322 matches
-
și de unitate metodologică" al unui dicționar. Or, ce constată comentatorii: cazuri de bibliografii selective, incomplete sau neactualizate (la Budai-Deleanu, de pildă, e un gol bibliografic de vreo 15 ani), haotice (unele titluri sînt însoțite de numele editorului și al prefațatorului, la altele nu pare nici măcar editura), ediții postume nemenționate, la publicațiile periodice lipsesc bibliografiile ș.a., dar, mai ales, autori nemenționați. Gabriel Dimisianu remarcă (în Adevărul literar și artistic, nr. 4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este o nesfîrșită confesiune despre frustrare (în fond ce este gardianul dacă nu un alt fel de deținut
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Pe lîngă toate acestea, autorul și cartea au mai suferit și rigorile unor judecăți ideologice: repetate reproșuri de anti-patriotism sînt trecute în revistă în studiul introductiv la cea mai nouă ediție critică (de Gabriel Ștrempel, Biblioteca Bucureștilor, 2001), dar și prefațatorul dă din cînd în cînd semne de nemulțumire (de pildă: "Ianache nu are nici o înțelegere, nici o aderență la problemele românești din Ardeal"!); chiar Odobescu (în studiul Poeții Văcărești) simțea nevoia să-l scuze și să-l justifice pe Ianache Văcărescu
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
disponibil și nuanțat în materie de literatură, căreia-i recunoaște specificul și-i afirmă libertatea necenzurată de expresie, opunându-se programelor rigide ale "scriitorilor proletari" și "realismului socialist" ucigaș, promovat mai apoi de Stalin. Punctul de vedere al cronicarului și prefațatorului rămâne, și în acest caz oarecum extrem, suficient de nuanțat, latura "idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea criticului; opinia sa "datează" totuși, citită astăzi, căci creditul acordat de tânărul din 1953 celui care ordonase reprimarea "cu lovituri de tun
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
o anume scriitură, cea a rememorării calme, senine în ciuda nebuniei timpurilor. Prefața cărții este extrem de importantă - Constantin Țoiu ne introduce tocmai în această atmosferă a toleranței, a gîndirii pașnice, de boier, a autorului. Ne oferă o neașteptată apropiere de personajul-autor, prefațatorul îndemnîndu-ne să recunoaștem în spatele lui Gh. Jurgea-Negrilești un personaj fascinant numit Georgică. Țoiu a fost prieten cu autorul, iar prefața sa este o caldă invitație la o lectură leneșă, calmă a unei cărți făcute pentru loisir, pentru un timp mort
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
propunea să servească din plin acestui scop, în fond, un atentat la ființa noastră spirituală. Ideea autorului "anonim" ( cine altul decât P.C.R.?) era să fie cu desăvârșire eliminate lucrările de sorginte fascistă, nazistă, legionară, antisemită, dar, observă pe bună dreptate prefațatorul, aceasta nu constituia decât o simplă fațadă, o mască "pentru adevărata ofensivă de cea mai mare anvergură: cea dusă împotriva întregii culturi naționale." Și lista de nume ne-o va confirma. Antifascismul ei este dubios, notează penetrant mai departe Victor
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
atât mai am/ Din de-altădata-i fălnicie" (Mama); Când pleci, întunecat, de bun rămas,/ Pe tâmplă îmi expiri și mă inspiri/ Ca pe un rug aprins de trandafiri/ Din care furi miresmele pe nas." (Când pleci). Aceasta e poeta comparată de prefațator cu Eminescu (,Se știe că, în genere, un poet e stăpânit, în imaginarul său, de un singur element, cel mult două. Carolina Ilica se pare că face excepție și din acest punct de vedere, atestându-și complexitatea eului ei poetic
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Diodor Siculul, Iordanes, ca să ne referim doar la câteva nume mari, iar transformarea fonetică geți/ goți este un fenomen istoric pe deplin explicabil în condițiile istorice în care s-a produs”. Portretul in aqua forte, pe care îngrijitorul ediției și prefațatorul versiunii în română i-l face istoricului italian aduce în prim-plan, ca într-un basorelief, săpat în piatra nemuririi, dimensiunea lui Carlo Troya de ,,savant de anvergură prin abordarea sa istorică amplă”, care face parte ,,din acea familie rară
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
