53 matches
-
cu inși dubioși nu vrea să aibă de-a face, mai ales după 11 septembrie, când lumea s-a împărțit, cu o neașteptată radicalitate, între noi și ei, între cei care doresc democrație și cei care visează la reîntronarea sălbăticiei prefeudale. Culmea e că în România, ca și în Rusia, securiștii nu vor, nici ei, să mai audă de comunism. Singura chestiune e una de timing: n-a sosit încă momentul, încă n-au pus mâna pe tot ce poate fi
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unul de tip tell - locuiri multistratificate compuse din mai multe niveluri, ce au putut fi datate în neoliticul mijlociu și târziu (sfârșitul mileniului al VI-lea și începutul mileniului al V-lea î.Hr.), epoca fierului (sec. III î.Hr.) și perioada prefeudală (sec. VIII-IX d. Hr.) . Până în prezent au fost descoperite morminte de înhumație prefeudale și neolitice, bordeie prefeudale și din epoca fierului și locuințe de suprafață din neolitic. În acest an vor fi cercetate depunerile antropice ale neoliticului mijlociu ce ar
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
putut fi datate în neoliticul mijlociu și târziu (sfârșitul mileniului al VI-lea și începutul mileniului al V-lea î.Hr.), epoca fierului (sec. III î.Hr.) și perioada prefeudală (sec. VIII-IX d. Hr.) . Până în prezent au fost descoperite morminte de înhumație prefeudale și neolitice, bordeie prefeudale și din epoca fierului și locuințe de suprafață din neolitic. În acest an vor fi cercetate depunerile antropice ale neoliticului mijlociu ce ar putea conține, după observațiile noastre anterioare, locuințe de suprafață de mari dimensiuni, împărțite
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
neoliticul mijlociu și târziu (sfârșitul mileniului al VI-lea și începutul mileniului al V-lea î.Hr.), epoca fierului (sec. III î.Hr.) și perioada prefeudală (sec. VIII-IX d. Hr.) . Până în prezent au fost descoperite morminte de înhumație prefeudale și neolitice, bordeie prefeudale și din epoca fierului și locuințe de suprafață din neolitic. În acest an vor fi cercetate depunerile antropice ale neoliticului mijlociu ce ar putea conține, după observațiile noastre anterioare, locuințe de suprafață de mari dimensiuni, împărțite în mai multe încăperi
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o stăpânire romană, ci a continuității dacice, a dacilor și carpilor. Printr-un proces complex și îndelungat, în aceast parte a teritoriului românesc, și-a făcut simțită prezența „Sigiliul Romei”. în perioada prefeudală, în Moldova au pătruns din Transilvania și de pe Valea Dunării elementele romanizate, purtători ai culturii Dridu, care s-au suprapus peste autohtonii daci.32 Printre mărturiile scoase la iveală care ilustrează această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești - Filipeni și Oncești, în satul Lozinca, pe versantul drept al pârâului Berheci și pe cel stâng al Dunavățului, la punctul numit „Poarta arinei” sau „Dâmbul lui Gologan”, pe o întindere de 1,5 ha, s-a găsit o așezare prefeudală, încadrată cronologic între sfârșitul secolului al VIII-lea și întreg secol al IX-lea, aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
VIII-lea și întreg secol al IX-lea, aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor arheologice din zona Colinelor Tutovei și din zona bazinului Berheciului și Dunavățului se poate aprecia că în perioada prefeudală s-a păstrat populația autohtonă a cărei continuitate nu a putut fi pusă în discuție de populațiile migratoare. Populația slavă, spre exemplu, despre care au existat păreri 34 care i-a exagerat prea mult rolul, a fost asimilată de populația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1976, unde delegația română condusă de Ion Hobana, s-a bucurat de un real succes. - Cerul cuvântului, poezii - Editura Abadaba, Oradea 1997 - Eseuri, schițe, poezii, articole, reportaje, antologii (publicate în diferite reviste din țară și de peste hotare) Istorie: - Banatele - Formațiuni prefeudale românești - Migrația ungurilor - 31 de episoade în revista „Crișana Plus”, Oradea - Românii din Atelkuz în secolul IX - Revista „Noi Tracii”, Italia, 1989 - Continuitarea dacoromână în izvoare străine sec. VIII î.Hs. - Transnistria - Terra Blachorum - Revista Crișana Lingvistică: - Etnonimele românilor - VALAH
