53 matches
-
1976, unde delegația română condusă de Ion Hobana, s-a bucurat de un real succes. - Cerul cuvântului, poezii - Editura Abadaba, Oradea 1997 - Eseuri, schițe, poezii, articole, reportaje, antologii (publicate în diferite reviste din țară și de peste hotare) Istorie: - Banatele - Formațiuni prefeudale românești - Migrația ungurilor - 31 de episoade în revista „Crișana Plus”, Oradea - Românii din Atelkuz în secolul IX - Revista „Noi Tracii”, Italia, 1989 - Continuitarea dacoromână în izvoare străine sec. VIII î.Hs. - Transnistria - Terra Blachorum - Revista Crișana Lingvistică: - Etnonimele românilor - VALAH
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Viața umană pe cuprinsul comunei Cetate își are începuturile în epoci foarte îndepărtate. Societatea omenească pe aceste meleaguri este documentata de-a lungul comunei primitive, epoca dacica și română, precum și în perioada prefeudala. Perioadă feudalismului este marcată de atestarea documentara a localităților aparținătore comunei Cetate, după cum urmează : Satu Nou ("Uberneudorf" în limba germană și "Felsőszászújfalu" în maghiară s-a dezvoltat de-a lungul pârâului Budușel. Prima vatra a satului a fost mai jos
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
din secolul al XIII-lea și prima jumătate a secolului al XII-lea î.Hr . Peșterile situate pe raza comunei Șuncuiuș, respectiv a satului Bălnaca cum sunt : Mișidului, Izbândiș, Igrița, Ungurului au oferit loc de refugiu comunităților preistorice sau din epoca prefeudală . În peștera de la Piatra Roșie din satul Bălnaca niște păstori de capre au descoperit mai multe obiecte de bronz, fragmente de bronz, și două seceri de bronz, trimise în 1853 la Muzeul Național din Budapesta . Se pare că cele două
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
epocii fierului. În același loc s-a descoperit și un vas de lut dacic, ceea ce atestă locuirea în continuare a peșterii. De altfel, și în alte peșteri cum ar fi Lesiana ( Ungurului) fragmentele ceramice atestă continuitatea locuirii și în perioada prefeudală din secolele IX-XI d.Hr. În anul 1986, arheologii dr. Sever Dumitrașcu și dr Ioan Crișan, de la Muzeul Țării Crișurilor au început săpături sistematice pe Dealul Simionului în Bălnaca, unde au semnalat o cetate din prima vârstă a fierului construită
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Zmeului. Până la construirea acesteia, punctul de vămuire era situat în gura peșterii alăturate care are o deschidere largă și o boltă înaltă oferind condiții bune pentru desfășurarea activităților umane. De altfel, în această peșteră s-au descoperit fragmente de ceramică prefeudală. În anul 1256 într-un ordin al regelui Bela al IV-lea către Capitlul bisericii din Oradea sunt amintite moșiile din Birtin, Șuncuiuș, Tileagd și Săbolciu, cu ocazia procesului dintre Ladislau și Toma, cu comitele Paul pentru stabilirea hotarelor stăpânite
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
servit de apărare contra păgânilor... Se zice că se găseau mai înainte bucăți de fier, hârburi și se vedea sfărâmături de cărămizi și altele, însă acuma s-au răspânditu toate acele semne...". După părerea noastră această „Cetățuie“ este o horodiște prefeudală care a servit ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de vest comuna se învecinează cu teritoriul comunei Berchișești. Satul Drăgoiești este încărcat de istorie. Zona geografică a oferit condiții de locuire din cele mai vechi timpuri. Așezări din epoca bronzului, din a doua epocă a fierului (Latene), din perioada prefeudală și feudală au fost identificate pe teritoriul satului. În Drăgoiești, pe coasta dealului "Fora", în locul numit "Mocirlă", s-a aflat biserica de piatră și curțile marelului pârcălab Drăgoi, cel care, potrivit tradiției, a întemeiat satul, cel care a dat numele
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad). Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman "Potula". Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de "Ded", fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
și "bănie" centrul administrativ al unui șef local sau ban. Traducerea nu se referă strict la activitatea de minerit subteran, ci și la obținerea metalelor prețioase prin decantare, adică „spălarea” aurului de către „băieși”. Vestigii din epoca metalelor și din cea prefeudală arată o continuitate neîntreruptă de viețuire. Cercetările arheologice atestă o viață urbană în veacul al XIV-lea. Într-un document din 1339 Baia trecea drept „cel mai mare oraș de la est de Carpați”. Pecetea cetății reprezintă un cerb, precum și imaginea
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
erau ortodocși (89,0%), dar existau și romano-catolici (8,0%), mozaici (2,07%) și evanghelici\luterani (0,71%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme care dovedesc existența unor așezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos. Comuna s-a dezvoltat într-o zonă cu mare trafic comercial, în apropiere de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Situată pe marea vatră a civilizației tracice și getodacice, a asimilat, desigur, toate influențele așezărilor romane din partea de est a ceea ce urma să devină, peste secole, Timișoara de astăzi. După cum se stie (Al. Borza, Banatul în timpul romanilor, 1934) în epoca prefeudală, Banatul făcea parte din Principatul Transilvaniei iar după razboiul austro-turc din 1716, Timișul și Banatul au trecut sub autoritatea administrativă a imperiului habsburgic, administrarea militară a Banatului de Timișoara durând până în 1751, când s-a transferat într-o administrarea civică
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Dragăești-Pământeni este unul dintre cele trei sate care aparțin comunei Mănești . Vechimea locuirii umane pe aceste meleaguri este dovedită de descoperirile făcute în 1974 la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești, mărturie a vechimii olăritului. Până în secolul XVIII, sătul s-
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
