte de această cizilizație minoică, ori să fie întocmai o continuare a evoluției cretane pretimpurii ce a preexistat... ? Asta dacă cumva vreodată vreo evoluție autentică și reală și reală ar dori la un moment dat oprirea.. Iată, cercetătorii au găsit motivele de mai sus, trăgând linie au și concluzionat... În această epocă minoică, chiar dacă au fost duse și
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]