5 matches
-
de care vorbește Ipistatul e ajutat serios, e truc aplicat sistematic și cu simulată inocență asupra celor care sunt constrânși de situație să recurgă la serviciile lui. Eroii lui Caragiale joacă obișnuit cărți: conțina, stos (grupul independent al lui Cațavencu), preferans („După Întrunire avem preferanță...”, Îi spune venerabilul Trahanache prefectului, căruia Îi dă În grijă nevasta: „Deseară eu mă duc la Întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură.”; prefectul, la rândul lui, Îl Îndeamnă pe Trahanache să Încheie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Ferdinand, într-un luxos apartament, la primul etaj. Admirându-mi Francisca, sau abil fiind, se integra doar corului de critici pozitive care mi-au analizat primul roman, mă curta, mă invita serile la el, unde jucam, „ca bătrânii noștri ardeleni!”, preferans și beam vermut italian. Eu însumi eram atras de persoana sa ce emana o reală seducție umană, cult, inteligent, vioi, el părea, în astfel de discuții intime, a fi partizanul literaturii bune, române și străine, încă ocultată dacă nu călcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
organdi, subțire ca roșul abajur/ din hol și foarte aspră la pipăit (mai caldă/ decât mătasea, însă); și ca o Esmeraldă,/ a vrut să le ghicească în cărți... Dar cei din jur// au declinat oferta, căci preferau să joace/ un preferans cu-aceste cartele de taroc,/ iar nu să-și devineze destinul echivoc/ pe care, mai degrabă, țineau să și-l dejoace// stând împrejurul mesei verzi (patru, trei, - sau doi,/ atunci când, fără cvorum, jucau pe-o mână moartă),/ nedornici de oricine
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
a pus în buzunar. S-a așezat lângă fereastra deschisă și, văzând masa de cărți de joc mâzgălită toată cu cretă, a întrebat cine a jucat. Ele i-au povestit că Nastasia Filippovna juca în fiecare seară cu Rogojin „popa-prostu'“, „preferans“, „morarii“, „whist“, „atuurile mele“, jucau toate jocurile, iar cărțile apăruseră de-abia în ultimul timp, după revenirea de la Pavlovsk la Petersburg, pentru că Nastasia Filippovna se jeluia mereu că se plictisește, că Rogojin stă seara întreagă, tace și nu se pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din cele ale lui Robin, numind capodopera, extrem de ciudată, în semn de merci, Salvatore. Cu Ulianov și cu domnul acela, cu nume ca de lovitură din box, cine juca, doar pentru a adormi vigilența poliției helvete, noaptea întreagă, dame și preferans, la Cabaretul Voltaire? Cum îl chema, Doamne, pe ăsta? - Pe cine, stimată doamnă Patricia Stamatescu? - Pe ăsta, urâtul, țuguiatul și cu barbișon... Zi-mi un nume de lovitură din box! - Upercut?!... - Nu. Troțki!... Bravul comandant care, fără să facă o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]