mirare, astfel, că un critic spaniol a putut vorbi despre "generația unipersonală a lui Ramón Gómez de la Serna", într-atât a impus amploarea și complexitatea aportului său la viața modernității literare din țara sa și din spațiul mai larg european. Prefațatorul ediției franceze a Omului pierdut, François-Michel Durazzo, nu ezită să califice prologul autorului la această carte drept "una dintre artele poetice cele mai originale, scrise după manifestul suprarealismului" al lui André Breton, iar romanul ca atare e pus în relație
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp și spațiu. Profesorul universitar orădean Ioan Derșidan, prefațatorul expert al lucrării, a făcut un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus Bochmann, de la Leipzig, care oferă în postfață informații interesante, documentate la fața locului, despre anvergura studiilor românești inițiate de Weigand, și Rudolf
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
De ce cred, însă, că românul nu satisface la lectură? Nereușită cărții vine dintr-o serie de indecizii ale autorului. C. Rogozanu spune în prefață mai multe lucruri demne de luat în seamă, dar numai citite (și) printre rânduri. Altfel, lectură prefațatorului poate părea predeterminata: orizontul de așteptare, departe de a fi contrariat, supralicitează opera dintr-o prea puternică nevoie de a fi satisfăcut. Românul ar ținti să fie unul de atitudine, scris pe principiul be yourself, în virtutea căruia autorul ar elabora
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
toate acestea, C. Rogozanu nu e prea convins, ci mai degrabă reținut. De aceea face și câteva confuzii. În opinia mea, pe bune/pe invers este model de nonconformism no cojones care, înainte de a "violență prejudecățile culturii înalte", cum spune prefațatorul, preia comod și fără furie tocmai clișeele protestatare, ale revoltei cu sau fără ștaif. Găsim în acest român toată recuzita livresca uzata a genului: mai "68, mișcarea hippie, stilul câmp, Catcher În The Rye, Eminem, 2Pac, Cobain, BodyCount ș.cl. Încremenirea
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
pictoritei Floarea }uțuianu, corporală, scrisă de "un trup care se dă la cuvinte." Feminismul este clamat ostentativ, față în față cu critica feminină și plasat cumva în ofensivă față de cei șase plus doi domni. De fapt, volumul mai include un prefațator și un "postfațator", implicați, mai mult memorialistic decît critic, în "construirea" unui manual cu autorii încă poeți.
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
mai departe, faptul că "Marx îi refuză spiritului, ideii, culturii, orice autonomie" (Op. cit., p. 99). Pusă în acești termeni tranșanți, chestiunea evidențiată de Fondane își ia, la rândul ei, riscul unei anumite simplificări și schematizări. Îl remarcă, de exemplu, și prefațatorul primei ediții a "discursului" fondanian, Louis Janover, care insistă asupra relativizării raportului de determinare dintre economic și spiritual de către Marx însuși. Atitudinea lui Fondane se cuvine însă înțeleasă în contextul politic în care singura "lectură" a marxismului, cu consecințe dramatice
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
și ficțiune. Au și titlurile partea lor de adevăr. Miruna Vlada (a cărei carte a fost nominalizată la recentele Premii de Debut ale României literare) scrie într-adevăr o poezie nervoasă bine tensionată, o poezie a ostentativului, cum o numește prefațatorul, și a gesturilor care nu menajează sensibilitatea noastră de burghezi comozi și blazați. Poeta nu mai găsește rost și resurse pentru natural, discret, familiar și intim și atunci e clar că avem în față o dramatizare a biograficului, a exhibării
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
față, te trimite cu gândul la stupefiantul tablou al lui Velázquez, Las Meninas. Toate acestea și multe altele infinit mai importante se regăsesc în excelentul studiu introductiv semnat de magistrul Martín de Riquer. Traducătorul iscusit nici că putea găsi un prefațator mai competent. Sorin Mărculescu este un poet. Versiunea lui e absolut nouă, absolut modernă și, în același timp, perfect încadrată în tradiție, precum aceea a unui eremit cistercian lucrând pe un laptop. Imensa documentație pe care timp de mai bine
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