câte un bou ca un cadou pentru rege, atunci când acesta era încoronat, se căsătorea, sau când se năștea un copil în familia regală. [[File:Csíkrákos.jpg|thumb|230px|right|Biserica Fortificată din [[Racu]].]] Deși cele mai multe dintre privilegiile și obiceiurile lor prefeudale au rămas neatinse, au existat unele schimbări graduale în societatea secuilor de-a lungul secolelor. Trei clase sociale au evoluat, în funcție de statutul pe care îl au în armată. Comandanții superiori inițial au fost cea mai bogată clasă a societății, elita
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
cu linii și spirale prin împunsături oblice, cu un instrument ascuțit înainte de coacere, torți, urechi și mănușă de oale din lut ars, amestecat cu nisip fin în nuanță cenușie deschisă și negricioasă (cultura bronzului). Acestora le urmează fragmente de olărie prefeudală locală ce-și au originea în ceramica romană provincială 3, lucrată la roata simplă ori cu mâna, după tradiția dacică sau cea adusă de slavi 4 decorată cu motivul șuviței de frânghie reliefat, arse în cuptoare sau la soare (cultura
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
intrarea Cetățuii s-au găsit alte fragmente ceramice hallstattiene, precum și un topor plat din gresie, lustruit pe toate fețele. După opinia lui A. C. Florescu, cele două valuri de pe Cetățuia ar putea să nu fie contemporane, al doilea aparținând unei locuiri prefeudale. - “pe coasta vestică a dealului Burduganul în fața Cetățuii, spre locul numit Ciobănești, fragmente ceramice hallstattiene, unele cu decor imprimat sau incizat, cu motive geometrice. - “pe dealul Burduganul, pe coasta sa de est, numită și Nemțoaica așezare hallstattiană tip Cozia, cu
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
meleag pitoresc, înconjurat de codrii de brad și molid, Câmpulung Moldovenesc are o istorie îndelungată, care începe cel puțin odată cu întemeierea Moldovei. Așezarea a fost rând pe rând centrul unei uniuni de obști sătești libere, capitală a unei formațiuni politice prefeudale, pe unde, potrivit tradiției, au trecut, venind din Maramureș, și Dragoș descălecătorul și Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei. Istoricul Dimitrie Onciul afirma: "„Voievodatul Câmpulungului a fost, după tradiție, primul centru al descălecătorilor din țara vlahilor de peste munți.”" De aici, cât
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz. Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de sus, în secolul X-XIII, și cea medievală, ulterior, prin construirea cetății de mijloc și de jos, începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1432 - 1437, cetatea a fost atacată și jefuită de către turci, pentru ca mai
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului de fortificare este "cetatea de sus", care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde cele mai recente extinderi, printre care și Turnul Slaninii, specific comunităților săsești. Tot aici se găsește și fântâna adanca de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
la sud de Dunăre. Câteva cuvinte din limba română vin din cumană. Familia Basarabilor era, deasemenea, Familia Basarabilor era, deasemenea, de origine română. Micile cnezate sau jupanate românești se adaptează noii situații și devin vasale ale noilor puteri. Aceste formațiuni prefeudale erau în general denumite „Țări”: Numele unora dintre conducătorii lor s-au păstrat: În 1241, o mare invazie mongolă, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustiește Europa și toate teritoriile locuite de români. Mongolii formează un mare hanat
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Comăna, situată la 15 km în amonte de Comăna de Jos, pe Valea cu același nume, a fost construită în secolele XII-XIII de comunitatea locală pentru a asigura independența Țării Făgărașului față de invazia maghiară. De asemenea, vestigiile localităților dacice și prefeudale din lunca Oltului (care curge la 500 m de sat), atestă existența multimilenară a oamenilor în aceste locuri. Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna. Ceea ce frapează vizitatorul este modul în care sunt
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega. Materialele arheologice descoperite aparțin culturii Vinča și grupului cultural Foeni, importuri clasice și ceramică Latène. Tot aici se află și o necropolă prefeudală (secolele VII-VIII / IX d.Chr.). Bibliografie: Lazarovici 1979b, p. 207; Gudea și Moțiu 1983, p. 192; Mare 1994; Drăgoescu 1995, p. 346; Drașovean 1996, p. 113-114; 1996c; Jongsma și Greenfield 1996; Bejan și Drașovean 1997; Bejan 1995, p. 80-85; Mare
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
așezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 287-288; Mare 2004, p. 20, 203. c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 288; Mare 2004, p. 203. 3. Movile de pământ. a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. Bibliografie: Medeleț și Bugilan 1987, p. 164. 4
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită formațiunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită formațiunea politică turco-mongolă, nu exercita o autoritate permanentă, bazată pe instituții de tip feudal (prefeudal) asupra teritoriului locuit de români. Profitând de slăbiciunea stăpânirii exercitate de barbari, obștile românești au reușit să se coaguleze în formațiui politice, care recunoșteau suveranitatea hanului peceneg, cuman sau tătar. Se poate vorbi de fărâmițare prefeudală numai dacă socotim că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
instituții de tip feudal (prefeudal) asupra teritoriului locuit de români. Profitând de slăbiciunea stăpânirii exercitate de barbari, obștile românești au reușit să se coaguleze în formațiui politice, care recunoșteau suveranitatea hanului peceneg, cuman sau tătar. Se poate vorbi de fărâmițare prefeudală numai dacă socotim că teritoriile locuite de români făceau efectiv parte dintr-un stat autoritar, pe care îl conducea hanul turco-mongol. Astfel, putem vorbi de efortul făcut de populația românească în vederea creării unor formațiuni politice, care tindeau să se emancipeze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]