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Dacia nu erau coloniști aduși aici, ci populația țărănească autohtonă din provincie, de unde existența unei țărănimi provinciale, organizată în obști. Sub romani, ca și înainte de ei, Dacia a rămas o țară de obști, care n-a cunoscut sclavagismul, nici colonatul prefeudal. După părăsirea Daciei, obștea și-a continuat în mod firesc existența ei veche de multe secole ea nu s-ar fi menținut în evul mediu, dacă ar fi fost distrusă de stăpânirea romană.12 Loturile familiale (delnițe) ale membrilor obștei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărau, cătun, termen autohton cu același înțeles ca și sat. Aceasta înseamnă că obștea țărănească la noi s-a continuat fără întrerupere, de la obștea primară (primitivă) la cea dacică, sub stăpânirea romană, și, în sfârșit, la cea din vremea migrațiilor, prefeudală, obștea clasică, ce a dăinuit o mie de ani (secolele III-XIII), până la întemeierea statelor medievale. Dar, subliniem, obștea s-a împotrivit și adesea a reușit, chiar și după întemeierea statelor, în secolul al XIV-lea, încercărilor de supunere ale boierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ibidem, p. 72; Z. Szekely, Așezări din secolele VI-IX în sud-estul Transilvaniei, în Aluta, 6-7, 1974-1975, p. 35-55. 24. Istoria Românilor, vol. III, p. 73-75. 25. Ibidem, p. 79-81. 26. Ibidem, p. 82-85; B. Mitrea, Unele probleme în legătură cu necropola prefeudală de la Izvorul (Giurgiu), în SCIV, 18, 1967, 3, p. 443-446. 27. Istoria Românilor, vol. III, p. 86-91; A. Petre, Date noi în legătură cu valurile antice de apărare din Dobrogea (IV-X), în BMI, 2, 1973, p. 27-31; M. Petrescu-Dâmbovița și D. Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prin dovezi etno-lingvistice: unelte întâlnite aici, precum coașta 3 care, prin vechime, aparține lumii antice sau construcții specifice cum ar fi staulul, atestă continuitatea românilor pe acest teritoriu (Bucur, 1977a). Istoria locală este ulterior marcată de migrațiile intense din epoca prefeudală (avari, huni, goți, gepizi) și ulterior pecenegi, în secolele X-XII (Madgearu, 2005). Secolul dintre retragerea romană și pătrunderea maghiarilor este un secol întunecat și datorită faptului că în această perioadă, populația autohtonă a înregistrat un regres în dezvoltarea ei. Explicația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a acestui punct, pe terasa inferioară de apus a Bârladului, s-au găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă înainte de întemeierea statului dac, deci în epoca metalelor, ce ține
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tratamentul prescris, iar cel ce era într-o permanentă incapacitate juridică era pacientul. După concepția medicinii magice, vrăjitorul nu putea fi socotit vinovat de moartea bolnavului și era ferit de pretențiile de despăgubire ale membrilor familiei acestuia. Dacă în epoca prefeudală vracii erau absolviți de rezultatele negative ale uzanțelor lor medicale, în perioada feudală ei au fost considerați dușmani și sancționați, devenind ținta răspunderii juridice. La boală, cel suferind căuta o babă meșteră în descântece și oblojeli. În ultimă instanță, baba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea central - estică a Carpaților Orientali și din zona de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mihai Viteazul, pentru a-l înscăuna pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o rușilor prin tratatul semnat cu țarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
periodă fac parte o mărgică cenușie și cinci monede dacice de argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din fier și două cuțite din fier. Din secolele III-IV e.n. provin căteva resturi de vase lucrate la roată din pastă fină cenușie, iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva resturi de borcane. Perioada feudalismului timpuriu (sec. XI -XII) este reprezentată prin resturi de cazane din lut ca și prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la roată; La Tufari. Pe partea stîngă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
motive mitice, istorice, filosofice, erotice, religioase, de aventură etc. repartizate în trei secțiuni: mitul, basmul și istoria. Naratorul omniscient relatează la persoana a III-a, este un erudit, cunoscător de practici arhaice, magice sau religioase. Acțiunea se petrece în Dacia prefeudală, pe Muntele Ascuns, în Bizanț. În primul capitol apare concepția sadoveniană de tip arhetipal. Aflăm că autorul manuscrisului este profesorul Stamatin, care conducea în 1926 un grup de studenți într-o expediție speologică, în Carpați. După moartea profesorului, se găsește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]