culturală a anilor ’30-’40. Volumul pe care îl prezentăm aici adună cîteva texte cu caracter memorialistic și epistolar despre cei mai celebri reprezentanți ai grupării: Cioran, Eliade și Ionesco. Înainte însă de a-l discuta propriu-zis, o observație: nici prefațatorul ediției (Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
au făcut istorie aici într-o paletă diversă a activităților umane, dedicându-și viața învățământului, promovării culturii, artei, medicinei, texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
și istoria culturii contextuale scrierii lui Ion Budai-Deleanu. Se mai adaugă o descripție a conținutului, sistematizată pe “cântece”, conform structurii date, utilă pentru inițierea cititorului francez. În respectul rezervei poetului de a-și fi numit opera “poemă” și nu epopee, prefațatorul o consideră ca atare și nu preia clișeul încetățenit și automat folosit de unii exegeți. Țiganiada nu e o epopee în adevăratul sens al termenului clasicizat, ci o parodie a speciei, în general și nu a unei epopei anume, cum
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
S-a renunțat la prefața agresivă a lui Jacques Julliard. La fel cum Norman Manea și-a redactat eseul din 1991 pe baza informațiilor și citatelor din monografia lui Mac Linscoff Ricketts Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade, tot așa prefațatorul ediției franceze apelează la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, fără dovezi. Eliade, scrie Jacques Julliard "a ales definitiv vocea minciunii și disimulării... Comportamentul lui merită disprețul... Nici o țară din Europa n-a participat atât de activ și spontan la persecuția împotriva evreilor
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
univers." Cel iritat și amărît peste măsură de "ecourile" provocate de această carte cu stranii și străvezii expandări autobiografice este Sebastian însuși care, în "dreptul la replică" pe care și-l rezervă în Cum am devenit huligan, răspunde deopotrivă crudului prefațator Nae Ionescu, "simbol săgetat", și congenerului Isac Ludo, zeflemitor din tagma lui Tănase de la "Cărăbuș". Pentru acesta mai ales își ascute arghezian penița, încondeindu-l într-un portret pe care doar inteligențele de calibru îl pot tăia în muchiile disprețului
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
Alex. Cistelecan Dacă îmi amintesc bine, și îmi amintesc bine, prefațatorul elogia acest roman, printre alte motive, mai ales pentru acela că, în sfârșit, acesta are un final reușit din punct de vedere literar, lucru, se pare, atât de rar mai nou în literatura noastră. Ceea ce mi-a trezit numaidecît (căci
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
a plictisit de droguri, ca atare consideră că ajunge atât din partea lui. E timpul să revină, fresh ca-n prima zi, la birou. Ceea ce, chipurile, nu împiedică transformarea operei sale într-un adevărat manifest al noii generații, după cum presimte febril prefațatorul cărții. Ceea ce se scapă din vedere aici este că, atât în cazul acestui roman, cât și în celălalt exemplu de operă-cult pe care l-am menționat, declarația aceasta de identitate nonconformistă, rebelă, a unei generații este imediat deturnată în ideologie
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
propunem cititorilor este una ce împlinește întru totul standardele calitative ale unei monografii. Experiența autorilor[1] în materie de publicistică și buna cunoaștere a locurilor descrise, din care provin ei, garantează acest fapt. Garanți ai calității sunt și cei doi prefațatori, domnul cercetător științific I Remus Câmpeanu, de la Institutul de Istorie ,,George Barițiu" din Cluj-Napoca (pp. 5-8) și părintele Vasile Augustin, vicarul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului (pp. 9-10), care apreciază în mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
o sectă de inițiați în ale literaturii, scârbiți de nivelul vulgului și de ipocriziile criticii. "Ea nu ne-a provocat de dragul provocării, ci ne-a provocat pentru a ne verifica și selecta. Ne-a supus probei cu apa regală", punctează prefațatorul, cu aerul că el a luat examenul. Dacă testul constă în a duce lectura până la capăt, o spun cu regret: l-am trecut și eu. Am parcurs, hélas!, această carte, dimpreună cu cititorii "adevărați", cei ce știu "cum se trece
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]